Politic Show: Ce agenda externa vor avea anul acesta presedintele si premierul; Cum a evoluat relatia dintre Romania si Moldova in era Iohannis: mai putin sentiment, mai mult pragmatism; Previziuni politice pentru anul celor doua ghilotine electorale

Ce agenda externa vor avea anul acesta presedintele si premierul. Politica externa ramane un punct important si in 2016, pe agenda presedintelui Klaus Iohannis fiind deja trecute cateva destinatii. Potrivit unor surse oficiale, Iohannis va merge in prima parte a anului in Israel, vizita pe care trebuia sa o faca luna trecuta. De asemenea, Klaus Iohannis va merge in Portugalia. Anibal Cavaco Silva, presedintele Portugaliei, care se aflat in vara anului trecut la Bucuresti, a spus ca ar fi „o onoare” pentru tara sa sa-l primeasca pe Klaus Iohannis in vizita de stat. De asemenea, Klaus Iohannis a fost invitat in China. Iohannis s-a intalnit in septembrie, la New York, cu omologul sau chinez Xi Jinping. Acesta l-a poftit pe Iohannis la Beijing. Klaus Iohannis va efectua o vizita si in Polonia, unde va participa la Summitul NATO, programat in vara cestui an la Varsovia, scrieEVZ.

Previziuni politice pentru anul celor doua ghilotine electorale. Alegerile locale si parlamentare de anul viitor sunt cele doua evenimente in jurul carora va gravita intreaga viata politica. Lupta pentru putere se va da intre PSD si PNL, iar miza este una uriasa: cine pierde risca mai intai sa se fragmenteze, apoi sa dispara. Presedintele va conta cu adevarat abia spre sfarsitul anului, cand va desemna noul premier. Anul politic 2016 va insemna intalnirea directa a partidelor cu strada, un test pentru politiceni, dar si pentru societatea civila. La anul vom afla exact in ce masura a inteles clasa politica sa se reformeze si, totodata, vom vedea daca electoratul si-a intors fata catre partidele noi, antisistem, ori a girat in continuare formatiunile traditionale. La inceputul lunii iunie sunt programate alegeri locale, scrutinul ce reprezinta clasica repetie pentru alegerile parlamentare. Miza fiecarui partid la alegerile locale se traduce asa: cu cat scoti mai multi primari in vara, cu atat ai sanse mai mari sa obtii cel mai mare numar de parlamentari in toamna, deci sa ajungi la Putere. Din perspectiva partidelor, relatia dintre alesii locali si parlamentari este una esentiala. Un primar implicat in campania pentru parlamentare poate asigura lejer mandatul unui senator sau deputat, anuntaAdevarul.

Alegeri fara concurenta pentru conducerea CSM. Doar un judecator si un procuror candideaza pentru functiile de presedinte si vicepresedinte al Consiliului Superior al Magistraturii. Judecatorul Mircea Aron (foto), ales in Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) ca reprezentant al judecatorilor de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, si-a depus candidatura pentru functia de presedinte al Consiliului. Pentru functia de vicepresedinte va candida procurorul Luminita Palade, aleasa in CSM de procurorii de la parchetele de pe langa Curtile de Apel. La CSM au loc anual alegeri pentru functiile de presedinte si vicepresedinte, mandatele incepand cu data de 7 ianuarie al anului in curs. Candidaturile pot fi depuse inclusiv in timpul sedintei de alegeri, care are loc la 6 ianuarie. Anul acesta si-ar mai putea depune candidaturile pentru functia de presedinte judecatorii Cristi Danilet, Alexandru Serban, Monalisa Neagoe, iar pentru functia de vicepresedinte procurorul Florentina Gavadia. Potrivit cutumei, pentru functia de presedinte candideaza un judecator, iar pentru cel de vicepresedinte un procuror. Legea, insa, nu-i ingradeste pe procurori sa candideze pentru functia de presedinte, asa ca nu sunt excluse surprizele. De alt-fel, exista si un precedent: procurorul Oana Schmidt Haineala a fost presedinte al CSM in anul 2013, iar vicepresedinte a fost un judecator. Fiind ultimul an – al saselea – de mandat al actualei componente a CSM, majoritatea membrilor magistrati alesi ai Consiliului au ocupat deja functii de conducere, asa ca nu mai pot candida, informeazaRomania Libera.

Asteptarile lui Traian Basescu de la Miscarea Populara in 2016. Fostul presedinte spune ca Miscarea Populara intra in jocul pentru Capitala. Traian Basescu nu-i da nicio sansa lui Cristian Busoi si a anuntat ca nu are de gand sa negocieze nici cu PNL, nici cu PSD. Miscarea Populara tinteste 10-12% la alegerile locale si 15-20% la parlamentarele de anul acesta. ” In primul rand, acest lucru depinde de capacitatea organizatiilor locale, si depinde foarte mult de liderii locali, daca deschid partidul sau nu. Daca vor vrea sa-l inchida pentru ei, va fi un esec, daca il vor deschide, au sanse majore. Vom vedea la alegeri daca au preluat semnalul”, a declarat liderul MP, Traian Basescu, la B1 tv. El a subliniat ca valoarea in politica se vede in voturi. Fostul presedinte a mai spus ca alegerea primarilor dintr-un tur este o eroare din mandatul sau, iar actuala majoritate a avut ocazia sa o corecteze dar nu a facut-o. Presedintele Miscarii Populare a mai sustinut ca propunerea PNL pentru Primaria Capitalei, Cristian Busoi, nu are nicio sansa, in timp ce Nicusor Dan, posibil contracandidat al acestuia, ar putea castiga alegerile, scrieEVZ.

Cum a evoluat relatia dintre Romania si Moldova in era Iohannis: mai putin sentiment, mai mult pragmatism. Ce spun specialistii. In conditiile in care Romania si-a asumat paternitatea parcursului european al Republicii Moldova, „Adevarul” arata cat de stransa mai e legatura intre cele doua state in era Klaus Iohannis, dupa ce, la Chisinau, reformele au ramas suspendate intre cele trei Guverne care s-au perindat anul trecut la Putere. In primul an de presedintie, Klaus Iohannis a schimbat total maniera in care Romania impinge de la spate Republica Moldova pe drumul sau catre UE. Daca Traian Basescu batea cu pumnul in masa la Bucuresti si influenta evenimentele politice de la Chisinau, Klaus Iohannis a fost mai rece in declaratii, discret in vizite, dar mult mai radical in gesturi. Spre exemplu, a suspendat o finantare de 150 de milioane de euro pana cand Republica Moldova nu va incepe un proces accelerat de reforme.Totusi, la Chisinau nu se schimba nimic, desi anul trecut s-au schimbat trei guverne. Plecand de la aceasta criza continua, „Adevarul” face o scurta trecere in revista a relatiei dintre Basarabia si Romania in primul an de mandat Iohannis, iar analistii politici arata ce a facut bine, unde a gresit si ce trebuie sa faca pe viitor seful statului pentru romanii de peste Prut..