UE foloseste ingineria genetica pentru a crea culturi rezistente la seceta – webPR

Seceta este una dintre cele mai mari griji pentru un fermier, uneori fiind o amenintare nu doar local pentru unele recolte, ci chiar pentru intreaga Uniune Europeana. De aceea, se afla in derulare un proiect finantat de UE, care utilizeaza cuceririle de ultima ora ale geneticii pentru a vedea daca cele mai grave efecte ale lipsei de apa ar putea fi evitate prin crearea unor plante tolerante la seceta.

Proiectul WATBIO studiaza modul in care unele plante pot supravietui cu mai putina apa decat altele. Bazandu-se pe fonduri de 9 milioane de la UE, echipa implicata in proiect aplica celor mai noi tehnologii secventiere a ADN-ului genomului pentru a dezvolta noi culturi, cu o mai mare toleranta la seceta. Proiectul care se intinde pe cinci ani, a inceput in noiembrie 2012 si reuneste 22 de parteneri din medii academice si industriale, cu expertiza in biologie moleculara, fiziologia plantelor, mecanisme celulare, si tehnici de secventiere de ultima generatie.

Gail Taylor, coordonatorul WATBIO si director de cercetare pentru stiintele vietii la Universitatea din Southampton, spune ca proiectul isi propune sa identifice trasaturile genetice cheie pentru mecanismele fundamentale de rezistenta la seceta. „Incercam sa abordam aceasta problema prin intermediul noilor tehnologii”, spune ea. „Acum cinci ani, acest proiect nu ar fi fost posibil pentru ca secventierea ADN-ului era prea costisitoare. Acum avem secventierea genomului de la mai mult de 50 de plopi, din probe prelevate de pe site-uri de contrast din Europa”, adauga ea. „Cercetarea stiintifica intra intr-adevar intr-o noua era. Daca putem identifica mici schimbari, s-ar putea sa obtinem un indiciu referitor la supravietuirea in medii stresante. Aceste variante de ADN pot fi utilizate apoi in programele de ameliorare, ceea ce ne permite sa valorificam puterea biologiei moleculare, fara a ne mai lovi de necesitatea modificarii genetice”, explica ea.

Cele trei culturi alese sunt plopi, iarba elefantului (Miscanthus), si trestie de zahar gigant sau de roseata-raului (Arundo donax). In prezent toate trei sunt putin utilizate, cresc foarte repede, si au potential de culturi energetice. Plopul este deosebit de interesant pentru cercetatori, astfel ca a fost prima specie de arbori cu genomul deplin secventiat inca de acum zece ani. La acea vreme, aceasta costa aproximativ 30 de milioane $. De atunci, cheltuielile pentru secventierea genomului au acazut atat de mult, incat astazi nu depaseste 10.000 $.

Alegerea nu a fost facuta doar pentru evitarea unor dispute referitoare la culturi alimentare versus culturi energetice. Un alt argument, spune Taylor, este cel referitor la dezvoltarea unor culturi pe parcelele relativ greu accesibile, care nu se preteaza culturilor alimentare. „Este vorba despre optimizarea utilizarii terenurilor in toata Europa. Ne uitam la mozaicul de peisaje si ne gandim ce putem face cu diferite loturi”, spune ea.

Penuria de apa ramane o amenintare serioasa in Europa – seceta din 2003 a scazut productivitatea culturilor din Europa cu 30%, iar cercetatoarea crede ca schimbarile climatice ar putea sa insemne evenimente meteorologice extreme in anii urmatori.

• Citeste mai multe pe infoomg.ro