VIDEO Interviu: A fost in echipa lui Ciolos, acum este in PSD si se bate pentru ridicarea vizelor canadiene pentru romani. "Vestea proasta e ca exista legatura cu semnarea acordului UE-Canada. Inca incerc sa aflu cine a fost nataraul care a venit cu ideea de ultimatum"

​O amanare usoara a semnarii acordului de liber schimb Uniunea Europeana – Canada nu ar afecta ridicarea regimului de vize canadiene pentru romani, dar semnarea acordului de catre UE este o conditie, a explicat, intr-un interviu acordat HotNews, la Strasbourg, europarlamentarul PSD Sorin Moisa, fost sef adjunct de cabinet al lui Dacian Ciolos, cand acesta era comisar european pentru Agricultura.

Moisa (40 de ani) este membru al Comisiei pentru comert international (INTA) a Parlamentului European si raportor din partea grupului Socialistilor si Democratilor (S&D) pentru acordul UE-Canada, asa-numitul CETA. Remarcat de presa canadiana drept un avocat al acordului, dar si un militant incapatanat pentru liberalizarea vizelor pentru romani si bulgari de catre tara nord-americana, zilele astea Sorin Moisa a asistat dezamagit la esecul, cel putin temporar, al Uniunii Europene de a semna acordul cu Canada, in urma vetoului Belgiei, determinat, la randul sau, de vetoul intern al regiunii belgiene Valonia.

In mijlocul acestor tensiuni de la Bruxelles, sambata, presa a relatat, din surse neindicate, ca UE si Canada ar fi dat un ultimatum Valoniei pentru a accepta semnarea acordului CETA dintre blocul comunitar si partenerul nord-american.

Asa-numitul ultimatum, negat oficial de Comisia Europeana, a iritat si mai mult guvernul regional valon, care a refuzat mai departe semnarea acordului.

„Inca incerc sa aflu cine a fost nataraul care a venit cu ideea asta de ultimatum. Banuiesc ca vreun istet din Comisia Europeana care nu intelege ce se intampla pe lume” – spune la randul sau Sorin Moisa, in interviul acordat HotNews.

Principalele idei ale interviului – viitorul UE, o miza mai mare ca viza:

• „Acordul nostru pe vize cu Canada depinde intr-adevar de semnarea CETA, deci de acest prim act oficial de asumare a CETA de catre Uniunea Europeana, care este primul pas dintr-un proces ceva mai lung”.
• „Ar fi just si elegant din partea Canadei sa respecte acest calendar de liberalizare indiferent de momentul si de materializarea sau nu a CETA”
• „Vom avea inca o problema care dupa pararea mea este mai grava decat problema Valona: Curtea Constitutionala a Germaniei, pe 13 octombrie, a dat o interpretare prin care spune asa: Daca un tratat comercial al UE, aplicat provizoriu, este repsins de un parlament al unui stat membru, atunci inceteaza aplicarea provizorie. Ceea ce este o bizarerie”.
• „Si atunci asta inseamna ca nu mai avem politica comerciala si devenim ridicoli in raport cu lumea exterioara”.
• „Eu imi pot imagina un TTIP (acordul e liber schimb SUA-UE, aflat in negocieri – n.r.) de pilda, care n-ar putea fi adoptat in Parlamentul European, daca arunca in aer principiul precautiei din filizofia si mentalitata europeana”.
• „In general stimularea opozitiei, la nivel social, discursiv, publicitatea asta asta negativa la adresa comertului cu SUA ori Canada si apropierii de orice fel dintre noi si America de Nord, acolo sunt convins ca exista si o mana ruseasca”.
• „Cred cu tarie ca noi avem nevoie de un proiect de integrare economica a lumii occidentale pentru a supravietui. Prin asta inteleg a ramane competitivi, viabili, interesanti in lume”.
• „Nu cred” ca Marea Britanie va castiga daca va iesi din UE. „Pot sa fie foarte agili, insa agilitatea asta vine la schimb cu concesii pe care Marea Britanie va trebui sa e faca unor economii mult mai mari decat ea”.

Urmareste un fragment video din interviul mai larg cu Sorin Moisa:

Interviul pe larg:

HotNews.ro: In conditiile in care este atat de incert summitul UE-Canada, care va fi situatia vizelor pentru romani?

Sorin Moisa: Acordul nostru pe vize cu Canada depinde intr-adevar de semnarea CETA, deci de acest prim act oficial de asumare a CETA de catre Uniunea Europeana, care este primul pas dintr-un proces ceva mai lung. Vestea buna este ca datele din acodul cu Canada nu depind de data semnaii, deci datele sunt fixe. Pentru noi, liberalizarea vizelor la 1 decembrie 2017 apare indiferent daca am semna (UE – n.r.) tratatul cu Canada saptamana asta sau peste doua satamani sau peste o luna. Asta este vestea buna.

Vestea proasta, evident, este ca exista aceasta legatura cu semnarea, deci cu asumarea de catre UE a CETA. Baza principala de legitimare – din pacate, am fost pusi in situatia asta – a noastra, a Romaniei in chestiunea vizelor cu Canada a fost legatura asumata de summitul UE-Canada in 2014, pe CETA si vize. Existand aceasta baza si Canada a preferat in ultimele saptamani de negociere sa spuna „Bine, suntem de acord in chestiunea vizelor, dar avem si noi nevoie de certitudinea ca CETA va fi semnata”. Cu alte cuvinte nu au vrut sa ofere liberalizarea vizelor pana cand nu se va semna CETA. Ceea ce, dupa parerea mea, e usor excesiv si nedrept, pentru ca legatura cu vizele noi nu am facut-o pe ultima suta de metri ca o ambuscada, ci ca lovitura deja asumata de Canada de ani de zile. Deci problema, in mod normal, ideal, trebuia sa se rezolve indiferent de CETA. Pe noi ne-au impins cumva intr-un colt fortandu-ne sa invocam aceasta legatura pe care ei deja si-o asumasera. Nu am inventat-o noi, nu a fost nimic neonest in comportamentul Romaniei.

Daca vom avea semnat tratatul in noiembrie in loc de saptamana asta, nu se schimba nimic in calendarul vizelor. In teorie, daca – fereasca Dumnezeu! – s-ar amana semnarea aproape un an, canadienii ar putea sa spuna: „Uite, s-au schimbat circumstantele pentru ca nu am avut timp sa ne pregatim”. Insa nici atunci nu cred, pentru ca scrisoarea pe care a trimis-o Canada este foarte clara in acest sens, datele sunt fixe, exista semnatura fara a exista conditionalitate in materie de data semnarii CETA

HotNews.ro: Deci care sunt datele de liberalizare a vizelor, in ultima forma convenita de Romania cu Canada?

Sorin Moisa: 1 mai 2017 pentru cetatenii romani care deja au mai calatorit in Canada sau SUA – care, sigur, e putin, nu e ceea ce ne interesa de fapt, insa e momentul in care tehnic vorbind in sistemul canadian ETA de libera circulatie, de pre-control la intrarea in Canada, intra CNP-uri romanesti, deci o faza de adaptare tehnica importanta. Si apoi, (pentru toti romanii – n.r.) pe 1 decembrie 2017, de Ziua Nationala Romaniei, data de care chiar sunt mandru, pentru ca eu am pus-o acolo ca o semnatura a Romaniei in negociere. Asta ca sa raspund si sa raspundem cumva modului pripit in care Bulgaria a facut publica oferta intiala a Canadei si modului in care o parte din presa romaneasca a spus „Uite, iar v-au luat-o bulgarii inainte”, deci nu cred ca poate cineva sa creada ca au pus bulgarii Ziua Nationa a Romaniei ca data de inlaturare completa a vizelor. Deci acolo e semnatura Romaniei.

HotNews.ro: Daca se mai amana semnarea pana la 1 mai 2017, sa spunem, mai intra in vigoare acest 1 mai 2017 plus 1 decembrie 2017?

Sorin Moisa: Daca s-ar amana atat de mult, strict logic, in baza acordului, probabil am avea o problema, pentru ca data semnaturii ar trebui sa fie anterioara primei date din acord, deci anterioara lui 1 mai. Insa eu sunt convins ca vom semna inainte de finalul anului 2016, deci daca vom semna vreodata – si cred ca probabilitatea este foarte-foarte mare sa semnam – premierul Magnette al Valoniei a fost el insusi foarte-foarte deschis si rezonabil, in ciuda circului.

HotNews.ro: E colegul dvs. de familie politica.

Sorin Moisa: Da, e colegul nostru de familie politica, din zona exetrema a familiei politice. E o discutie larga si dureroasa de asezare a familiei politice de centru-stranga in Uniunea Europeana.

Daca avem o semnatura intr-o luna si jumtate – doua, nu e niciun fel de pericol la adresa acordului nostru. Insa ramane o posibilitate si lucrul decent de facut ar fi si pentru noi si pentru Canada – pentru ca tehnic Romania sta foarte bine in chestiunea controlului frontierelor, securitatii documentelor de calatorie, lucru pe care inspectia tehnica a Canadei din iulie anul acesta le-a constat pe teren in Romania – ar fi just si elegant din partea Canadei sa respecte acest calendar de liberalizare indiferent de momentul si de materializarea sau nu a CETA.

Insa unde ii inteleg totusi pe canadieni – si nu e o chestiune care tine de romani – au ajuns si ei iritati de aceasta incoerenta europeana. Din punctul lor de vedere CETA e un acord clar care trebuia sa aiba o traiectorie simpla si au aparut foarte multe probleme: in Germania, in Austria, in Romania, Bulgaria – chiar daca legitime si cel putin a noastra a fost legitima si onorabila si nu a aparut pe ultima suta de metri. Dar Guvernul canadian a fost iritat de ezitarile si conditiile nou-aparute in Europa si a spus: „Bun, eu am facut toate eforturile posibile sa va acomoez. Pana nu se rezolva la pachet toate problemele europene, nu mai fac niciun pas spre niciuna dintre tarile europene”. Si probabil a creat Canada legatura cu vizele noastre.

HotNews.ro: Daca nu se mai semneaza deloc, nu se mai incheie si nu se mai ratifica niciun CETA, ce se intampla cu vizele romanilor?

Sorin Moisa: Atunci, trebuie sa gasim un acord strict bilateral, care nu mai e conditionat de CETA, cu Canada, care e lucrul civilizat si firesc de facut intre doua state partenere, aliate, prietene unul cu celalalt. Daca am putea sa mentinem acelasi calendar, nu stiu. E posibil ca mandria canadiana, in acest caz, daca au facut acest luru cu CETA si CETA nu s-ar aproba, prin absurd – desi cred ca nu e cazul – s-ar putea renegocia calendarul. Insa lucrul firesc de facut si care trebuia sa se intample deja era sa avem rezolvata chestiunea vizelor indiferent de CETA.

HotNews.ro: Care e procedura pentru aprobarea CETA mai departe?

Sorin Moisa: CETA trebuie sa fie semnata de catre Uniunea Europeana, ca institutie, si statele membre. Pentru ca e un acord mixt, deci va trebui sa fie efectiv fizic semnat de catre ambasadorii sau cui da guvernul fiecarui stat membru depline puteri – la noi va semna Luminita Odobescu, ambasadorul la Bruxelles. Apoi, acordul vine in Parlamentul European, care isi da consimtamantul, iar apoi intra in vigoare provizoriu, cu prevederile care sunt de competenta exclusiv europeana din tratat, care sunt 95-98%, grosul tratatului. De asta este injust ce se intapla in Valonia, pentru ca pe fond competente partajate insa limitate in economia tratatului, un stat membru sau un parlament dintr-un stat membru poate sa blocheze inclusiv partea care tine de competente europene si de demoratie europeana.

Deci intra in vigoare tratatul provizoru, exista o lista de articole care se vor aplica provizoriu si foarte multe zone sensibile au fost excluse tocmai pentru a nu avea probleme de tip valon si a da posibilitatea parlamentelor din statele membre sa voteze asupra lor. Si apoi urmeaza voturile din toate parlamentele nationale si la fnalul acestui proces urmand sa fie constatata ratificarea definitiva a tratatului. Fondul insa e aplicarea provizorie.

CETA va intra in mod sigur in ratificarea parlamentelor nationale, pentru ca a fost definit ca un tratat mixt. Daca nu era definit ca tratat mixt, nici nu aveam problema valona acum. Dar e important, Valonia acum blocheaza semnarea tratatului de catre Guvernul Belgian, pentru ca aranjamentele constitutionale belgiene prevad aceasta posibilitate. In marea majoritate a celorlalte state, Guvernul decide daca seamneaza sau nu si apoi vine la ratificare in parlament. Cu alte cuvinte, Parlamentul Valon va mai face o data ratificarea proriu-zisa peste un an sau doi.

HotNews.ro: Dupa ce el va fi fost deja aplicat provizoriu.

Sorin Moisa: Da. Aici vom avea inca o problema care dupa pararea mea este mai grava decat problema Valona: Curtea Constitutionala a Germaniei, pe 13 octombrie, a dat o interpretare prin care spune asa: Daca un tratat comercial al UE, aplicat provizoriu, este repsins de un parlament al unui stat membru, atunci inceteaza aplicarea provizorie. Ceea ce este o bizarerie. Dar va trebui sa studiem exact ce si cum in materie de substanta juridica a acestei decizii, pentru ca in felul asta putem sa avem tratate care sunt 99% de competenta exclusiva a Uniunii Europene, validate democratic de Parlamentul European – pentru ca pe urma o sa ne intrebam de ce mai alegem acest Parlament European – deci perfect democratice si legitime, din punct de vedere eurpean, si apoi pentru cei 1% – 2% de competenta nationala un parlament national il respinge si nici macar partea europeaa negociata si legitimata democratic nu se va mai aplica. Si atunci asta inseamna ca nu mai avem politica comerciala si devenim ridicoli in raport cu lumea exterioara.

HotNews.ro: Unde ajungem in felul asta? Ce credibilitate mai are Uniunea Europena, in fata partenerilor, fie ca vorbim de state, fie ca vorbim despre blocuri economice? Din moment ce noi nu putem sa punem predictibilitate, proceduri clare pe masa. Belgia in ansamblu nu a dat si ea un mandat Comisiei Europene, in Consiliul UE, pentru negocierea CETA, ca toata lumea?

Sorin Moisa: Ba sigur ca l-a dat si niciodata pe parcurul negocierii, formal sau informal, Belgia, respectiv Valonia, nu au protestat in legatura cu fondul negocierii. Mare diferenta fata de Romania, care si-a pus problema pe agenda de foarte multa vreme si oricum nu a protestat la adresa tratatului ca atare, ci dimporiva, a ajutat. La el si comisarul Ciolos, cand era comisar Dacian Ciolos. Deci noi am fost destul de loiali si corecti.

HotNews.ro: Si transparenti, pentru ca noi am spus de la bun inceput ca vrem liberalizarea vizelor, ca sa putem profita de acordul de liber schimb…

Sorin Moisa: Exact. Si fostul guvern canadian Harper acceptat aceasta pozitie. Era un guvern conservator, destul de suparat pe imigratie. In schimb, valonii niciodata nu si-au exprimat un scepticism. De asta e intr-un fel neonest ce se intampla acum fata de noi, ceilalti europeni, mai suntem 500 de milioane, care suntem acum tinuti cumva prizonieri de acest veto valon.

HotNews.ro: Bun si pana unde se poate ajunge cu acest veto?

Sorin Moisa: Asta este o dezbatere la care am participat in ultimele luni aici, sperand ca se rezolva CETA si ca pot sa redevin raportor, ceea ce s-a intamplat astazi. Mi-am dat demisiadin pozitia de raportor pe CETA din partea grupului europarlamentar S&D, in aprilie, pe chestiunea vizelor, acum chetiunea vizelor in raport cu Romania s-a rezolvat, aplicarea e un fapt care nu mai tine de Romania sau de acordul nostru cu Canada, deci chestiunea valona si e firesc sa revin sa-mi reiau munca. Nu e un gest fata de Canada, care in cele din urma a facut ceea ce ne-am asteptat sa faca si vreau sa particip la salavarea politicii comerciale europene, care e parte a pachetului de supravietuire pentru Europa, pentru o generatie de acum incolo.

Deci cum facem? Cand negociem tratate comerciale, cred ca va trebui sa separam de acum incolo competentele europene de competentele mixte. deci vom avea practic doua tratate la pachet: unul care va contine oricum grosul, cum este CETA, deci politica comerciala traditionala, si partea care tine de reglementare, de lucruri partajate cu statele membre din punctul de vedere al competentelor, va trebui sa facem un alt tratat si tratatul cu competente exclusive europene va putea fi aplicat provizoriu dupa votul din Parlamentul European si nu va mai fi votat si de parlamentele nationale. Pentru ca noi in mod democratic am transferat niste puteri la Bruxelles, alegem un Parlament European ca sa supravegheze institutiile executive si sa voteze in cazul nostru tratate care sunt de competenta exclusiv europeana.

HotNews.ro: Oricum paramentele nationale dau un aviz de subsidiaritate, in care ele recunosc ce nu intra in competetele lor si merge la Bruxelles…

Sorin Moisa: Avem acum un caz – tratatul cu Singapore, in care Curtea de Justitie a UE va raspunde la problema asta. Mai sunt zone gri, de o generatie si nu stim exact daca este competenta exclusiva sau nu. Comisia spune ca e exclusiva, dar statele membre spun nu, ca e partajata, de pilda pe transporturi, pe anumite zone din investitii. Vom avea o interpretare sper eu ferma, clara, definitiva, a Curtii de Justitie a UE, care va spune: „Asta este de competenta exclusiva europeana, asta nu e”. Si vom urmari de acum in tratatele pe care le negociem ca partea pe care curtea a efinit-o ca fiind exclusiv europeana sa formeze substanta tratatului „EU only”. Iar pe cele mixte va trebui sa le punem intr-un alt tratat, care va fi asumat ca atare si partenerii nostri vor sti: ce e EU only va fi mai usor adoptabil sau mai probabil sa fie aoptat, desigur daca e bine negociat, pentru ca nici Parlamentul European nu ar vota orice.

Eu imi pot imagina un TTIP (acordul e liber schimb SUA-UE, aflat in negocieri – n.r.) de pilda, care n-ar putea fi adoptat in Parlamentul European, daca arunca in aer principiul precautiei din filizofia si mentalitata europeana. Vorbim de vita crescuta cu hormoni sau de posibilitatea companiilor ca in md lejer, voios sa dea in judecata guvernele pentru ca au adoptat legislatie care le-ar scadea eventual profiturile. Deci sunt lucruri la care nu vom putea renunta. Faptul ca se formeaza ceva mai usor o majoritate in Parlamentul European, nu inseamna ca va trece orice prin Parlamentul European. Am avut un caz faimos cand ACTA (Acordul SUA-UE pentru combaterea contrafacerii multimedia – n.r.) a fost respins de Parlamentul European.

Deci democratia europeana daca e sa aiba si ea substanta si sa ramanem o entitate viabila, noi, UE, nu doar noi ca state membre si sa nu ne batem joc de democratia europeana, trebuie sa fim responsabili cand alegem Parlamentul European, sa stim ce alegem si de ce si apoi Parlamentul European trebuie si el sa-si exercite puterile, nu sa fie vidat de substanta de catre parlamentele nationale, chiar cand e vorba de prerogativele Parlamentului European.

HotNews.ro: Si ce se va intampla cand UE nu va mai fi capabila sa faca acorduri internationale? Am facut cu Coreea de Sud si nu a mai sarit nimeni, dar cand vorbim de Canada acum sau de acordul si mai dificil aflat in negociere cu SUA, o forta economica si militara, partenerul traditional al Europei, noi, civilizatia noastra occidentala unde vom ajunge daca nu vom putea sa ne integram? data cu forta internetului, a transportului transoceanic, a globalizarii, se ridica natiuni ca India, China, Brazilia, Argentina, unde vom ajunge noi, daca nu vom putea sa sudam aliante?

Sorin Moisa: Eu sunt unul dintre cei care cred cu tarie ca noi avem nevoie de un proiect de integrare economica a lumii occidentale pentru a supravietui. Prin asta inteleg a ramane competitivi, viabili, interesanti in lume. Occidentul trece acum prin ceea ce numesc eu „big contraction”, marea contractie – pentru prima data in ultimii 500 de ani cand lumea occidentala este ajunsa din urma dupa foarte multa expansiune, uneori in sensul propriu al termenului, alteori in sensul tehnologic, economic, de catre restul lumii, PIB-ul occidental in PIB-ul global scade deja de o generatie si probabil va continua sa scada. Nu mai avem prin definitie superioritatea tehnologica, nu mai suntem mai buni si mai destepti asa cum, cumva, 500 de ani ne-am obisnuit. Existand aceasta contractie, ca suntem impinsi inapoi economic, tehnologic de restul lumii.

HotNews.ro: Si populatia europeana scade si imbatraneste vertiginos. Lumea a ajuns la 7,4 miliarde de locuitori, dar Europa imbatraneste si scade.

Sorin Moisa: Cred ca acesta este de bun-simt sa avem un proiect de inegrare economica, de apropiere economica, sa ne punem resursele impreuna. E un proiect mai degraba defensiv, dar care ne da posibilitata sa ramanem si ofensivi, in materie de competitivitate in industrii de inalta performanta. Ca sa faci trenuri de inalta performanta, e mai interesant sa ai o piata gigantica, asa cum are China, si sa poti experimenta si sa poti pune la un loc capacitatea de cercetare-dezvoltare, mai degraba decat sa ramai pe piete fragmentate in care fiecare incearca sa-si construiasca trenul lui de mare viteza.

HotNews.ro: Revenind la CETA, Guvernul Valoniei, de fapt care e problema lor aici? Ei au invocat problemele crescatorilor de bovine si de porci. Dar de fapt care e problema?

Sorin Moisa: Lucrurile mai grave pe care le-au invocat sunt de principiu, filozofice. Au adaugat apoi si caracterul concret, in agricultura. Valonia si Flandra. Valonia are inca un sector de bovine destul de important. Intr-adevar exista un contingent tarifar semnificativ pentru vita acordat Canadei. Noi am dat Canadei partea care ii revenea proportional dintr-un asa-numit single pocket – un buzunar unic pe care Europa il promisese deja, cu acordul tuturor statelor membre, inclusiv al Belgiei, in 2004, la Organizatia Mondiala a Comertului, in cadrul Rundei Doha. Cum runda de negociere multilaterala Doha a esuat, a impartit aceasta concesie deja asumata proportional pe exportatorii de carne de vita din UE. Deci Canada a primit ceea ce urma sa primeasca oricum.

Acestea fiind spuse, exista o sensibilitate in Franta si in Belgia mai ales la crescatorii de vite, dar este un lucru e care ni-l asumam, mai larg, din care UE are si foarte mult e castigat.

HotNews.ro: Dar Franta nu s-a opus. De ce nu Frata, ci Valonia?

Sorin Moisa: Pentru ca e un argument interesant, dincolo de cele filozofice le adaugi si pe cele practice, pentru ca asta intareste cazul pentru opozitia valona si intareste cazul pentru a obtine compensatii de la guvernul federal sau de la Comisie Europeana, un lucru care nu este neinteresant.

Eu o sa propun in lunile urmatoare – sa vedem exact timingul – un set de idei, am 5 idei mari despre cum sa relegitimam politica europeana si a identifica zonele in care avem de pierdut in mod mai transarent. Penru ca exista si angoasa asta a cetatenilor si uneori au dreptate. Comisia Europeana creeaza un caz pozitiv despre comert si acest caz pozitiv exista pentru deschidere, insa uneori mai amesteca, agrega cifre in asa fel incat, daca ai undeva un minus, o aduna cu altele doua care dau cu plus, ca sa dea per total cu plus. Cred ca trebuie sa fim mult mai transparenti si sa ne asumam: sunt sectoarele X, Y, Z care au de pierdut si trebuie sa vedem cum compensam aceste sectoare, cum le ajutam sa reziste ramanand in aceeasi bransa sau sa se indrepte care altceva.

Sorin Moisa: Teoria neoliberala despre comert spune asa: In ansamblu se castiga, castigurile sunt mai mari decat pierderile si din castigul net total pot fi compensati loserii, cei care pierd. Adevarul este ca nu prea facem asta. UE este cu negocierea si apoi pasivele, eventualele pierderi sunt lasate statelor membre si usor-usor, din lipsa de transparenta, lumea a dezvoltat o angoasa: „Astia negociaza, noi pierdem, trebuie sa ne ajustam, suntem lasati de izbeliste, Europa e rea si hai sa vedem daca nu reusim sa ne compensam la nivel national sau regional, vezi cazul Valoniei.

HotNews.ro: Si vreti un mecanism de compensare.

Sorin Moisa: Un mecanism, in mod rezonabil. Sigur, nu poti sa opresti lumea, dar trebuie sa existe un mecanism de compensare, pierzatorii sunt tot cetatenii nostri si trebuie sa avem grija de ei si sa vedem cum, in mod rezonabil – sigur nu poti sa preiei cu totul soarta unui om sau unui sector sau unei companii, dar poti sa-i acorzi o sansa. Si aici in Europa suntem destul de slabi, facem tratate de comert, dar lasam compensarea in alta parte, fie altora, fie nimanui.

Chiar liberalii, cei care propun comert liber, spun acest lucru: ca loserii pot fi compensati.

HotNews.ro: Brexitul. Pai, nu sunt mai castigati britanicii? Sigur ca pe termen scurt pana cand UK reuseste sa-si negocieze iesirea ordonata din Uniunea Europeana, sa-si negocieze accesul la piata unica, pana atunci si lirsa sterlina ascazut, investitorii se gandesc sa paraseasca Londra, dar pe termen lung nu cumva ei or sa fie mai castigati, pentru ca or sa fie mai agili in negocierile din piata internationala?

Sorin Moisa:Nu. Nu cred ca vor castiga. Pot sa fie foarte agili, insa agilitatea asta vine la schimb cu concesii pe care Marea Britanie va trebui sa e faca unor economii mult mai mari decat ea. Agilitate inseamna ca, daca negociaza o piata mica – chit ca ea este o piata mare, insa piata europeana este mult mai mare- daca negociaza cu o piata ca SUA sau China, termenii pe care ii obtine Marea Britanie sunt mult mai putin favorabili decat i-ar obtine impreuna cu noi, restul Europei. Mai mult, daca pierd accesul la piata europeana, fie si partial, pierd investitiile. E acel document public faimos al guvernului japonez, care ii implora: „Incercati sa va pastrati accesul acolo, pentru ca firmele noastre nu sunt in Marea Britanie doar de dragul vostru, ci de dragul pietei europene in principal. Daca ni se blocheaza accesul la piata europeana, noi ne mutam pe continent”

Deci, din pacate, parte din orbirea Brexitului e situatia actuala, relativ buna, a economiei Marii Britanii, ce se datoreaza in buna masura unor investitii care sunt venite acolo nu de dragul lor sau doar pentru piata britanica, ci pentru piata europeana. Britanicii erau intr-o situatie perfecta: sunt o economie deschisa, vorbesc engleza, aveau legislatia europeana aplicata si in mod automat aquisul comunitar se aplica si aveau acces pe piata europeana si asta e un avantaj imens pentru Marea Britanie. Deci aveau toate avantajele modelului anglo-saxon, al limbii universale si al accesului pe cea mai mare piata si evident ca multe investitii mergeau acolo.

HotNews.ro: Reversul medaliei: Britanicii va pot replica asa: Noi o sa avem un acord cu America, TTIP-ul Europei este incert, nu se mai intampla nimic.

Sorin Moisa: Da, e adevarat. Ei vor putea sa aiba acorduri cu multe alte state de pe planeta, care insa vor fi mult mai asimetrice. Eu stiu cat e de grea negocierea cu americanii acum. O negociere este un razboi de putere, nu e o intalnire armonioasa doar intre prieteni, e un conflict de interese si evident ca asimetria intre jucatori se reflecta apoi in rezultatul final al negocierii. Deci Marea Britanie poate sa aiba un acord odata ce iese din UE, rapid eventual, cu SUA.

HotNews.ro: Inainte sa incheie UE TTIP cu SUA.

Sorin Moisa: Sigur, asta insemnand ca trebuie sa vrea si americanii. Si americani vor vrea si daca isi vor satisface interesele in raport cu economia britanica asa cum vor crede ei de cuvinta. Si mai e un lucru: poate ca americanii au o relatie atat de speciala cu britanicii, incat o vor face. Sunt foarte multe tari care ne-au spus noua, europenilor: „noi nu vom face acord cu britanicii pana cand vom face acord cu voi”. Pentru ca tot noi ramanem economia mai interesanta pentru orice partener. Deci daca Marea Britanie joaca ostil si ne forteaza sa jucam la fel – si pana acum nu au fost din cale afara de intelepti, au mers, chiar Theresa May, spre hard Brexit, au iritat chiar Berlinul care era cel mai bun aliat al lor – si daca ei se imbatoseaza si nationalismul englezesc mai degraba decat cel britanic arunca in stanga si in dreapta cu glorie, s-ar putea sa spunem si noi…

Negocierea TTIP este win-win, si americanii au interese la noi si intotdeauna vor avea interse mai mari in economiile adunate ale Germaniei, Frantei, Spaniei, Italiei, Poloniei, Romaniei, care sunte economii in crestere, sunt putine surse de crestere pe glob, deci daca si noi ne punem mintea raspunzand unui exces britanic si semnalam partenerilor nostri: Stati putin, daca le dati astora un „deal” mai bun decat noua sau cumva ne simtim trisati aici, avem o problema, pentru ca inca ramanem o mare economie.

HotNews.ro: Pai si Canada, dupa referendumul pro-Brexit, a spus ca vrea sa mearga in continuare pe CETA, cu UE. Dar noi le-am trantit acum usa canadienilor.

Sorin Moisa: Da, din pacate.

HotNews.ro: Pai vedeti, despre asta e vorba: incoerenta si incapacitatea Uniunii Europene de a se tine de cuvant.

Sorin Moisa: De acord. „It’s not our finest hour (Nu e cea mai buna ora a noastra) „, cum ar zice Churchill, din punct de vedere al politicii comerciale si al proiectiei externe de putere economica.

HotNews.ro: Bun si TTIP mai are vreo sansa? Acordul cu Canada era o macheta redusa la scara pentru TTIP.

Sorin Moisa: N-as confirma asta, pentru ca nu cred ca ar ajuta foarte mult cazul canadian. Si adevarul e ca , fara niciun fel de ipocrizie, sunt diferente semnificative filozofice intre canadieni, care sunt mult mai aropiati de noi, europenii, si americani. De pilda, pe indicatii geografice, care este o mare iubire europeana si pe buna dreptate, canadienii au acceptat. N-au fost destul de entuziasti, dar au acceptat. Pe achizitii publice, canadienii si-au deschis piata si la nivelul provinciilor, iar americanii nici nu vor a auda, spun ca le incapca constitutia, chit ca in acordul plurilateral GPA – Government Procurement Agreement – peste 30 de state americane s-au angajat, deci s-a putut constitutional. Sunt lucruri in care SUA si Canada chiar difera.

HotNews.ro: Dar daca avem un „deal” atat de bun cu Canada si noi nu suntem in stare sa-l semnam, ce sa mai spunem despre TTIP?

Sorin Moisa: Dupa parerea mea, agenda reala valona este sa dea un semanal foarte puternic acum pentru TTIP. Discursul valon inseamna asta: „Daca nu trece CETA, sigur TTIP nu trece. Si daca trecem CETA in cele din urma, cu atata dificultate, evident ca nici sa nu va ganditi sa treceti TTIP” . Pentru mine, cheia ultima a povestii valone asta este. De fapt, e blocarea cu anticipare a TTIP.

HotNews.ro: Ce a fost cu acel ultimatum atribuit UE si Canadei impotriva Valoniei. Cine, cui l-a dat?

Sorin Moisa:Inca incerc sa aflu cine a fost nataraul care a venit cu ideea asta de ultimatum. Banuiesc ca vreun istet din Comisia Europeana care nu intelege ce se intampla pe lume. Din pacate, exista si specia asta, oricat de buni ar fi tehnic, totusi, cuplarea cu realitatea politica, sociala e un lucru la care Comisia mai are de lucru. A fost o prostie.

Deci daca Valonia totusi ar fi putut sa cedeze luni, in ziua ultimatumului, ar fi facut-o ca pe o mare victorie a Valoneiei, ca pe un moment de glorie. Nataraul asta care a venit cu ideea de ultimatum a creat o situatie in care, daca astia cedau, ar fi cedat la ultimatum. Adica era exact opusul a ceea ce a incercat Valonia. Cine a facut treaba asta eventual a dus la amanarea summitului UE-Canada si la esecul de saptamana asta. Deci unul care a vrut cu agresivitate sa forteze, sa calce in picioare un proces democratic – chit ca el la nivel european pe ansamblu e cumva nelegitim si excesiv si ne tine pe toti prizonieri – a facut o mare gafa. Deci ultimatumul a fost o mare gafa.

HotNews.ro: O fi si o mana ruseasca pe aici?

Sorin Moisa: Nu m-ar mira. In general, stimularea opozitiei la relatii mai apropiate cu lumea atlantica, cu America de Nord, convingerea mea este ca exista si o mana ruseasca. N-as indrazni sa spun ca episodul valon are legatura cu asta. Dar in general stimularea opozitiei, la nivel social, discursiv, publicitatea asta asta negativa la adresa comertului cu SUA ori Canada si apropierii de orice fel dintre noi si America de Nord, acolo sunt convins ca exista si o mana ruseasca.