Presa in Diagonala: Presa internationala despre Vaclav Havel: "S-a stins un lider moral de neinlocuit"; Reactia liderilor occidentali dupa moartea lui Vaclav Havel: "Erou al libertatii si democratiei"; Presedintele sirian ar putea semna curand protocolul Ligii Arabe; Israelul elibereaza inca 550 de prizonieri palestinieni

Presedintele sirian ar putea semna curand protocolul Ligii Arabe. Presedintele sirian Bashar Assad ar putea semna curand protocolul intocmit de Liga Araba pentru incetarea violentelor in Siria. Anuntul a fost facut duminica la postul tv Al-Arabia care il citeaza pe Hamad bin Jassim, ministrul de externe al Qatarului. Jassim s-a aratat increzator in faptul ca Assad va semna protocolul in 24 de ore. In caz contrar, statele Ligii Arabe urmeaza sa se intalneasca miercuri pentru a stabili ce masuri trebuiesc luate in situatia data. Liga a sanctionat deja Siria suspendand-o si aplicandu-i sanctiuni economice alaturi de SUA, UE si Turcia, scrie Ria Novosti.

Israelul elibereaza inca 550 de prizonieri palestinieni. Autoritatile israeliene vor elibera inca 550 de prizonieri palestinieni in cadrul rundei a doua a intelegerii privind eliberarea israelianului Gilad Shalit. Intelegerea adoptata in octombrie prevedea eliberarea a peste 1.000 de palestinieni in schimbul lui Shalit. Prima etapa a avut loc chiar in luna octombrie cand Shalit si 477 de palestinieni au fost eliberati. Fortele israeliene s-au ciocnit cu sute de palestinieni veniti la Beitunia pentru a-si astepta rudele ce urmau sa fie eliberate, iar peste 20 de persoane au fost ranite. Daca prima etapa a intelegerii privind schimbul de prizonieri a fost larg dezbatuta de presa din Israel, cea ce-a doua a trecut aproape neobservata. Specialistii considera ca este firesc intrucat in prima serie se aflau persoane care au comis efectiv acte criminale impotriva israelienilor, in timp ce palestinienii care urmeaza sa fie eliberati sunt doar membri ai gruparii Fatah si nu au comis actiuni violente impotriva israelienilor, anunta CNN.

Dmitri Medvedev admite necesitatea reformarii Rusiei. Dmitri Medvedev si Vladimir Putin au respins solicitarile protestatarilor pentru anularea alegerilor parlamentare pe motiv de frauda si reorganizarea lor. Cu toate acestea, Putin – care se pregateste sa reia mandatul prezidential din luna martie – se gandeste la cateva concesii politice intre care permiterea inregistrarii partidelor de opozitie sau permiterea alegerii guvernatorilor regionali care pana acum erau numiti in functie de presedinte. Si Medvedev a facut un pas „democratic” vorbind in fata membrilor Partidului Rusia Unita despre necesitatea reformarii partidului si a sistemului politic din Rusia, informeaza The Guardian.

Turcia va inceta relatiile diplomatice cu Franta in cazul recunoasterii genocidului impotriva armenilor. Turcia ameninta cu retragerea ambasadorului si inghetarea relatiilor cu Franta in cazul in care Parlamentul de la Paris va adopta legea de recunoastere a genocidului comis impotriva armenilor in intervalul 1915-1917. In timp ce armenii sustin ca evenimentele de atunci poarta numele de genocid si ca 1,5 milioane de armeni au fost ucisi, Turcia admite pana la 500.000 de victime cauzate de efectele Primului Razboi Mondial. In afara rupturii diplomatice cele doua state risca deteriorarea relatiilor economico-comerciale. In prezent 960 de companii franceze sunt active pe piata din Turcia, relateaza AFP.

Presa internationala despre Vaclav Havel: „S-a stins un lider moral de neinlocuit”. Fostul presedinte ceh Vaclav Havel, parintele „Revolutiei de catifea”, a incetat din viata in zorii zilei de duminica, la varsta de 75 de ani. Havel ar putea fi inmormantat vineri, dar decizia finala va fi luata, cel mai probabil, dupa o intalnire care va avea loc luni intre presedintele ceh Vaclav Klaus si vaduva lui Havel, Dagmar Havlova.

„Timid si optimist, politicos si incapatanat, Havel a petrecut 5 ani in temnitele comuniste si a trait doua decenii sub lupa securitatii. A fost timp de 14 ani presedinte, a scris 19 piese de teatru, a inspirat un film si un cantec, ramanand unul dintre scriitorii cei mai seducatori si nonconformisti ai generatiei sale. Intr-un cuvant a personificat sufletul natiunii cehe”, scrie New York Times.

„Dupa ciocnirile violente care au taiat avantul primaverii de la Praga din 1968, Havel a devenit din ce in ce mai implicat in lupta politica impotriva regimului dictatorial al comunismului cehoslovac. Implicarea sa in miscarea care a redactat Carta 77 in favoarea libertatii de exprimare i-a adus recunoastere internationala. Angajamentul sau pentru o rezistenta non-violenta a facut ca revolutia din Cehoslovacia sa fie una de catifea, adica fara varsare de sange. Acelasi angajament a facut ca separarea Cehoslovaciei trei ani mai tarziu in Cehia si Slovacia sa se faca tot in deplina pace”, anunta The Guardian.

„Havel, om de actiune si scriitor plin de umor si de aciditate, este o figura tragica. Dincolo de propria sa lupta el a continuat sa aiba indoieli. Este celebru atat in Cehoslovacia cat si la nivel international. Scriitor de piese de teatru, a reprezentat cazul extrem de rar in care un intelectual a ajuns sa detina puterea politica”, informeaza Le Figaro.

„Pentru Vaclav Havel si pentru concetatenii sai totul s-a schimbat in 1989 odata cu revolutia de catifea care a inlaturat regimul comunist din fruntea Cehoslovaciei. Toata planeta a urmarit cu uimire transformarea unui scenarist dizident intr-un presedinte de stat. Dupa propria descriere, Havel a fost un adolescent rasfatat crescut intr-o familie bogata. Desi niciodata nu si-a dorit sa fie un scriitor politic, Vaclav Havel recunostea ca politica se afla adanc intiparita in substanta teatrului”, scrie BBC.

„Desi parasise functia prezidentiala in 2003, Havel a continuat sa ramana o figura importanta chiar si dupa ce alti reformatori si dizidenti celebri precum Mihail Gorgaciov sau Lech Walesa isi pierdusera prestigiul. Cehii au pierdut un lider moral de neinlocuit. El a reusit sa ii scoata din totalitarism si sa ii conduca in democratie. A reusit sa determine puterile internationale sa ia in considerare tara sa”, anunta Time.

Reactia liderilor occidentali dupa moartea lui Vaclav Havel: „Erou al libertatii si democratiei”. Mai multi lideri occidentali au adus un omagiu fostului presedinte ceh Vaclav Havel, care a decedat duminica la varsta de 75 de ani, numindu-l „erou al libertatii si democratiei” sau „pionier al unificarii europene”, anunta AFP.

Presedintele SUA Barack Obama: „Vaclav Havel a intruchipat aspiratiile care au dus la o Europa democratica si unita si a demonstrat ca mai puternica decat orice arma este conducerea morala”.

Cancelarul german Angela Merkel: „Lupta lui Vaclav Havel pentru libertate si democratie este de neuitat. Noi, germanii, ii suntem deosebit de recunoscatori”.

Premierul britanic David Cameron: „Europa are o datorie profunda fata de Vaclav Havel care si-a dedicat viata pentru cauza libertatii umane. Comunismul a incercat sa-l zdrobeasca, dar el nu a putut fi redus la tacere”.

Presedintele francez Nicolas Sarkozy: „Odata cu moartea lui Vaclav Havel, Republica Ceha a pierdut unul din marii patrioti, Franta pierde un prieten, iar Europa unul dintre cei mai intelepti oameni”.

Presedintele ceh Vaclav Klaus a laudat lupta curajoasa purtata de Vaclav Havel impotriva totalitarismului comunist, numindu-l „un simbol al statului modern ceh”.

Lech Walesa, fost presedinte al Poloniei: „Vaclav Havel a fost un mare orator al luptei pentru libertate, pentru democratie si eliberarea de sub jugul comunismului”.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu: „Havel a fost o voce puternica si curajoasa impotriva totalitarismului si o sursa de inspiratie pentru dizidentii care lupta pentru pace”.