Mecanismul fraudei de la despagubiri: Cum au ajuns "samsarii de terenuri" si "rechinii imobiliari" sa castige sute de milioane de euro. TOP despagubiri cu "Stelu" in frunte​

Cunoscuti ca „samsari de terenuri si case”, marii imbogatiti ai procesului de retrocedare a proprietatilor care fusesera confiscate de comunisti s-au rotit, in permanenta, in ultimii 25 de ani, intr-un cerc restrans al oamenilor cu influenta in Guvern, in Parlament, in patidele de la putere si din opozitie. Nu proprietarii de drept carora comunistii le nationalizasera terenurile si casele, nu mostenitorii lor directi primeau despagubiri de sute de milioane de euro de la statul roman.

Marii beneficiari erau oameni de afaceri care le cumparau drepturile litigioase si care aveau „intrari” la cei care decideau cui sa-i plateasca mai repede statul despagubirile. HotNews.ro va prezinta mecanismul prin care samsari, avocati si politicieni au facut averi de sute de milioane de euro in dauna statului roman.

Reamintim ca procurorul-sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Crima Organizata si Terorism (DIICOT), Alina Bica, este urmarita penal de colegii de la DNA, pentru presupuse infractiuni de coruptie din perioada in care ea era membra a Comisiei Centrale de Stabilire a Despagubirilor din ANRP. In dosarul lui Bica apare si omul de afaceri Gheorghe Stelian, zis Stelu, apropiat al omului de afaceri Dorin Cocos, fostul sot al Elenei Udrea.

„Stelu” figureaza in topul celor care au cumparat drepturi litigioase si care au luat despagubiri pentru terenuri, intr-un raport al Curtii de Conturi care acopera perioada 2007-2012. Totalul despagubirilor acordate unor solicitanti in aceasta perioada se ridica la circa 3 miliarde de euro in actiuni la Fondul Proprietatea, conform raportului Curtii de Conturi.

• Legile despagubirii. Pana anul trecut, cand Guvernul a schimbat legislatia, procesul de restituire a proprietatilor nationalizate de comunisti sau acordarea de despagubiri in cazurile in care restituirea in natura era imposibila a fost guvernat de un manunchi stufos de legi, ordonante, hotarari de guvern si ordine de ministri, dupa Revolutie. Doua legi au fost insa principalele acte normative pe baza carora s-a derulat procesul de restituire si despagubirie: Legea 18/1991, pentru fondul funciar, si Legea 10/2001, pentru casele nationalizate.

• Primariile. Cu legile in mana, fostii proprietari sau urmasii lor mergeau la primarie sa-si ceara proprietatile. Daca aveau noroc si uneori dupa procese lungi in instanta, isi primeau proprietatile in natura. Complicatiile apareau cand restituirea nu se putea face in natura, pentru ca, de exemplu, terenurile erau grevate de amenajari de utilitate publica. Atunci, proprietarii de drept urmau sa primeasca alte imobile la schimb, dar, daca nici acestea nu erau disponibile, se acordau despagubiri in bani si, mai tarziu, in titluri la Fondul Proprietatea.

• Prefecturi. Cazul era transmis la prefectura, care trebuia sa faca un control de legalitate.

• ANRP. Petentii erau trimisi mai departe la Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor, din subordinea Guvernului. In mecanismul care a functionat pana prin 2012, aici apareau complicatiile cele mai mari, pentru ca persoanele indreptatite trebuia sa astepte ani intregi sa li se solutioneze dosarele. Proprietarii de drept erau, bineinteles, foarte in varsta si se temeau ca nu mai apuca sa-si primeasca despagubirile. La fel si mostenitorii mai tineri – de foarte multe ori se aflau in strainatate, unde se refugiasera parintii sau bunicii lor. De multe ori, mostenitorii marilor averi confiscate de comunisti erau cetateni straini, oameni ocupati care efectiv nu aveau timp sa stea la cozi si pe culoarele ANRP-ului si ale altor institutii romanesti pentru a-si primi drepturile.

Aici interveneau asa-numitii „samsari de terenuri”, dintre care cativa accedeau la statutul de „rechini imobiliari”. Ei ofereau o suma consistenta, tentanta pentru proprietarii sau mostenitorii de drept, dar mult mai mica decat valoarea reala a despagubirilor pe care acestia trebuia sa le priemasca de la stat. Astfel, „samsarii” cumparau drepturile litigioase ale celor in drept, pentru ca apoi sa ia ei despagubirea.

In mod normal, ANRP solutiona dosarele in ordine aleatoare. Insa autoritatea avea si o „portita” – rezolva cu prioritate asa-numitele „cazuri sociale” – in special persoane cu dizabilitati. Asa se face ca avocati bine insurubati in politica reuseau sa-i bage in fata pe unii solicitanti, dupa ce le scoateau, la medici, certificate medicale de persoane cu dizabilitati. Dupa ce ANRP le solutiona solicitantilor de drept dosarele prioritar, aceiasi avocati sau „samsari” pentru care lucrau acestia cumparau drepturile litigioase pentru a lua ei despagubirile cand se facea plata.

Pe langa rezolvarea dosarelor „peste rand”, la ANRP miza statea in evaluare. Comisia Centrala pentru Stabilirea Despagubirilor (CCSD), din cadrul ANRP, era cea care stabilea ce despagubiri le reveneau proprietarilor.

Printre membrii acestei comisii erau si demnitari cu functii inalte, secretari si subsecretari de stat, toti fiind impinsi acolo pe filiera politica. La umbra unor evaluari facute de experti evaluatori independenti, ei aprobau despagubirile. O astfel de expertiza care costa in jur de 250 de euro, putea aduce zeci de milioane de euro unui „samsar”. De multe ori, expertizele erau umflate si de zece ori, au declarat, pentru HotNews surse din sistem.

• Pe scurt, dosarul mergea in ordinea aceasta: ANRP aproba cererea proprietarului de drept/mostenitorului de a-i fi solutionat prioritar dosarul, din motive sociale, imobilele erau evaluate, intre timp „samsarul” oficializeaza cumpararea drepturilor litigioase, imediat CCSD aproba raportul de evaluare a imobilelor si admite despagubirea, iar in final banii se converteau in actiuni la Fondul Proprietatea. Toata procedura dura in jur de 10 luni, in medie. 

Pana la guvernarea Tariceanu inclusiv, despagubirile se plateau cu banii jos. Guvernarea Boc a oprit despagubirile in bani, recurgand la titluri de conversie in actiuni la Fondul Proprietatea. Masura s-a dovedit, insa, si mai profitabila pentru samsari si rechinii imobiliari. Initial, se acorda o actiune la un leu despagubire. La listarea sa in ianuarie 2010, actiunile FP au pornit de la 55 de bani, asa ca „rechinii imobiliari” au dat lovitura, dubland valoarea despagubirilor. In prezent, actiunile FP sunt cotate la Bursa de Valori Bucuresti la 0,92-1 leu pe actiune.

• Functionarii si oamenii de afaceri despagubiti

De-a lungul vremii din aceasta Comisie Centrala de Stabilire a Despagubirilor au facut parte Alina Bica, procuror-sef al DIICOT suspendat din functie acum. Ea este urmarita penal de DNA pentru presupuse fapte de abuz in serviciu.

In acelasi dosar mai sunt urmariti penal fosta presedinta a ANRP, Crinuta Dumitrean, fostii vicepresedinti Catalin Teodorescu (PDL) si Marko Attila (UDMR), ajunsi intre timp deputati. Dragos Bogdan si Lacramioara Alexandru intregesc lista fostilor membri ai ANRP urmariti penal in acelasi dosar. Ei sunt acuzati ca in anul 2011 i-ar fi favorizat pe oamenii de afaceri Gheorghe Stelian, Valentin Visoiu si Adrian Andrici sa obtina despagubiri supraevaluate cu 62 de milioane de euro pentru proprietati pentru care acestia cumparasera drepturile litigioase de la proprietarii sau mostenitorii de drept.

In aprilie 2014, un alt fost vicepresedinte al ANRP, Remus Baciu, a primit 5 ani de puscarie cu executare, pentru trafic de influenta. In august 2011, el a luat mita 270.000 de euro de la 3 petente pe care le-a favorizat in a obtine mai rapid depagubiri pentru un teren de 7.100 mp din Bucuresti. Femeilor li s-a stabilit despagubirea de 36 de milioane de lei inca din anul 2008, cand suma in lei echivala cu peste 10 milioane de euro, dar, abia cu spaga, dosarul le-a ajuns la plata in 2011, cand despagubirea li s-a devalorizat la 8,5 milioane de euro, din cauza caderii leului in fata monedei unice europene.

In 17 aprilie 2014, DNA l-a trimis in judecata pe Catalin Dumitru, un alt fost vicepresedinte al ANRP. Procurorii il acuza ca a luat mita 1 milion de euro de la omul de afaceri Michael Muresan pentru a-l ajuta pe acesta sa obtina o despagubire de la stat de 5,2 milioane de euro.

• TOP beneficiari de despagubiri – „Stelu” in frunte

Potrivit unui control efectuat de Curtea de Conturi la ANRP in perioada 2007-2012, statul a acordat despagubiri de circa 3 miliarde de euro in actiuni la Fondul Proprietatea. Dintr-un total de aproape 25.000 de dosare de despagubiri depuse la ANRP au ajuns efectiv la plata circa 7.400. Controlul Curtii de Conturi a avut loc in anul 2013 si a cuprins mai ales perioada 2009-2011, actuala conducere a ANRP cooperand cu Curtea de Conturi in aceste verificari.

Cei mai mari cumparatori de drepturi litigioase pe Legea 18/1991, care se pare ca au facut un adevarat bussines din aceasta activitate, sunt:

• Gheorghe Stelian. Acesta a platit pentru drepturile litigioase circa 6 milioane lei, iar valoarea bunurilor obtinute s-a ridicat 377 milioane lei. Gheorghe Stelian (38 ani) este un apropiat al lui Dorin Cocos si al Elenei Udrea, cunoscut pentru afacerile imobiliare pe care le-a derulat, dupa cum relateaza presa. In urma cu aproape o luna, tabloidul CanCan a publicat fotografii de la o intalnire a „celulei de criza” a lui Truica, potrivit publicatiei, in plin scandal Microsoft.
  
• Gheorghe Iaciu si Rotaru Mihai. Acestia au platit pentru drepturile litigioase circa 3 milioane lei, iar valoarea bunurilor obtinute s-a ridicat 35 milioane lei. Iaiciu este actionar semnificativ la compania imobiliara Impact. Developer. El a cumparat recent Molodva Mall din Iasi, potrivit Capital . Rotaru a cumparat drepturi litigioase ale Camerei de Comrt si Industrie Arges, potrivit publicatiei Gherila Urbana.
• Popescu Ana. Aceasta a platit pentru drepturile litigioase circa 19 mii lei, iar valoarea bunurilor obtinute s-a ridicat la 1,7 milioane lei.

Curtea de Conturi a constatat ca pe Legea nr. 10/2001 au fost cumparate drepturi litigioase, iar mostenitorii au primit sume derizorii fata de valoarea de la despagubire.

Cei mai mari cumparatori de drepturi litigioase pe Legea 10/2001 sunt:

• Schiopu Simu Horia. Acesta a platit pentru drepturile litigioase circa 1,5 milioane dolari, iar valoarea bunurilor obtinute s-a ridicat la 466 milioane lei. Simu detine, impreuna cu Horia Pitulea, compania Cuprom Bucuresti, singura companie producatoare de cupru din Romania. (Sursa: Wikipedia).
• Rotaru Mihai. Acesta a platit pentru drepturile litigioase circa 750.000 euro, iar valoarea bunurilor obtinute s-a ridicat la 109 milioane lei;
• Barbu Marius. Acesta a platit pentru drepturile litigioase circa 500.000 euro, iar valoarea bunurilor obtinute s-a ridicat la 93 milioane lei;
• Militaru Marius Bogdan. Acesta a platit pentru drepturile litigioase circa 290.000 lei, iar valoarea bunurilor obtinute s-a ridicat la 44 milioane lei;
• Nisiparu Irina Alexandrina. Aceasta  a platit pentru drepturile litigioase circa 660.000 euro, iar valoarea bunurilor obtinute s-a ridicat la 36 milioane lei. Ea este sotia lui Mihai Rotaru si ar fi fost implicata in afaceri privind drepturi litigioase ale Camerei de Comert si Industrie Arges, conform publicatiei Gherila urbana.
• Groza Daniel. Acesta a platit pentru drepturile litigioase circa 420.000 lei, iar valoarea bunurilor obtinute s-a ridicat la 33 milioane lei;
• Osman Laurentiu. Acesta a platit pentru drepturile litigioase circa 1,5 milioane euro, iar valoarea bunurilor obtinute s-a ridicat la 30 milioane lei.