Masacrarea ordonantei care opreste taierile ilegale de copaci e discutata miercuri din nou in Camera Deputatilor. La ce trebuie sa fim atenti
Comisia pentru agricultura din Camera Deputatilor discuta miercuri din nou Ordonanta de Urgenta 51/2016, care a introdus sanctiuni usturatoare pentru taierile ilegale de padure si transportul lemnului, acestea mergand pana la confiscarea lemnului si a masinilor, dar si sanctiuni pentru personalul silvic care de multe ori este complice. Proiectul a fost discutat si in urma cu doua saptamani, iar la discutia de atunci s-a cerut desfiintarea actului normativ prin diminuarea la minim a amenzilor, dar si eliminarea sanctiunilor impotriva personalului silvic.
Potrivit informatiilor obtinute de HotNews.ro, dupa adoptarea OUG 51/2016, taierile ilegale au fost reduse cu peste 50%, iar pretul lemnului s-a dublat, semn ca s-a diminuat cantitatea de lemn introdus ilegal pe piata. Lemnul taiat ilegal se vindea la negru la un pret mult mai mic.
Greenpeace Romania, WWF Romania, Fundatia Eco-Civica, Federatia Coalitia Natura 2000 si EcoAssist – Plantam fapte bune in Romania sustin revizuirea si aprobarea prin lege a OUG 51 privind contraventiile silvice, potrivit unui comunicat emis de Greenpeace Romania.
„In ultimii ani au fost dezvoltate mai multe instrumente care permit intensificarea controalelor si aplicarea de sanctiuni, descurajand astfel fenomenul taierilor ilegale de arbori si al transporturilor ilegale de lemn: Radarul Padurilor, aplicatia mobila Inspectorul Padurii, site-ul www.inspectorulpadurii.ro, www.salvezpadurea.ro. Aceste instrumente expun public multe dintre caile prin care se poate fura din paduri si cum se poate transporta lemn ilegal. In prezent, aceste instrumente au o reala influenta in diminuarea infractiunilor si ilegalitatilor silvice. Cu o legislatie slabita, insa, efectul lor se diminueaza si ne putem intoarce la realitatea anilor in care din paduri se fura fara grija. Eu sper ca nu este nevoie sa ne distrugem toate padurile inainte de a intelege ca nu putem trai fara ele. Cadrul de reglementare a contraventiilor silvice este o piesa importanta in combaterea taierilor ilegale si face parte din ansamblul masurilor pentru gestionarea responsabila a padurilor, a declarat Valentin Salageanu, coordonator al campaniei pentru protejarea padurilor, Greenpeace Romania, potrivit sursei citate.
„In ultimii ani Romania a facut pasi importanti pentru a asigura o trasabilitate a lemnului in incercarea de a reduce si elimina fenomenul taierilor ilegale. Un element important in acest demers este o clarificare si intarire a legislatiei privind contraventiile silvice, pentru a permite o aplicare reala si eficienta. In acest moment nu ne permitem sa facem pasi inapoi si trebuie sa adoptam toate masurile legislative necesare pentru a asigura un viitor padurilor noastre. Demersul nostru vrea sa ofere un suport in acest sens, in jurul catorva principii pentru o gestiune durabila a tuturor padurilor”, a declarat Magor Csibi, Director WWF Romania, potrivit sursei citate.
ONG-urile propun si o serie de amendamente la OUG 51/2016:
1. Lucrarile silvice executate in zone ce includ si posibile paduri virgine sau cvasivirgine, fara avizul Garzii Forestiere, trebuie sanctionate
„In 2005 un studiu la nivel national a identificat peste 225.000 hectare de paduri virgine si cvasivirgine, fara sa fi acoperit insa integral suprafata impadurita a tarii. Lucrarile silvice efectuate intre timp, precum si completarea criteriilor in baza carora s-au facut identificarile au facut ca o parte dintre aceste suprafete sa nu mai indeplineasca in prezent criteriile necesare pentru a fi declarate paduri virgine si cvasivirgine . Prin urmare orice considerare a acestui patrimoniu trebuie sa porneasca de la aceasta evidenta si, in baza principiului preventiei, sa impuna o abordare precauta. Pentru a securiza potentialele paduri virgine si cvasivirgine ramase, este obligatoriu sa avem prevazute in legea contraventiilor silvice sanctiuni pentru lucrarile care s-ar desfasura in aceste zone fara avizul structurii teritoriale de specialitate a autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura (Garda Forestiera). In cazul in care se constata ca in zonele respective se mai gasesc paduri virgine sau cvasivirgine, avizul trebuie sa fie negativ.
Totodata pentru a facilita identificarea padurilor virgine si cvasivirgine, trebuie legiferat accesul specialistilor evaluatori cu autovehiculele pe drumurile forestiere fara a fi necesar acordul scris din partea proprietarului sau a administratorului fondului forestier. Acesti specialisti au deja prevazuta obligatia de a anunta proprietarul si administratorul padurii inainte de a incepe activitatea de identificare. Limitarea accesului acestora pe drumurile forestiere ar putea duce la imposibilitatea de a identifica anumite paduri vrigine aflate uneori la distante de ordinul zecilor de kilometri fata de un drum public”, argumenteaza ONG-urile.
2. Lemnul recoltat ilegal confiscat de autoritati nu trebuie sa ajunga pe piata
„Conform Regulamentului (UE) 995/2010 este interzisa introducerea pe piata a lemnului provenit din taieri ilegale. Consideram ca si lemnul provenit din confiscarile aplicate de autoritatile de control este tot lemn recoltat ilegal si astfel acesta nu trebuie valorificat pe piata europeana (inclusiv Romania). Acest lemn ar putea fi donat catre institutii non-profit ca lemn de foc (scoli, azile de batrani etc)”, argumenteaza ONG-urile.
3. Recoltarea abuziva de lemn din paduri trebuie sanctionata in continuare
„Recoltare abuziva de lemn trebuie sanctionata in legea contraventiilor silvice, fie ca este vorba despre furtul de lemn sau de taieri ilegale produse prin nerespectarea normelor tehnice in vigoare inclusiv la aplicarea lucrarilor de rarituri. Normele tehnice prevad conditii clare privind recoltarea lemnului. Nerespectarea acestor norme ar genera abuzuri cu consecinte negative asupra ecosistemelor forestiere” argumenteaza ONG-urile.
Modificarea Ordonantei a fost discutata si in urma cu doua saptamani, iar la discutia de atunci s-a cerut desfiintarea actului normativ prin diminuarea la minim a amenzilor, dar si eliminarea sanctiunilor impotriva personalului silvic.
La discutia de la Comisia de Agricultura au luat parte reprezentanti de la Ministerul Apelor si Padurilor, RNP Romsilva, Federatia pentru Apararea Padurilor, ASFOR, Asociatia Proprietarilor de Fond Forestier, ASAS, ICAS, Societatea Progrsul Silvic, Asociatia Proprietarilor de Paduri, Fundatia ECO Civica si Federatia Nostra Silva, potrivit informatiilor de pe site-ul Camerei, iar in linii mari, cu cateva exceptii, s-a cerut diminuarea amenzilor, dar si eliminarea sanctiunilor impotriva personalului silvic.
De exemplu, Ciprian Pahontu, directorul Romsilva, a declarat ca Legea contraventiilor silvice, in forma actuala, trebuie revizuita deoarece este o lege impotriva personalului silvic. Acesta a declarat ca abaterile disciplinare ale personalului silvic trebuie sanctionate pe Codul Muncii si nu suplimentar, sanctiunile pe OUG 51/2016 fiind foarte mari raportat la salariul personalului silvic. Acesta spune ca din cauza acestei ordonante se constata o tendinta de parasire a sectorului silvic, a personalului de teren.Cu alte cuvinte, seful Romsilva a cerut ca silvicultorii hoti sa nu mai raspunda penal, ci sa fie sanctionati doar administrativ.
Marian Stoicescu, reprezentant al Federatiei pentru Apararea Padurilor, a declarat ca „a urmarit cu ingrijorare cum s-a procedat la elaborarea Ordonantei 51si pe langa faptul ca aceasta ordonanta nu a facut obiectul dezbaterilor, se vede clar ca este tendentioasa”.
Cateva exemple de sanctiuni impuse de Ordonanata 51/2016:
Urmatoarele fapte constituie contraventii silvice, in masura in care potrivit legii penale nu sunt infractiuni si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 lei pana la 10.000 lei si confiscarea materialelor lemnoase in cauza:
a) expedierea, transportul, primirea, depozitarea si/sau prelucrarea de catre detinatorii depozitelor, ai altor spatii destinate depozitarii temporare si/sau ai instalatiilor de prelucrare a materialelor lemnoase fara provenienta legala asa cum este stabilita de normele referitoare la provenienta, circulatia si comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spatiilor de depozitare a materialelor lemnoase si al instalatiilor de prelucrat lemn rotund;
e) primirea, depozitarea si/sau prelucrarea de catre detinatorii depozitelor, pietelor, targurilor, oboarelor si altele asemenea, ai altor spatii destinate depozitarii temporare si/sau ai instalatiilor de prelucrare a materialelor lemnoase fara provenienta legala asa cum este stabilita de normele referitoare la provenienta, circulatia si comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spatiilor de depozitare a materialelor lemnoase si al instalatiilor de prelucrat lemn rotund;
i) expedierea si/sau transportul materialelor lemnoase in mod repetat, in baza aceluiasi aviz de insotire.
a) transportul materialelor lemnoase cu aviz de insotire a carui valabilitate a expirat, fara cod unic generat si inscris in aviz sau in care nu s-a inscris olograf data, ora, minutul si secunda momentului emiterii si, respectiv, a valabilitatii, in functie de distanta pana la destinatie;
Potrivit datelor din actul normativ, in perioada 2010-2013 s-a estimat ca a fost taiata ilegal circa 8,8 milioane mc/an masa lemnoasa.
Parlamentul European a adoptat pe 8 aprilie 2015 documentul „O noua strategie a UE pentru paduri si sectorul forestier”. Acesta indeamna statele membre UE la o gestionare durabila a padurilor „intrucat padurile gestionate in mod durabil sunt extrem de importante pentru crearea de valoare la nivel local, regional, european si international, asigurarea locurilor de munca in zonele rurale si contribuie la o societate bazata pe bioeconomie, reprezentand un beneficiu pentru sanatatea umana, in special in regiunile dezavantajate structural, contribuind, totodata, intr-o mare masura la protejarea mediului, a climei si a biodiversitatii”.
In Rezolutia Parlamentului European din 14 octombrie 2015 referitoare la un nou acord international de la Paris privind schimbarile climatice se arata ca ca defrisarile si degradarea padurilor sunt responsabile pentru 20% din emisiile globale de gaze cu efect de sera si subliniaza rolul padurilor in atenuarea schimbarilor climatice si necesitatea de a consolida capacitatile de adaptare si rezilienta padurilor la schimbarile climatice. IN acelasi document se solicita UE sa isi urmeze obiectivele de oprire a pierderilor padurilor de la nivel mondial pana in 2030 si cel putin de a injumatati defrisarile padurilor tropicale pana in 2020, comparativ cu nivelurile din 2008. Rezolutia subliniaza ca realizarea acestor angajamente, impreuna cu refacerea a 350 de milioane hectare de padure, astfel cum s-a solicitat in Declaratia de la New York privind padurile, ar putea reduce emisiile de CO2 cu 4,5-8,8 miliarde de tone pe an pana in 2030.
INTERVIURILE HotNews.ro