INTERVIU Martin Harris, ambasadorul UK, la plecarea din Romania: Securitatea unui stat o dau generalii, dar si judecatorii, iar un stat bolnav de coruptie e slab si vulnerabil / Sa nu explorezi gazele de sist e o atitudine iresponsabila

Martin Harris isi incheie mandatul de ambasador al Marii Britanii in Romania si va pleca in Rusia, unde va fi numarul 2 in Ambasada din Moscova. Intr-un interviu pentru HotNews.ro, Harris lauda lupta anti-coruptie din Romania, pe care o vede unica in Europa, si avertizeaza ca un stat corupt e „vulnerabil”. Criticind Parlamentul pentru unele actiuni, precum cele din martea neagra, Martin Harris spune ca partenerii europeni asteapta de la Romania si dupa alegerile prezidentiale „o abordare coerenta, atat din partea tuturor partidelor politice, cat si din partea Parlamentului, de a sustine campania anticoruptie si de a alunga conflictul de interese din zona politicului”.

In zona economica, Harris spune ca Marea Britanie furnizeaza consultanta juridica Romaniei pentru viitoarele investitii in energia nucleara si lauda potentialul pietei interne in IT, energie si retail, dar atrage atentia ca tara noastra sufera la capitolul competitivitate. Harris compara experienta britanica si cea romaneasca privind gazele de sist si spune ca toate temerile cetatenilor trebuie analizate, dar o decizie de a nu explora gazele de sist pentru a cunoaste potentialul comercial ar fi „iresponsabila”.

Ambasadorul britanic vorbeste si despre viitorul sau post de la Moscova, in cel mai delicat moment al relatiilor dintre Rusia si Occident de dupa Razboiul Rece. „Vrem sa vedem din partea Rusiei pasi catre dezamorsarea conflictului si catre dialog cu autoritatile ucrainene”, spune Harris.

In ce priveste amintirile dupa aproape patru ani la post in Romania, Martin Harris spune ca a fost impresionat de manastiri: „Una dintre cele mai pretioase amintiri este vizita la manastirea Horezu, band ceai si mancand dulceata cu maica stareta pe pridvorul manastirii in timp ce admiram cel mai frumos peisaj posibil”.

Citeste INTERVIUL INTEGRAL:

Rep: Care sunt cele mai mari trei probleme de care viitorul ambasador al Marii Britanii ar trebui sa tina cont?

Martin Harris: Ce am constatat in ultimii 3-4 ani ai mandatului meu e ca am dezvoltat un foarte puternic parteneriat strategic intre Romania si U.K. Cred ca cele doua tari sunt mult mai apropiate, acum, decat au fost vreodata. Legaturile noastre economice au crescut de la un an la altul – cred ca putem vorbi de o crestere medie anuala de 16 procente – cel putin daca ne referim la legaturile comerciale – iar asta este foarte bine. Dar, in primul rand, avem un parteneriat strategic. Care presupune ca vom infrunta impreuna riscurile de securitate pe care ni le rezerva viitorul. Si cred ca Romania este astazi, si cu atat mai mult va fi, in viitor, un foarte important aliat al U.K. in a depasi riscurile de securitate ale viitorului, fie ca vorbim de zona Marii Negre, de Orientul Mijlociu sau de Vestul Balcanilor.

Rep: Deci aceasta ar fi una dintre provocarile principale…

Martin Harris: Da, asa este. Una dintre provocari e sa reusim sa folosim puternicul nostru parteneriat strategic in a ne impune securitatea noastra comuna. In al doilea rand, as spune ca sunt importante relatiile economice – pentru ca ajungem intr-un punct in care tot mai multe companii britanice cunosc Romania, sunt interesate de oportunitatile de aici, si, cum spuneam, vedem deja asta prin cresterea intr-o rata impresionanta a comertului bilateral. Cred ca mai sunt multe de facut in acest domeniu – si in acest scop, cred ca e necesara o consolidare a parteneriatului, atat in NATO cat si in UE.

• Securitatea energetica, gaze de sist si cooperarea in zona energiei nucleare

Rep: Vorbind de securitate, una dintre preocuparile majore in Romania, este securitatea energetica si asigurarea independentei energetice. Romania dezvolta mai multe proiecte pentru a-si asigura aceasta independenta energetica fata de Rusia: gaze de sist, energie nucleara, energie hidro… Cum priviti aceste eforturi?

Martin Harris: Consiliul European, la ultima sa reuniune, a insistat ca diversificarea surselor de energie e o prioritate a intregii Uniuni Europene si cred ca Romania poate sa aduca o contributie reala in atingerea acestui deziderat. Am dezvoltat, in cadrul parteneriatului nostru strategic, un dialog bine pus la punct in privinta energiei. Iar asta, pentru ca, daca e sa compari modalitatile in care produc energie Romania si Marea Britanie, vei vedea ca ele sunt aproape identice. Ambele tari beneficiaza de gaze offshore, pe care trebuie sa le exploateze, ambele au centrale nucleare si ambele intentioneaza sa mai construiasca in acest domeniu, ambele tari au depozite semnificative de gaze de sist si trebuie sa facem fata atat temerilor, cat si provocarilor pe care le ridica exploatarile de resurse neconventionale.

Deci cred ca avem multe subiecte comune de discutie, si, de altfel, suntem deja implicati in aceste discutii la un nivel chiar foarte tehnic. De exemplu, in cazul noilor energii nucleare, unde noi dezvoltam noi modele de contracte pentru centralele nuclearo-electrice – le discutam cu Comisia Europeana, dar le discutam si cu Romania, in caz ca ele ar putea ajuta Romania. Cred, deci, ca Romania va juca un rol important in viitoarea diversificare a energiei, atat in U.E. cat si cand vine vorba de partenerii Uniunii Europene. Stiu ca Romania lucreaza la conectarea retelei sale cu cea din R. Moldova – e un proiect ce merita continuat.

– Martin Harris (n. Edinburgh, 1969) a studiat la Glenalmond College si la Cambridge University, unde a obtinut diploma de licenta in istorie. In 2008, a obtinut un Master in administratie publica, la Open University.

– Si-a inceput cariera profesionala in Ministerul britanic de Externe in 1991. In 1992 – 1996 a fost Secretar II in cadrul Delegatiei Marii Britanii de pe langa OSCE, Viena. A revenit in Londra, ca Director pentru regiunea Pakistan/Afganistan, intre 1997 si 1998.

– Intre 1999 – 2003 a fost la Ambasada britanica la Moscova, unde a condus programul Regatului Unit pentru dezvoltare in Federatia Rusa. In timpul Revolutiei Portocalii si in perioada imediat urmatoare, a fost detasat la Ambasada britanica de la Kiev, ca sef-adjunct al misiunii si Consul General. S-a intors la Londra in 2008, unde a lucrat in cadrul Cabinet Office (for de coordonare al Guvernului britanic), fiind consilier pe probleme legate de Afganistan, Pakistan, Rusia si alte foste tari sovietice.

– A fost numit Officer of the Order of the British Empire (OBE – inalta distinctie britanica) in 2010.

– Si-a prezentat scrisorile de acreditare ca Ambasador al Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord in Romania in septembrie 2010

Carte de vizita Martin Harris:

Rep: Am fost acum trei saptamani in Londra si am discutat si cu oficiali din domeniul energiei despre cum rezolva U.K. problema gazelor de sist, mai ales ca si Regatul Unit s-a confruntat cu proteste. V-a cerut Guvernul Romaniei sau vreun oficial asistenta?

Martin Harris: S-a discutat, cu certitudine, acest subiect in dialogul pe energie. Iar cand Edward Davey, ministrul britanic al Energiei, a vizitat Romania vara trecuta, a discutat cu omologii sai romani despre cum am reusit noi sa facem fata acestor preocupari. Cat despre gazele de sist… temerile oamenilor sunt sincere. Si e important, ca societati democratice, sa participam la dezbateri. Am discutat temerile oamenilor, ni s-au alaturat si oamenii de stiinta si am vorbit, cu probe stiintifice, care sunt riscurile exploatarii gazelor de sist si ce putem face sa reducem aceste riscuri.

Ce nu cred ca am fi putut sa facem era sa spunem, din start, „Nici macar nu vom explora!”. Nu ne putem permite asta. Cred ca trebuie sa vedem ce ne poate aduce aceasta oportunitate. S-ar putea, prea bine, ca hotararea la care ajungem e ca nu se justifica sa exploatam gazele de sist, poate ca din punct de vedere economic nu va renta. Dar cred ca sa nu explorezi e o atitudine iresponsabila.

Iar celalalt lucru pe care as spune ca trebuie sa-l evitam e sa ne intoarcem la dependenta de carbune. Pentru ca diversificarea energiei presupune securitatea energetica. Si suntem interesati de obtinerea independentei energetice fata de Rusia, dar nu trebuie sa pierdem din vedere provocarile schimbarilor climatice pe care le-ar presupune revenirea la combustibilii fosili. Iar oamenii de stiinta ai Natiunilor Unite ne-au reamintit de curand ca, daca nu continuam sa facem pasi ambitiosi si radicali in reducerea emisiilor de carbon, atunci insasi securitatea planetei este in pericol. Deci cred ca trebuie sa ne concentram eforturile de a gasi noi surse de energie, sa ne indepartam de combustibilii care produc emisii mari de carbon si sa mergem spre un viitor mai curat.

Rep: Exista companii britanice interesate sa construiasca centrale nuclearo-electrice in Romania?

Martin Harris: Cred ca, pentru moment, suntem in fix aceeasi situatie ca Romania. Cautam sa atragem investitori in propria noastra industrie nuclearo-electrica. Inclusiv investitori straini. Dar daca va referiti la ce ar putea face companiile britanice, avem multe companii care au experienta in domeniul nuclearo-electric. Iar unele dintre ele activeaza, deja, si in Romania. Fie ca vorbim de securitatea Centralei Nuclearo-Electrice de la Cernavoda, fie ca vorbim de furnizori de echipamente tehnologice, avem mai multe companii care lucreaza cu specialistii romani din industria nucleara.

Dar as insista mai mult pe ce va putem oferi in materie de servicii juridice. Pentru ca, stiti, eroii noii ere nucleare nu mai sunt atat oamenii de stiinta, cat avocatii. Trebuie sa avem o avansata inginerie juridica pentru a putea elabora contracte care sa ne ofere o baza stabila pentru investitii mari, pe termen lung, in infrastructura energetica si in constructia de centrale nuclearo-electrice. Si pentru a face asta respectand legislatia U.E. Deci ce am facut noi a fost sa elaboram un model si impartasim acel model, acea tehnologie – daca vreti, cu partenerii nostri romani. Suntem implicati in dialoguri intense cu Comisia Europeana, pentru a ne asigura ca putem dezvolta aceste modele respectand legislatia comunitara. Si sper ca asta va oferi o baza stabila pentru investitiile in U.K., dar si ca va transforma in realitate dorinta de a avea doua noi centrale nuclearo-electrice la Cernavoda.

• Cum vad investitorii britanici Romania

Rep: Cum caracterizati felul in care investitorii britanici vad Romania. Ne putem astepta la mai multe investitii britanice anul acesta sau anul viitor? Ce i-ar putea atrage sa vina in Romania?

Martin Harris: Vad o tendinta pozitiva, mai ales in anumite sectoare. Daca ma uit la segmentul IT, de exemplu, vedem multe companii de marime medie venind in Romania si facand multe investitii, angajand o multime de oameni in orase ca Iasi, Cluj si Bucuresti, orase cu universitati mari, cu absolventi de inalta calitate in domeniul IT, asta fiind, pentru companiile britanice, o mare oportunitate. Ce m-a socat a fost cat de repede s-a dezvoltat acest segment…

Rep: Multumita pietei globalizate…

Martin Harris: Da. Si multumita pozitionarii Romaniei in piata globala. Companiile britanice angajeaza acum sute de ingineri IT romani, iar Romania devine fabrica mondiala de website-uri. Sunt companii ca acestea care fac website-uri pentru banci din Londra, pentru cluburi din Premier League. Toate sunt facute in Romania. Am tinut o conferinta, anul trecut, chiar aici, in Romania, pe tema Pietei Digitale Unice, pentru ca noi credem ca tara voastra are avantaje uriase in domeniu, multumita infrastructurii IT foarte bune si a fortei de munca asijderea. Deci in acest domeniu am vazut investitii semnificative din partea companiilor britanice.

De asemenea, Energia e un alt domeniu in care putem vedea cresteri semnificative ale investitiilor britanice. Avem companii britanice care participa la explorarile gazelor offshore din Marea Neagra – am vorbit deja despre investitiile in domeniul energiei nucleare si avem companii britanice care lucreaza si onshore: fie aduc tehnologii noi in domenii vechi, fie explorand noi domenii. Si, deasemenea, vedem, si eu cred ca e foarte incurajant, investitii noi in zona de retail, unde pana acum nu prea intrasem. Dar cu companii precum King Fisher, care vine in zona de DIY (do-it-yourself) – King Fisher e o companie extrem de mare – e cea mai mare companie de DYI din Europa – sunt increzator ca vor veni si altii pe urmele lor si vor reanaliza piata de retail din Romania.

Rep: Dar care sint principalele slabiciuni ale Romaniei in aceasta lupta pentru atragerea investititiilor straine. Ce-i tine departe de Romania pe investitorii straini?

Martin Harris: Cred ca e vorba de un numar de factori. Cativa sunt trecuti in Indexul Global al Competitivitatii Globala (Global Competitivness Index). Iar daca citesti acest index, poti vedea domeniile in care Romania e mai bine situata decat alte state si cele in care a ramas in urma. Iar printre sectoarele care va trag in jos se numara si infrastructura de transport slab-dezvoltata, care e, inca, o constrangere majora. E inclusa ineficienta sistemului de justitie, desi cred ca, odata cu introducerea noilor coduri, penal si civil, acest domeniu se imbunatateste, si mai sunt incluse si ineficienta si birocratia din administratie.

Dar mai cred si ca una dintre constrangeri e ca Romania nu e suficient cunoscuta. Sunt perceptii gresite, iar oportunitatile pe care piata romaneasca le poate oferi nu sunt suficient intelese. De aceea, unul din lucrurile pe care Ambasada Marii Britanii le-a facut, si eu le-am facut, de-a lungul mandatului meu, a fost sa discutam cu companiile britanice, nu doar in Londra, ci si in regiunile U.K. si sa le facem cunoscuta realitatea din Romania, sa le incurajam sa priveasca inspre o piata emergenta, care se afla intr-o piata unica, pentru ca eu raman convins ca Romania poate oferi oportunitati grozave.

Rep: Care a fost principalul argument de care v-ati folosit in incercarea de a-i convinge pe investitori sa vina in Romania? Comparativ cu alte tari din regiune.

Martin Harris: Ei bine, cred ca principala calitate a Romaniei e calitatea fortei ei de munca. Cred ca asta e cel mai important.

Rep: Chiar daca trei-patru milioane de romani, majoritatea foarte bine pregatiti, au plecat din Romania, inca mai considerati ca Romania are o forta de munca de foarte buna calitate?

Martin Harris: Vedeti, este interesant ca, intr-o anumita masura, fix prin acesti oameni, Romania este cunoscuta mai bine peste granita – deci acum mult mai multi straini au prieteni, colegi de munca romani, sunt invitati in Romania in vacante si, in sfarsit, dupa o lunga perioada in care Romania a fost izolata de restul Europei, ea e mai bine cunoscuta si, cred, mai bine inteleasa de restul Europei. Iar oamenii vor sa vina in vizita, sa vada ce oportunitati le poate oferi Romania. Deci forta de munca ar fi un argument important.

Celalalt e pozitia Romaniei. Pentru ca, asa cum am spus, exista interes de a-ti dezvolta afacerea intr-o piata emergenta. Ce am invatat in U.K. din aceasta criza economica e ca nu e suficient sa vinzi in U.K., nu e suficient nici macar sa vinzi pe pietele stabile din Vestul Europei – daca vrei ca afacerea sa-ti creasca, trebuie sa revii, cumva, la acel spirit aventuros pentru care Marea Britanie e renumita, si sa explorezi si alte piete.

Romania este o piata aflata la doar 3 ore de zbor departare, nu trebuie sa investesti cine-stie-ce sa vii pana aici si sa evaluezi piata si, este de asemenea o piata in crestere, care nu e inca saturata de investitorii si companiile existente. Toate aceste sunt motive pentru care companiile britanice au de ce sa se intereseze de Romania. Noi le incurajam sa o faca, iar cifrele comertului bilateral vorbesc de la sine. Se fac din ce in ce mai multe afaceri.

Rep: E, deasemenea, o tara in care pare ca toata lumea vorbeste engleza.

Martin Harris: Da, asa e. Iar nivelul la care e vorbita engleza este unul foarte ridicat. Asta ajuta, in mod cert. Am semnat in iulie anul trecut un nou parteneriat cu Camera de Comert Britanico-Romana, parteneriat care stipuleaza ca membrii camerei ar trebui sa fie misionarii Romaniei in Marea Britanie. Pentru ca sunt oameni de afaceri. Bine, ma pot duce eu, sa vorbesc cu companiile. Ar asculta un ambasador. Dar cred ca mai degraba s-ar intelege si ar asculta mai atent un om care deja face afaceri in Romania si stie cum se trage linia la final. Deci lucram cu Camera de Comert, am dezvoltat un portal nou de business, am facut un film sa le impartasim britanicilor cateva din povestile de succes de aici. In acest an, Camera de Comert a organizat deja 3 evenimente in diferite orase din U.K. pentru a-i incuraja pe britanici sa investeasca in Romania.

• Lupta anti-coruptie

Rep: Ati vorbit mai devreme de Justitie si de lipsa ei de eficienta in anumite domenii, dar ati amintit si de progresele care s-au facut in aceasta zona. Ati sprijinit puternic, in ultimii 3-4 ani, reforma in Justitie. Am vazut, in ultimii ani, o multime de politicieni de la varf condamnati pentru infractiuni de coruptie. Are politica romanesca o problema? Ce ar trebui sa schimbam?

Martin Harris: Am fost foarte placut impresionat de progresele care s-au facut in lupta impotriva coruptiei in Romania in ultimii patru ani. E greu sa ma gandesc la vreo alta tara din Europa, in care, dupa caderea comunismului, sa fi existat o asemenea consecventa si determinare in lupta anticoruptie. Iar daca te uiti pe rapoartele anuale ale Comisiei Europene, referitoare atat la Romania, cat si la institutiile ei, in particular, ele arata un efort cu adevarat determinat in a condamna coruptia. Si cred ca e importanta si cresterea eforturilor de a confisca bunurile acumulate prin coruptie – eu o vad ca pe o foarte buna metoda de prevenire. Rezumand, e un progres de-a dreptul impresionant. Pentru noi a fost o prioritate sa sprijinim aceasta munca, sa fim parte cooperanta din cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare, sa ajutam institutiile care s-au ocupat de lupta anticoruptie.

Pentru ca asta face foarte bine mediului de afaceri, pentru directia viitoare a Romaniei – impamanteneste principiul ca nimeni nu este mai presus de lege. Si, daca e sa revin la problema sigurantei – e important si pentru siguranta. Din punctul meu de vedere, securitatea o dau generalii, dar si judecatorii. Daca un stat e bolnav de coruptie si institutiile lui sunt corupte, statul acela este slab, si vulnerabil, si mai putin capabil sa-si asume responsabilitatile pe care le presupune apartenenta la U.E.

Si ce cred eu ca e cu adevarat important acum este ca Romania sa foloseasca aceasta experienta si sa exporte stabilitate si securitate, impartasind-o cu alte state din regiune care au nevoie de ea. Saptamana viitoare sprijinim o conferinta pe care o gazduieste Guvernul Romaniei. Participa 11 state aflate in Procesul de Cooperare Sud-Est European (SEECP). Judecatori si procurori vor veni la Bucuresti, inclusiv din Marea Britanie si Germania, si vom vorbi despre cum duci la capat procesul de combatere a coruptiei si cum poti confisca bunurile obtinute prin coruptie. Toate cele 11 sunt state care isi doresc sa adere la U.E. Multe dintre ele sunt inscrise in procesul de accedere, iar aderarea lor si viitoarele lor succese in calitate de parteneri ai U.E. depinde de reusita lor in a face exact ce face Romania acum: stabileste sisteme puternice pentru statul de drept si lupta impotriva coruptiei. Cred ca acestea sunt lucrurile esentiale pentru securitate in acest colt de Europa si cred ca Romania are o contributie importanta de adus.

Rep: Deci, in esenta, spuneti ca aceasta lupta impotriva coruptiei e sinonima cu lupta impotriva vulnerabilitatilor statului roman.

Martin Harris: Da, cu siguranta. Si cred ca astazi, multumita activitatii unor institutii ca DNA, ANI, ICCJ, CSM, statul roman este un stat mai puternic decat era acum 4 ani.

Rep: Dar ce spuneti despre Parchetul General?

Martin Harris: Daca va uitati peste cifre, veti vedea ca procuratura a continuat lupta cu coruptia pe parcursul tuturor acestor ani. In 2011, 250 de condamnari in cazuri de coruptie. 2012 – 740 de condamnari, 2013 – 1080 de condamnari. Cifrele sunt aproximativ acestea. Pentru mine, e important sa urmaresti institutiile in sine. Iar institutiile arata un raport progresiv de determinare si succes in a condamna coruptia la nivel inalt.

• Clasa politica din Romania

Rep: Anul acesta ne asteapta doua alegeri dificile, cea mai importanta – in noiembrie – cursa prezidentiala. Va temeti ca dupa alegeri aceste institutii ar putea sa se afle din nou sub presiunile unui eventual castigator al fotoliului de la Cotroceni care sa aiba vederi mai anti-reformiste?

Martin Harris: As spune doua lucruri aici. Primul e ca sunt de 4 ani in Romania, timp in care am avut de-a face cu 5 guvernari si am fost aici si cand romanii isi alegeau parlamentarii. In toate aceste cazuri am vazut continuitate in trei directii importante. Una dintre ele este politica macroeconomica prin continuarea programului cu FMI, a doua este in reforma justitiei, raportul MCV – dupa cum am zis si aici am vazut progrese constante, iar a treia – as zice ca si in politica externa am vazut continuitate, si in politica de securitate. Deci nu cred ca alegerile arata tendinte de iesire de pe acest traseu. Vad continuitate de la un cap la altul.

Dar cred ca e loc si de mai mult: ar trebui sa existe o abordare coerenta intre toate institutiile implicate in lupta cu coruptia. Am ridicat aceasta problema in Consiliul European, cand am vorbit despre concluziile raportului MCV: o reforma de succes trebuie sa fie urmata de o abordare coerenta intre executiv, juridic si legislativ. M-ar ingrijora sa avem discontinuitati aici. Si cred ca e important ca toate cele trei puteri, inclusiv clasa politica sa aiba aceeasi abordare in lupta impotriva coruptiei. Si cred ca aici trebuie sa vedem progrese.

Rep: Deci aceasta este principala temere a Vestului, in privinta Romaniei si a alegerilor din Romania. Aceasta lipsa de coerenta intre institutiile statului.

Martin Harris: Nu as lega-o neaparat de alegeri. As face observatia generala ca nu toti pasii facuti de Parlament sunt in concordanta cu lupta anticoruptie. Cand Parlamentul nu ridica imunitatea unui membru al sau care e urmarit penal pentru coruptie, asta trimite un semnal confuz despre intentiile Parlamentului in lupta cu coruptia.

Rep: Ca in martea neagra, cand au intentionat sa faca acele schimbari de legislatie…

Martin Harris: Da. Cand s-a intamplat asta, am reactionat. Am iesit la declaratii si am spus ca avem nevoie de o abordare coerenta. Si cred, privind din perspectiva partenerilor Romaniei, ca acest lucru arata confuz. Sunt mesaje amestecate. Oare ce inseamna asta? Ce vrem, ce avem nevoie sa vedem e o abordare coerenta, atat din partea tuturor partidelor politice, cat si din partea Parlamentului, de a sustine aceasta campanie anticoruptie si de a alunga conflictul de interese din zona politicului.

• Rusia si relatia cu Occidentul

Rep: Sa ne indreptam putin atentia asupra Rusiei. Mergeti, pentru un mandat de 4 ani, la Moscova. Ce indatoriri veti avea in ambasada Regatului Unit al Marii Britanii de acolo?

Martin Harris: Voi fi ministru in Ambasada, echivalentul functiei de adjunct al sefului misiunii diplomatice, iar indatoririle mele vor fi de a manageria ambasada – una dintre cele mai mari ambasade britanice din lume ￢ si voi lucra cu ambasadorul, un vechi prieten si un bun coleg, vom dezvolta politicile si relatiile dintre U.K. si Federatia Rusa.

Rep: Cu siguranta veti avea multe provocari. Care ar fi, din ce ati vazut pana acum, urmatoarele miscari ale Federatiei Ruse in regiune? La ce sa ne asteptam?

Martin Harris: Ce asteptam de la Rusia e ce am stipulat in concluziile Raportului Consiliului European. Si aceasta este: reducerea proportiilor conflictului si dialogul cu autoritatile ucrainene. Si, in opinia mea, Consiliul European a comunicat foarte clar ca acestia sunt pasii pe care ne dorim sa-i faca Rusia pentru a rezolva actuala criza.

Rep: Cat de mare este pericolul ca Rusia sa intre in Sudul sau in Estul Ucrainei, dupa cum a facut si in Crimeea?

Martin Harris: E important ca Rusia sa minimizeze conflictul si sa poarte dialogul cu autoritatile ucrainene tocmai pentru ca situatia sa nu mai reprezinte riscul pe care-l reprezenta astazi pentru securitatea Europei. Consiliul European a stabilit pasii care trebuie urmati. Primul lucru pe care l-a trecut in ultimul raport e ca e important sa avem observatori OSCE in zona, ca acestia sa poata vedea exact cum sta situatia cu adevarat, cat sunt de intemeiate temerile. Ma bucur ca misiunea OSCE a fost aprobata si ca observatorii sunt deja trimisi in teren. Marea Britanie contribuie si ea din plin la acel contingent de observatori. Iar alte organizatii ca OSCE – unde, de altfel, mi-am inceput cariera diplomatica, la inceputurile anilor ’90 – sunt proiectate exact pentru situatii ca aceasta: sa restabileasca increderea si sa mentina securitatea in Europa. In concluzie, cred ca e un lucru foarte bun ca observatorii OSCE sunt trimisi in Ucraina, ca Rusia a fost de acord cu asta, dar, cum am mai spus, ce ne dorim sa vedem din partea Rusiei acum sunt pasi catre dezamorsarea conflictului si catre dialog cu autoritatile ucrainene.

Rep: Multi politicieni si analisti politici din Vest descriu Rusia ca pe un actor imprevizibil pe scena globala, dupa ce a facut in Crimeea. Care instrumente are la indemana Occidentul pentru a aduce Rusia inapoi la un comportament predictibil?

Martin Harris: Consiliul European a fost transant in a afirma ca e ilegal ce a facut Rusia in Crimeea. Si e o pozitie asumata recent prin vot de 100 de state din Adunarea Generala a Natiunilor Unite. Consiliul European i-a cerut Comisiei Europene sa examineze consecintele acestei miscari ilegale. Comisia Europeana a fost, deci, insarcinata sa evalueze consecintele legale ale anexarii Crimeei si sa propuna restrictiile economice, comerciale si financiare privind Crimeea, in acest nou status-quo, care nu e ceva ce putea fi anticipat. Comisarilor europeni li s-a cerut, deasemenea, sa stabileasca si ce masuri vor fi luate impotriva Rusiei daca nu vedem din partea ei dezamorsarea conflictului – iar acest proces e acum in desfasurare in Uniunea Europeana.

• Manastirile din Romania

Rep: Ultima mea intrebare se refera la amintirile care va leaga de Romania. Care e cea mai frumoasa amintire cu care plecati din Romania?

Martin Harris: Am atat de multe amintiri frumoase din Romania… Imi va fi greu sa parasesc aceasta tara si sper ca voi reusi sa revin aici cat mai des. Pentru mine, frumusetea Romaniei sta in peisajele si-n oamenii ei. Una dintre cele mai pretioase amintiri este vizita la manastirea Horezu, band ceai si mancand dulceata cu maica stareta pe pridvorul manastirii in timp ce admiram cel mai frumos peisaj posibil. Stand pe prispa casei lui Enescu, monument al patrimoniului mondial de o incredibila frumusete arhitecturala si, deasemenea, de o incredibila valoare spirituala.

Cred ca manastirile sunt cele de care-mi voi aminti mai presus de toate. Si am si un usor regret: ca in U.K. ne-am distrus toate manastirile. In orasul meu natal din Scotia, poti urca dealul din spatele orasului, iar acolo e un indicator cu siturile istorice din regiune. Si sunt trecute acolo patru manastiri. Toate, distruse in acelasi an. Daca nu ma insel, 1554, in timpul Reformei din U.K.

Iar ce apreciez, in mod particular, in Romania, e ca te duci intr-o vale frumoasa, intre munti, si gasesti o manastire bogat decorata, ce este totodata un centru si un izvor, as spune, de spiritualitate, din care oricine isi poate stinge setea. Regret ca noi nu avem asa ceva in U.K. Sau, ma rog, mai avem foarte putine. Pentru mine, e lucrul pe care mi-l voi aminti mereu cand ma voi gandi la timpul petrecut in Romania.