Raport al Comisiei Europene: Romania, pe ultimul loc in UE la cheltuielile pentru sanatate pe cap de locuitor. Practica platilor neoficiale, in special in spitale, este larg raspandita

Sistemul sanitar din Romania este caracterizat prin finantare scazuta si utilizarea ineficienta a resurselor publice, cu cele mai scazute cheltuieli pe cap de locuitor ca pondere din PIB in Uniunea Europeana – 814 euro, mai putin de o treime din media UE, arata raportul „Starea de sanatate in UE. Profilul sanatatii in 2017”, publicat de Comisia Europeana si realizat pe baza datelor furnizate de Observatorul European pentru Sisteme si Politici de Sanatate si Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (datele incluse in raport sunt din anul 2015, cele mai recente disponibile – n.red.). Cheltuielile pentru sanatate reprezinta in tara noastra 4,9 % din PIB – in scadere de la 5,7 % in 2010 si mult sub media UE, de 9,9%. Sursele publice reprezinta 78% din finantarea totala din domeniul sanatatii (la acelasi nivel cu media UE), in ciuda faptului ca ponderea „cheltuielilor din buzunar” a crescut recent (cheltuielile din buzunar includ co-plati si plati directe pentru serviciile care nu sunt acoperite prin asigurarile sociale de sanatate, dar si plati neoficiale). De asemenea, practica platilor neoficiale, in special pentru asistenta spitaliceasca, este larg raspandita si contribuie la cresterea sarcinii financiare asupra pacientilor.

Instabilitatea politica si economica au contribuit la nivelurile scazute ale cheltuielilor pentru sanatate. La 814 euro pe cap de locuitor (valoare ajustata in functie de diferentele in ceea ce priveste puterea de cumparare), Romania cheltuieste sub o treime din media UE, cel mai scazut nivel dintre toate statele membre. De asemenea, ponderea PIB-ului dedicat sanatatii (4,9 %) este cea mai scazuta si semnificativ sub media UE de 9,9 %. Cheltuielile pentru sanatate ca pondere a PIB-ului au scazut constant din anul 2010, reflectand situatia politica instabila si ca urmare a reducerii cheltuielilor pentru a atinge tintele deficitului bugetar.

Cu toate acestea, sursele publice reprezinta 78% din finantarea totala din domeniul sanatatii (la acelasi nivel cu media UE).

„Platile din buzunar” – care includ co-plati si plati directe pentru serviciile care nu sunt acoperite prin asigurarile sociale de sanatate, dar si plati neoficiale – reprezinta a doua sursa de venituri pentru asistenta medicala, iar in anul 2015 au ajuns pentru prima data la 21 % din cheltuieli. Cheltuielile medicale „din buzunar” din Romania reprezinta 21,3 % din cheltuielile totale pentru sanatate, in crestere de la 18,5 % in 2005. Cea mai mare pondere a cheltuielilor medicale „din buzunar” este dedicata produselor farmaceutice (70,8 % vs. 44,2 % in UE). Cu toate acestea, numai 1,7 % din consumul final al gospodariilor este cheltuit pe plati „din buzunar” pentru asistenta medicala, sub media UE (2,3 %).

Platile neoficiale sunt considerate a fi larg raspandite si substantiale, dar totusi greu de estimat, impiedicand efectuarea unor calcule de incredere pentru evaluarea ponderii reale a cheltuielilor private din domeniul sanatatii, potrivit raportului Comisiei Europene.

Coruptia este perceputa ca o preocupare majora pentru sectorul sanatatii (dar si un obstacol pentru dezvoltarea economica), practica larg raspandita a platilor neoficiale reprezentand o pondere substantiala din cheltuielile cu asistenta medicala. Strategia nationala de sanatate 2014-2020 recunoaste nevoia de a aborda acest aspect, dar si de a imbunatati transparenta procesului de luare a deciziilor si de a creste implicarea cetatenilor. Asociatiile de pacienti fac parte din ce in ce mai mult din procesul de elaborare a politicilor. Cu toate acestea, performanta nu este evaluata, in general, si este dificil sa se evalueze daca sunt indeplinite obiectivele mai largi ale guvernului.

Accesibilitatea din punctul de vedere al costurilor este principalul motiv pentru nevoile nesatisfacute de asistenta medicala raportate, se mai arata in document.

La fel ca in majoritatea tarilor UE, nevoile nesatisfacute de asistenta sunt raportate mai des de persoanele sarace: 11,1 % dintre persoanele din gospodarii cu venituri mici au raportat ca nu au efectuat o examinare medicala cand a fost nevoie, din motive financiare, mai mult de dublul mediei din UE (4,1 %). Cu toate acestea, acest procent a scazut din anul 2007, cand a fost 19,3 %.

Eficienta sistemului sanitar este limitata de intarzieri in trecerea de la serviciile de ingrijire medicala cu internare si asistenta spitaliceasca la asistenta medicala ambulatorie si asistenta medicala primara. Consolidarea asistentei medicale primare se afla pe agenda politica din 1990, dar serviciile de asistenta medicala primara si comunitara sunt inca insuficiente si sub-utilizate si continua sa existe o utilizare inadecvata a serviciilor de ingrijire medicala cu internare si a asistentei medicale ambulatorii specializate, inclusiv a asistentei acordate in cadrul serviciilor de urgenta din cadrul spitalelor, este una dintre concluziile raportului.

Accesul la asistenta medicala este deosebit de redus in zonele rurale si este exacerbat de diferentele in ceea ce priveste acoperirea demografica. Nevoile nesatisfacute de asistenta medicala sunt substantial peste media UE.

Finantarea scazuta si utilizarea ineficienta a resurselor publice ingreuneaza sistemul sanitar. Exista o legatura slaba intre deciziile de planificare si nevoile de sanatate ale populatiei, din cauza lipsei de sisteme de informare adecvate, se mai arata in raport.

Raport al Comisiei Europene: Romania, pe ultimul loc in UE la cheltuielile pentru sanatate pe cap de locuitor. Practica platilor neoficiale, in special in spitale, este larg raspandita

#medicibuni Dr. Armand Agache, medic ORL MedLife: „Nasul înfundat constant poate fi semnul unei sinuzite cronice”

#medicibuni Dr. Anda Sîmbotin, chirurg ginecolog: „Avem rezultate spectaculoase după operațiile de endometrioză”

MedLife inaugurează Spitalul Medici’s la Timișoara cu o investiție de peste 25 milioane de euro: „Probabil, este cel mai modern spital privat din România”

#medicibuni Prof. dr. Ciprian Duță, chirurg la Spitalul MedLife Medici’s Timișoara: „Medicina modernă presupune nu doar să-i fie prelungită viața pacientului cu cancer, dar să i se ofere și șansa la o viață normală”

#medicibuni Dr. Călin Ghercea Silviu, oncolog MedLife: „Cuvântul «cancer», rostit sau gândit, trezește în noi toți o mare emoție. Deciziile de tratament trebuie să fie raționale și ferme”

Premieră națională: MedLife Polisano Sibiu, singurul spital privat din România care a realizat o tiroidectomie cu robotul da Vinci prin tehnica BABA

VIDEO Imagini de la deschiderea Spitalului MedLife Craiova: al 15-lea spital din rețea, investiție de aproape 6 milioane euro, peste 50 de specialiști. Următoarea oprire, în Ardeal

VIDEO “Vrem să aducem mai mult decât vindecare pacienților noștri”. Cum reconfigurează MedLife, cu ajutorul culturii, conceptul de spital

#medicibuni Prof. dr. Tiberiu Bratu, chirurg plastician MedLife: „Este moda sânilor mici, dar noi nu ne luăm după modă. Orice operație estetică se face dacă este nevoie”

MedLife continuă expansiunea la nivel național și inaugurează primul spital multidisciplinar din regiunea Oltenia

Premiera națională: echipa Spitalului MedLife Polisano Sibiu a efectuat cu succes prima mastectomie bilaterală robotică cu sistemul daVinci

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”