Ce legătură există între somnul cu probleme și apariția bolii Alzheimer

Deși s-ar putea crede că numai hrana și apa sunt vitale, pentru buna funcționare a organismului la fel de important este și somnul. Oamenii de știință au studiat intens în ultimii ani efectul somnului asupra demenței în general și a bolii Alzheimer în special, care este tot o formă de demență. Cercetările nu s-au terminat încă, ele sunt în curs de desfășurare, dar cu toate acestea o concluzie s-a conturat în mod clar: aceea că somnul joacă un rol important în menținerea sănătății creierului.

Persoanele cu boala Alzheimer pot prezenta schimbări ale tiparelor de somn, cum ar fi insomnie, somn agitat sau tulburări de respirație în timpul somnului.

Peste 55 de milioane de persoane din întreaga lume trăiesc cu demență si se preconizeaza ca acest număr să crească la 78 de milioane până în 2030 și la 139 de milioane până în 2050. Boala Alzheimer este cel mai frecvent tip de demență care are atât dizabilități cognitive, cât și non-cognitive. O cercetare recentă a dovedit că privarea de somn și insomnia sunt legate de fiziopatologia bolii Alzheimer și influențeaza simptomele și evoluția bolii.

De ce este somnul atât de important pentru sănătatea creierului

În timpul somnului, în organism se manifestă mai multe funcții, inclusiv consolidarea memoriei, procesarea emoțională și un proces de curățare profundă. În faza de somn profund, lichidul cefalorahidian și sistemul imunitar al creierului elimină deșeurile din celulele creierului. În stare de veghe, neuronii produc o substanță chimică numită adenozină, un produs secundar al activităților celulelor. În lipsa unui somn profund consistent, curățarea adenozinei și a altor deșeuri este incompletă, rezultatul fiind favorizarea apariției unei inflamații cronice, iar aceasta este cauza sau exacerbarea multor boli și tulburări ale creierului. De asemenea, somnul este important pentru că este reparator, ceea ce înseamnă că în timpul acestuia creierul și corpul își încetinesc activitatea pentru a se recupera după efortul din timpul zilei. Fără răgazul de a se „odihni” și recupera, creierul nu se poate repara în mod adecvat de la uzura zilnică a vieții, iar în timp, acest lucru duce la disfuncții și boli.

Câte ore de somn sunt necesare, în funcție de vârstă

Nou născutii au nevoie de 14-17 ore de somn pe zi, copiii mici (între 1 și 2 ani) au nevoie de 11-14 ore de somn pe zi, preșcolarii – între 10 si 13 ore, școlarii – între 9 și 12 ore, iar adolescenții între 10 și 13 ore pe zi. Nevoia de somn scade în mod normal odată cu înaintarea în vârstă, astfel încât adulții au nevoie de 7-9 ore de somn neîntrerupt în 24 de ore, pentru a avea o viață sănătoasă.

Somnul insuficient accelereaza progresia bolii Alzheimer

Un studiu transversal care a inclus 50 de pacienți cu boala Alzheimer (aflați în tratament), i-a împărțit pe aceștia în două grupuri: cei cu durate insuficiente de somn (mai puțin de șase ore) și cei cu durate normale de somn (mai mari de sase ore). Acestora le-au fost măsurate în lichidul cefalorahidian nivelurile de orexină (o neuropeptidă produsă în hipotalamus, implicată în ciclul somn/veghe), proteinele receptorilor acesteia și mai mulți factori ai barierei hemato-encefalice. Insuficiența somnului a fost asociată cu o afectare a funcției cognitive generale. În plus, nivelurile de orexină și ale receptorilor săi au fost crescute în lichidul cefalorahidian, iar bariera hemato-encefalică a fost distrusă. Ambele evenimente s-au precipitat reciproc și au accelerat progresia bolii Alzheimer. Aceste constatări descriu caracteristicile clinice și mecanismul potențial care stau la baza bolii Alzheimer însoțită de privarea de somn.

Un somn insuficient și de proastă calitate nu numai că interferează cu procesele naturale de refacere ale organismului, dar tulburările de somn pot crește si riscul de boli de inimă și de accident vascular cerebral, ambele crescând, de asemenea, riscul de demență. De cealaltă parte, la adulții în vârstă care au un somn de înaltă calitate pe timp de noapte, oamenii de știință au observat mai puține pierderi de memorie, pentru că în timpul somnului profund sunt eliminate unele dintre proteinele toxice care, atunci când se acumulează, provoacă boala Alzheimer. Problema este că nu toți adulții în vârstă se pot bucura de un somn profund și odihnitor, și asta pentru că pe măsură ce îmbătrânim, creierul nu ne mai lasă să intrăm în acele faze mai profunde de somn.

Sunt somniferele o soluție pentru reducerea riscului de Alzheimer?

Cercetările existente până în momentul de față sunt contradictorii. Unele au constatat că administrarea unui somnifer (Suvorexant) a determinat o scădere a proteinei beta-amiloid implicate în Alzheimer, în vreme ce alte studii au constatat că utilizarea frecventă a somniferelor a fost asociată cu un risc crescut de demență. „Somnifere” este un termen folosit pentru mai multe tipuri de medicamente, inclusiv antihistaminice, benzodiazepine, hipnotice și antidepresive, iar fiecare tip de medicament afectează creierul în mod diferit, ceea ce probabil contribuie la rezultatele contradictorii ale cercetărilor.

Specialiștii sfătuiesc adulții care au probleme de somn și deci un risc mai crescut de a dezvolta Alzheimer, să fie prudenți în utilizarea somniferelor și să apeleze la acestea doar dacă abordările nemedicale au eșuat. Cea mai bună soluție este de a se autoeduca în privința obținerii unui somn corespunzător și de a încerca să folosească măsurile non-farmacologice pentru a-l îmbunătăți.

Câteva sfaturi care să vă ajute să dormiți mai bine:

Culcați-vă și treziți-vă în fiecare zi la aceeași oră;
Evitați folosirea dispozitivelor electronice care emit lumină albastră (televizor, laptop, tabletă, telefon) cu cel puțin o oră înainte de culcare;
Citiți înainte de culcare, în loc să vă uitați la televizor;
Faceți exerciții fizice zilnic, dar nu înainte de a merge la culcare;
Nu consumați băuturi care conțin cofeină în a doua parte a zilei;
Rezistați tentației de a dormi la prânz sau după-amiaza;
Evitați mesele consistente, seara;
Mergeți la culcare doar atunci când vă este somn;
Asigurați-vă că în dormitor este liniște, întuneric, aerisit și o temperatură care să vă asigure confortul;
Stabiliți-vă un ritual înainte de culcare, pentru „a anunța” corpul că este timpul să se liniștească;
Expuneți-vă la lumina soarelui atunci când vă treziți.