Teodor Baconschi: In context preelectoral si apoi electoral, dialogul strategic NATO-Rusia va inregistra o incetinire, dar nu va fi suspendat

Strategia NATO privind scutul anti-racheta va merge inainte, chiar daca alianta nu va ajunge la o intelegere cu Rusia, spune ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi. „NATO e o alianta politico-militara a carei agenda se face in interior. Nu vad cum pozitia Rusiei ar putea sa modifice aceasta decizie de la Chicago”, a spus Baconschi dupa Consiliul NATO-Rusia de joi, de la Bruxelles.

Rep: Ce pozitii a avut Rusia fata de scutul anti-racheta in Consiliul NATO-Rusia de joi?

Teodor Baconschi: Acest Consiliu NATO-Rusia e a treia intilnire politica in acest format in 2011, ceea ce indica vitalitatea dialogului politic, chiar daca persista anumite divergente. Traim in aceeasi lume, dar Rusia si spatiul euroatlantic mai au de lucru pina la armionizarea listei comune de amenintari carora le-ar putea face fata printr-o cooperare consolidata.

Toti membrii NATO si-au exprimat dorinta ca acest dialog sa continue, sa nu ajungem la situatia din 2008, cind ramasese suspendat, in ideea de bun simt ca stind la aceeasi masa se pot gasi niste solutii.

Rusia, prin vocea lui Serghei Lavrov, manifesta in continuare o anumita lipsa e incredere in proiectul scutului lansat de SUA, dar care la Chicago va deveni o misiune aliata, in ciuda faptului ca aliatii au promis transparenta Rusiei, inclusiv deschidere fata de niste inspectii ad-hoc pe teren, schimburi de informatii.

Exista o tatonare reciproca, dar nu am sesizat nici o escaladare retorica astazi (joi – n.red.)

Rusia si-a prezentat o lista de insatisfactii. A spus ca NATO a depasit mandatul ONU in Libia, ca n-ar dori ca Libia sa devina o paradigma a interventiei care sa se aplice in alte cazuri, cu referire explicita la Siria. Lavrov a amintit totodata faptul ca s-ar fi promis – desi in memoria NATO nu figureaza o asemenea promisiune – ca largirea NATO va fi oprita.

In acelasi timp, Romania impreuna cu aliatii socoteste ca Rusia e un partener strategic, ca avem interese comune. Apreciem rezultatele acestui spirit de la Lisabona (summitul NATO din 2010 – n.red.), care a permis o suma de cooperari pe domenii specifice.

Rep: Credeti ca pina la summitul NATO de la Chicago, din mai 2012, Rusia si NATO vor ajunge la un acord in privinta scutului?

Teodor Baconschi: La Chicago ar putea participa la un Consiliu NATO-Rusia noul presedinte al Federatiei Ruse, deci timingul e bun. Tot acolo va fi un summit G20, deci presedintele rus va fi la Chicago.

Ramine de vazut daca pozitiile se armonizeaza pina atunci cu privire la scut si alte subiecte, astfel incit reuniunea la virf NATO-Rusia sa aiba substanta.

Sigur ca in context preelectoral si apoi electoral, dialogul strategic NATO-Rusia va inregistra o incetinire, dar nu va fi suspendat. Si termenul mai 2012 nu va fi ratat daca Rusia isi vede interesul pe termen lung.

Mi se pare ca la Chicago s-ar mai putea face un pas inainte: Rusia sa accepte o oferta care e rationala, constanta, impartasita de toate statele NATO, constructiva, care permite Rusiei sa-si diminueze neincrederea fata de acest proiect.

Rep: Ce se intimpla daca Rusia nu va accepta propunerile NATO privind scutul?

Teodor Baconschi: NATO e o alianta politico-militara a carei agenda se face in interior. Nu vad cum pozitia Rusiei ar putea sa modifice aceasta decizie de la Chicago. Mergem inainte, socotim ca amenintarile vin din afara spatiului european, dar nu din Rusia.

NATO nu a identificat Rusia ca adversar in nici un document oficial, in nici un concept strategic, prin urmare trebuie doar sa depasim starea de neincredere si sa ne modernizam discursul strategic si sa nu reinventam artificial noi episoade ale unui razboi rece care s-a terminat in mod obiectiv acum 20 de ani.

Rep: A rezolvat Romania toate problemele cu scutul in chestiuni tehnice?

Teodor Baconschi: Dupa cum ati vazut, un element semnificativ a fost ratificarea de Parlamentul Romaniei a acordului. In urmatoarele 6 luni vor fi incheiate cele 18 acorduri de implementare ale documentului semnat in septembrie la Washington, care sint tehnice, nu presupun o procedura de ratificare in parlament. Ele vor stabili detaliile legate de operationalizarea proiectului si modul in care va functiona baza de la Deveselu.

Rep: Exista dificultati financiare in SUA care sa intirzie planul scutului anti-racheta?

Teodor Baconschi: Sint speculatii de presa si Hillary Clinton a fost peremptorie in interventia de azi: toate fazele proiectului vor fi parcurse conform conceptului validat, care nici macar nu e extrem de costisitor.

Rep: Ce pozitie are Romania la Consiliul European de la acest sfirsit de saptamina?

Teodor Baconschi: Pozitia Romaniei a fost integral si coerent prezentata de presedintele Basescu. Tot ce pot adauga e faptul ca trebuie mai multa Europa, asta insemnind decizie politica semnificativa vineri, pentru a raspunde si asteptarii pietelor, investitorilor, si pentru a crea premisele functionarii mai eficiente a UE.

Pe de o parte e vorba de principiul echitabil de a nu cere statelor performante sa suporte consecintele unor stari cronice de indisciplina fiscala si bugetara a altor SM.

M-a bucurat faptul ca premierul francez, la congresul PPE de la Marsilia, a spus ca aceste modificari punctuale mai ample ale tratatelor nu fractureaza Europa si nu creeaza un zid intre UE 17 si restul tarilor. Sigur, e si o temere pe care am avut-o si noi insine.

Garantiile pentru Romania sint date in propriul nostru angajament: aderarea la pactul europlus, mentinerea tintei de aderare la euro in 2015 si rezultatele macroeconomice fiscale ale Romaniei ca stat membru virtuos. Cu toate imperfectiunile noastre, sintem intr-o situatie robusta fata de alte State Membre.

Ma astept la consens pe o decizie rezonabila, pentru ca aminarea deciziei ne afunda in criza. Romania e din acest motiv un suporter al propunerilor avansate si de presed Consiliului European, si in urma fecventelor intilni franco-germane. Credem ca e nevoie ca lucrurile sa se miste in aceasta directie cvasi-federalista, care in acelasi timp sa permita introducerea unui mecanism sanctionatoriu automat pentru statele membre care nu respecta plafonul de deficit.

Rep: Mai multi oficiali europeni au facut in ultimul timp declaratii despre pericolul aparitiei unui conflict daca Uniunea Europeana se va destrama. Impartasiti aceste temeri?

Teodor Baconschi: Cred ca aceasta apocalipsa media are efecte nocive, dar nu se regaseste in decizia politica. Tocmai am incheiat participarea la acest Consiliu ministerial NATO unde s-au listat toate punctele vulnerabile, amenintarile, riscurile. Nu am sesizat pozitii asimilabile aventurismului politic, deciziei pripite, escaladarii.

Pe de alta parte, sint convins ca interesul de a mentine UE si eurozona in functiune depaseste cu mult orizontul statelor membre. UE e un pol global de stabilitate, deci toate aceste scenarii terminale care au ca ipoteza de lucru destramarea UE, prabusirea euro, renationalizarea valutelor sint exercitii periculoase de fictiune politica si ar trebui descurajate.

Nu exista argumente de fond pentru un pesimism atit de radical. ​