De ce Rusia ar rămâne „brutală” și „răzbunătoare” chiar dacă ar dispărea Putin, în cazul în care ar pierde războiul – oficial britanic
Înfrângerea Rusiei de către Ucraina în războiul început unilateral de către Kremlin nu ar detensiona relația dintre NATO și Moscova nici dacă ar dispărea Putin, ci ar lăsa Federația rusă „brutală” și „răzbunătoare”, spune șeful comandantului Forţelor aeriene britanice (RAF), Mike Wigston, potrivit The Guardian. Mai mult, Rusia ar reprezenta o amenințare pentru țările NATO.
Mike Wigston a declarat pentru The Telegraph că forțele aeriene, marina de suprafață și forțele submarine ale Rusiei reprezintă o amenințare pentru Marea Britanie și NATO. El a avertizat că amenințările s-ar putea chiar accentua dacă președintele rus, Vladimir Putin, ar fi înlăturat.
„Chiar dacă Putin ar dispărea de pe scenă, există mulți alții care l-ar putea înlocui și care ar putea fi la fel de brutali”
- „Când conflictul din Ucraina se va termina și Ucraina își va restabili granițele, așa cum trebuie, vom avea o Rusie deteriorată, răzbunătoare și brutală, al cărei mijloc de a ne răni ar fi atacul aerian, atacul cu rachete și subacvatic”, a spus comandantul Forţelor aeriene britanice, Mike Wigston, care urmează să demisioneze luna viitoare, după patru ani în fruntea RAF.
- „Dar, de asemenea, demonstrează că este mai mult decât o singură persoană. În spatele lui Putin există o întreagă structură și o ierarhie. Așa că, chiar dacă Putin ar dispărea de pe scenă, există mulți alții care l-ar putea înlocui și care ar putea fi la fel de brutali și violenți pentru propriul lor popor și pentru statele vecine”, a adăugat acesta.
De asemenea, secretarul britanic al apărării, Ben Wallace, spunea zilele trecute că nu există nicio îndoială că Rusia are „intenția și capacitatea” de a viza energia subacvatică și liniile de comunicații ale Occidentului. Din acest motiv, iniștrii Apărării din Marea Britanie și Norvegia au semnat un parteneriat strategic pentru a proteja infrastructura subacvatică împotriva amenințării rusești.
Declarațiile belicoase ale oamenilor din jurul lui Putin
În cercul lui Putin există foarte multe figuri importante pro-război, iar discursurile lor sunt chiar mai belicoase decât cele ale lui actualului lider de la Kremlin.
Nikolai Patrușev, secretarul Consiliului de Securitate de la Moscova, a declarat recent că, în cazul unei amenințări la adresa existenței Rusiei, aceasta este capabilă să distrugă orice adversar, inclusiv Statele Unite.
Unii analiști au avertizat că normalizarea în Rusia a acestui tip de retorică, folosită în mod repetat de propagandistul Vladimir Soloviov în cadrul emisiunilor sale, sau de politicieni precum Dmitri Medvedev, ar putea crește riscul unui război nuclear.
Fostul președinte rus Dmitri Medvedev a declarat că războiul din Ucraina ar putea dura zeci de ani, cu perioade lungi de lupte intercalate de armistiții.
„Acest conflict va dura foarte mult timp, cel mai probabil zeci de ani”, a declarat Medvedev, citat de RIA.
„Atâta timp cât există o astfel de putere, vor fi, să zicem, trei ani de armistițiu, doi ani de conflict și totul se va repeta”, a continuat el, reiterând afirmația Moscovei că Ucraina este un stat nazist.
Rusia și puterea europeană
Zbigniew Brzezinski, fostul consilier de securitate națională al președintelui Jimmy Carter, spunea în cartea „Marea tablă de șah” că, după destrămarea URSS, cea mai importantă pierdere pentru Rusia a fost Ucraina, pentru că altfel ar fi putut pretinde că este liderul unui „imperiu euro-asiatic arogant” în care Moscova i-ar fi putut domina pe non-slavii din sudul și sud-estul fostei URSS. Cu alte cuvinte, fără Ucraina, Rusia nu mai poate fi un imperiu eurasiatic, ci unul doar asiatic „pasibil de a fi atras în conflicte —care-l vor slăbi — cu statele central-asiatice”.
„Apariţia unui stat ucrainean independent nu numai că i-a obligat pe toţi ruşii să regândească natura propriei lor identităţi etnice şi politice, dar a reprezentat o majoră piedică geopolitică pentru statul rus.
Repudierea a mai bine de trei sute de ani de istorie imperială rusă a însemnat pierderea unei economii industriale şi agricole potenţial bogate şi a 52 de milioane de oameni suficient de apropiaţi de ruşi din punct de vedere etnic şi religios pentru a face din Rusia un stat imperial cu adevărat mare şi sigur pe sine”.
Astfel, pentru Rusia este important să recapete controlul asupra Ucrainei pentru a redeveni un puternic stat imperial.
Sentimentul de excepționalism colectiv și dușmanul extern
Politologul Gulnaz Sharafutdinova, profesor la King’s College din Londra, spunea pentru portalul independent de știri Meduza că identitatea sovietică avea doi piloni fundamentali: sentimentul de excepționalism sovietic, care a permis fiecărui cetățean sovietic să se simtă ca aparținând unui stat unic și amenințarea dușmanului extern mereu prezent.
„Sentimentul că Uniunea Sovietică a fost mereu înconjurată de dușmani a fost, practic, unul dintre mecanismele permanente care au lucrat la consolidarea societății.
Sentimentul de excepționalism colectiv a fost, de asemenea, profund fondator pentru societatea sovietică.Nu este surprinzător faptul că aceleași mecanisme care au funcționat în perioada sovietică sunt funcționale și astăzi”, spunea ea.
Discursurile privind dușmanul extern, precum și excepționalismul rus sunt implementate în mod activ de către mass-media de stat de acum. Propagandiștii Vladimir Soloviov și Margarita Simonian, dar și Olga Skabeeva sunt exemple în acest sens. Ei vorbesc despre Occidentul care atacă Rusia, iar Rusia trebuie să se apere.
„(Occidentul) a declarat un război împotriva noastră. Ce mai așteptăm? Va trebui să desfășurăm o operațiune specială de demilitarizare a NATO”, spunea și Olga Skabeeva una dintre cele mai cunoscute prezentatoare ale postului Rossiya-1.
Peste o lună, ea a readus în discuție tema „demilitarizării NATO”, afirmând de data aceasta în emisiunea pe care ea însăși o prezintă la Rossiya-1 că „suntem forțați să demilitarizăm nu doar Ucraina, ci întreaga NATO”.
Margarita Simonian, care a locuit și studiat în SUA când avea 15 ani, a criticat „educația îngrozitor” de proastă din America, spunând în schimb cât de „toleranți” au fost din punct de vedere istoric rușii.
Cine ar putea să îl înlocuiască pe Putin dacă se întâmplă ceva cu el
Deși au existat tot felul de informații despre cum elita Rusiei – atât cei ar complota încă de anul trecut – să îl înlocuiească pe Putin, asta nu înseamnă că se schimbă și viziunea.
La începutul lunii martie anul trecut, Meduza a scris că majoritatea oficialilor de la Kremlin nu știu ce să facă și sunt îngroziți de modul în care sancțiunile le vor afecta cariera și viața. Puțin mai târziu, a început o „ascensiune patriotică” – în aprilie, mulți aflați la putere au cerut în mod public războiul spre „un final victorios”.
O sursă Meduza spunea în mai 2022 că „aproape nimeni nu este mulțumit de Putin”, „președintele a început războiul fără să se gândească la amploarea sancțiunilor”.
Potrivit sursei respective, anul trecut, printre figurile vehiculate pentru a-l înlocui pe Putin ar fi fost primarul Moscovei, Serghei Sobianin, vicepreședintele Consiliului de Securitate Dmitri Medvedev și prim-adjunctul șefului administrației prezidențiale Serghei Kirienko.
Dar reamintim că Medvedev este unul dintre cei mai vocali oameni care agită ideea catastrofei nucleare globale ori de câte ori Ucraian primește arme.
INTERVIURILE HotNews.ro