INTERVIU Adina Valean, europarlamentar: Cred ca cei mai afectati de directiva pe roaming vor fi romanii care locuiesc intr-o alta tara UE care vor dori sa-si foloseasca numarul de Romania in roaming

Europarlamentarul Adina Valean (PNL / PPE), care in anul 2009 a fost raportor al Parlamentului European privind reglementarile de atunci ale serviciilor de telefonie mobila in roaming, spune ca noua masura europeana prin care s-au eliminat complet tarifele suplimentare in roaming ii va afecta pe romanii care locuiesc intr-o alta tara UE si care vor dori sa-si foloseasca numarul de Romania in roaming.

Intr-un interviu acordat HotNews.ro, Adina Valean, care este presedinta Comisiei de mediu a Parlamentului European, a vorbit si despre deficientele istorice ale Romaniei in acest domniu.

HotNews.ro: Doamna Adina Valean, sunteti presdintele Comisiei de mediu a Parlamentului European. Romania avea 10 proceduri de infringement pe mediu la inceputul acestui an. Numai pe calitatea aerului din Bucuresti si alte putem sa fi dati in judecata de CE la CJUE. Cum am ajuns in aceasta situatie, in conditiile in care Romania a fost dezindustrializata in ultimii 27 de ani?

Adina Valean: Romania se afla din pacate intr-o situatie precara intr-o serie de domenii ce tin de legislatia de mediu europeana. Raportul de tara privind evaluarea punerii in aplicare a politicilor de mediu ale UE publicat de Comisia Europeana in luna februarie a acestui an stabileste fara echivoc carente grave in implementarea directivelor europene pentru: gestionarea deseurilor, mentinerea habitatelor, calitatea apei, calitatea aerului. Avem numeroase intarzieri in implementarea politicilor de mediu precum si situatii unde implementarea deficitara mai degraba agraveaza problemele in loc sa le rezolve.

Este evident ca Romania a pornit inca de la aderare cu un decalaj major fata de tarile cu o experienta si o traditie privind masurile de protectie a mediului. Spun asta pentru ca in tarile avansate din acest punct de vedere eforturile pentru un mediu mai curat au decurs in mod natural din nevoile cetatenilor. Dorinta normala pana la urma de a avea aerul si apa curate, sau protectia biodiversitatii au determinat dezvoltarea unei infrastructuri economice care astazi este perfect sustenabila fara interventia statului.

Daca luam de exemplu problema colectarii si valorificarii deseurilor va pot spune ca astazi primariile unor orase ca Amsterdam sustin colectarea separata a deseurilor din pretul pe care il percep pentru sticla, hartie, gunoi menajer, toate fiind vandute unei intregi industrii care recicleaza, sau valorifica termic deseurile menajere. Da, este adevarat ca statul a sustinut si sustine in continuare acele proiecte care dezvolta noi tehnologii sau procese, dar nu se implica in subventionarea proceselor in sine. Motivul este unul simplu si perfect aplicabil Romaniei: nu sunt destui bani ca sa subventionezi operarea intregului lant de sortare-reciclare.

De fapt, aceasta este si solutia pe care o propun autoritatilor din Romania pentru a reusi sa depasim acest decalaj istoric. Directionarea fondurilor pe care le avem la dispozitie pentru definirea clara a unor planuri de management a deseurilor pentru a sustine crearea (nu functionarea) acelor verigi lipsa din lantul economic. In momentul in care un plan national de management al deseurilor va stabili clar lantul si standardele de valorificare a deseurilor, atunci companiile de reciclare vor avea siguranta necesara pentru investitii majore din bani, atentie, privati.

Banii publici pot fi mult mai bine utilizati pentru deblocarea administrativa, construirea de capacitati de colectare separata, si sustinerea implementarii unor tehnologii de ultima generatie.

Ma intrebati cum am ajuns in aceasta situatie. Cred ca de fapt am ramas unde eram, fara o viziune integrata intre administratia centrala si cea locala. Deoarece nu poti vorbi de o strategie national-locala din moment ce guvernul suspenda taxa pentru stocarea la groapa pana in 2019 in conditiile in care avem cea mai mare rata de deseuri menajere nesortate si stocate in gropi de gunoi (87%). Asemenea masuri creeaza situatiile de infringement si lasa autoritatile locale fara o directie de actiune, altfel spus la limita capacitatii fiecarui oras mic sau mare de a se descurca singur. Lipsa unei viziuni si masurile disparate sunt cele care dau impresia falsa ca nu sunt bani si ca nu putem avansa.

HotNews.ro: Cat de grava este situatia pentru sanatatea oamenilor?

Adina Valean:Cetatenii stiu exact care sunt problemele cu care se confrunta. Stiu ca aerul din orasul lor nu este curat sau ca apa pentru scaldat nu este limpede. Chiar daca legatura dintre speranta de viata si calitatea mediului inconjurator este insuficient cunoscuta este datoria noastra, a actorilor publici si privati, ca dumneavoastra, sau institutionali sa comunicam aceasta interdependenta intr-un mod clar, evident, fara a alarma, pentru ca astfel putem explica deciziile necesare pentru oameni si costurile financiare ale masurilor de mediu. In calitatea mea de presedinte al comisie ENVI din Parlamentul European vad la prima mana ca politicile de mediu au ca scop protejarea fiintei umane si a vietii.

HotNews.ro: Eliminarea timbrului de mediu in Romania ce efecte va avea asupra mediului, a sanatatii oamenilor si asupra economiei romanesti, in opinia dvs?

Adina Valean:Pana nu vad propunerea concreta a guvernului ca urmare a eliminarii timbrului de mediu, n-as putea sa va dau un raspuns. Ceea ce consider eu este ca nu a existat si nu exista suficienta transparenta in gestionarea banilor colectati din taxele de mediu in sensul ca acesti bani trebuie investiti pentru imbunatatirea conditiilor de mediu. Ce vreau sa subliniez eu aici este ca daca noi colectam taxe de mediu, este important ca acesti bani sa nu ajunga in fondul de pensii sau altundeva, ci strict pentru masurile de protectie a mediului.

HotNews.ro: Romania a suferit deja o condamnare la Curtea de Justitie a Uniunii Europene, pentru cazul Moldomin. Cum poate rezolva Romania situatii de acest gen, legate de poluarea istorica, de vechile obiective industriale ramase in paragina?

Adina Valean: Indiferent de cine este detinatorul acestor vechi obiective industriale, statul are obligatia sa se asigure ca deseurile miniere sunt gestionate astfel incat sanatatea umana sa nu fie pusa in pericol si metodele utilizate sa nu puna in pericol mediul in tot ansamblul sau. Chiar daca compania detinatoare se afla in insolventa, statul trebuie sa ia masurile necesare pentru interzicerea abandonului, aruncarii sau depozitarii necontrolate a deseurilor miniere, chiar si dupa inchiderea instalatiei de tratare a deseurilor. Prin urmare, pentru a evita viitoare infringementuri sau chiar condamnari la CJUE, autoritatile romane trebuie sa se concentreze in transpunerea directivelor urmarind o strategie nationala de mediu care sa le adapteze la nevoile urgente ale Romaniei.

HotNews.ro: Am putea beneficia de mai multa intelegere si indulgenta din partea Comisiei Europene in privinta neindeplinirii standerdelor de mediu in Romania?

Adina Valean: Nu as vorbi despre indulgenta. Politicile de mediu nu se fac pentru mediu in abstract, ci pentru calitatea vietii si sanatatea oamenilor. Deci Comisia ar trebui sa fie ”indulgenta” cu o calitate scazuta a vietii romanilor? Comisia are responsabilitatea clar stabilita de tratate de a veghea la aplicarea corecta a legislatiei europene. Exista proceduri intregi de consultare in momentul cand apar probleme de implementare, exista consultari, raportari, planuri de actiune pe care Comisia le discuta cu statul membru in cauza pentru a identifica solutii inainte de declansarea procedurii de infringement.

Cred ca intr-adevar am putea sa spunem mai clar Comisiei ca decalajele pe care incercam sa le depasim au nevoie de solutii dedicate statului nostru, altele decat cele implementate in tarile mai dezvoltate. Cred ca toate politicile europene pot contribui la bunastarea si sanatatea cetatenilor daca sunt asumate, dorite de societatea in ansamblu: industrie, consumatori, autoritati si ONG-uri. Politicile rigide aplicate fara nuante sunt intotdeauna sortite esecului chiar daca platim amenzi pentru infringement.

Aici intervine insa pozitionarea autoritatilor romane in aceste discutii. Cred ca avem oameni foarte bine pregatiti care stiu deja cum sa poarte un dialog constructiv cu Comisia. Cred insa ca exista numeroase situatii in care acest dialog este curmat de decizii pripite ale guvernului, insuficient documentate. Cauza majora pentru aceste decizii este lipsa racordarii reale a ministerelor de resort si a autoritatilor de mediu, si nu numai, la procesele europene. Este greu sa cuantifici impactul unei masuri legislative daca nu ai un departament de afaceri europene in fiecare institutie responsabila, care sa cunoasca situatia la zi a legislatiei europene si a masurilor posibile. Astfel am scapa de toate infringementurile care ne ”lovesc pe neasteptate”. Este de fapt o problema generala de gandire a actiunii la nivel european. Ce face Romania in Europa trebuie sa devina cat mai curand o problema de politica interna mai degraba decat una externa.

HotNews.ro: Trecand putin in alt registru, in 2009 ati fost raportor al Parlamentului European pentru reducerea tarifelor de roaming. Intre timp, tarifele roaming au fost eliminate in UE, de la 15 iunie 2017. Exista riscul ca firmele de telefonie sa introduca anumite comisionate care sa compenseze eliminarea tarifelor roaming, pentru a-si acoperi cheltuielile?

Adina Valean: Sigur ca exista riscul cresterii preturilor la telefonie intre statele membre, chestiune care nu este reglementata, dar care este controlata de concurenta intre operatori. De aceea, nu cred ca putem vorbi, in cazul Romaniei, de o explozie a preturilor la telefonie, in conditiile in care piata romaneasca de telecom este una dintre cele mai competitive din Europa.

Dar cred ca cei mai afectati de directiva pe roaming vor fi cetatenii romani care locuiesc intr-o alta tara a Uniunii Europene, care vor dori sa-si foloseasca numarul de Romania in roaming. Si asta pentru ca in legislatia in vigoare, tocmai pentru a preveni eventualele distorsiuni in pietele nationale, sunt prevazute asa-numitele masuri de utilizare „fair”, prin care companiile de telecomunicatii pot monitoriza traficul si vedea cand cineva foloseste telefonul mai mult timp in strainatate decat in Romania, situatie in care au dreptul la aplicarea unor tarife aditionale, dar numai dupa informarea clientului.

De aceea, este recomandat ca cetatenii Romaniei care locuiesc in alt stat membru, sa achizitioneze un abonament sau o cartela in tara de rezidenta, pe care le vor putea folosi fara alte taxe si in Romania atunci cand viziteaza.