Consiliul Superior al Magistraturii, despre scoaterea parlamentarilor din categoria functionarilor publici: Se ajunge practic la exonerarea de raspundere penala a persoanelor vizate

Consiliul Superior al Magistraturii a transmis un comunicat de presa in care arata ca modificarea Codului Penal astfel incat parlamentarii, presedintele si profesiile liberale sa fie scoase din randul functionarilor publici duce la o exonerare a acestora de raspundere penala. Se precizeaza ca plenul CSM a hotarat, cu majoritate de voturi, transmiterea catre Parlament a unui punct de vedere institutional in care se argumenteaza lipsa de fundamentare si oportunitate a propunerilor legislative recent promovate de Comisia juridica a Camerei Deputatilor.

CSM precizeaza ca proiectele de acte normative prin care a fost modificat Codul Penal au fost dezbatute de catre Comisia juridica a Camerei Deputatilor in lipsa reprezentantilor institutiei si nu au fost transmise spre avizare acestuia, desi, legea prevede ca plenul CSM avizeaza proiectele de acte normative ce privesc activitatea autoritatii judecatoresti.

• Despre redefinirea conflictului de interese

Potrivit CSM, prin redefinirea conflictului de interes se urmareste restrangerea sferei subiectului activ al acestei infractiuni doar la categoria persoanelor care exercita atributii de serviciu ce rezulta dintr-un contract de munca si o fisa a postului semnate cu o institutie. „Practic sunt eliminate din sfera subiectului activ al acestei infractiuni toate persoanele la care se refera art. 147 alin. (1) din actualul Cod penal, care nu au incheiat un contract de munca si nu au semnat o fisa a postului”, se arata in comunicatul de presa.

„Nu poate fi acceptata nici modificarea propusa pentru alin. (2) al art. 2531 din Codul penal, intrucat nu pot fi eliminate din sfera conflictului de interese activitatile de emitere, aprobare, adoptare sau semnare a actelor administrative, si nici cele referitoare la incheierea unui act sau a luarii unei hotarari care sa priveasca creatia, dezvoltarea, pregatirea stiintifica, artistica, literara, profesionala, daca acestea se circumscriu ipotezelor vizate de alin. (1) al art. 2531.

Practic, prin acest amendament se ajunge la golirea de continut a reglementarii infractiunii de conflict de interese intrucat cele mai multe dintre actele vizate de alineatul (1) se realizeaza pe calea emiterii unor acte administrative”, se precizeaza in comunicatul de presa.

CSM arata ca, „practic, prin acest amendament se ajunge la golirea de continut a reglementarii infractiunii de conflict de interese intrucat cele mai multe dintre actele vizate de alineatul (1) se realizeaza pe calea emiterii unor acte administrative”.

• Despre scoaterea parlamentarilor, presedintelui si profesiilor liberale din randul functionarilor publici

In urma analizei, plenul CSM a constata ca Eliminarea din sfera notiunilor de functionar public si functionar a acestor persoane nu este justificata pentru ca in acest fel ar fi afectata protectia penala acordata unor valori sociale deosebit de importante, legate de activitatea categoriilor de persoane a caror excludere din sfera acestor notiuni se urmareste.

„Prin acest amendament se ajunge practic la exonerarea de raspundere penala a persoanelor vizate de acesta, pentru toate infractiunile la care subiectul activ este un functionar public sau functionar, in sensul art. 147 alin. (1) si (2) din Codul penal, fapt care este inadmisibil in conditiile importantei deosebite a activitatilor desfasurate de aceste persoane”, arata Consiliul.

• Despre reducerea termenului de prescriptie speciala

CSM constata ca aceasta propunere de modificare nu s-ar justifica din perspectiva duratei acestui termen si a consecintelor ce se pot produce – inlaturarea raspunderii penale.

• Despre propunerea ce vizeaza amnistierea

Propunerea ce vizeaza amnistierea, atat antecondamnatorie cat si postcondamnatorie, a infractiunilor pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de pana la 7 ani inclusiv sau amenda, CSM arata ca nu are la baza o analiza a importantei valorii sociale ocrotite prin incriminarea faptei respective, arata Consiliul Superior al Magistraturii.

„Astfel, cel putin cu privire la amnistia postcondamnatorie, prin raportare la practica instantelor cu privire la cuantumul pedepselor stabilite in urma aplicarii criteriilor generale si speciale de individualizare, aceasta limita este prea mare”, potrivit CSM.

In ceea ce priveste limita maxima a pedepsei aplicate pentru a putea fi acordata gratierea, propunerea legislativa stabileste ca se gratiaza in intregime pedepsele cu inchisoarea de pana la 6 ani inclusive, pedepsele complementare ale acestora, precum si pedepsele cu amenda, aplicate de instanta de judecata, insa, din aceasta perspectiva, „trebuie avuta in vedere evitarea situatiilor in care legea de gratiere se aplica persoanelor care, prin gravitatea faptelor penale savarsite, prezinta un pericol social deosebit.”