Magistratii din tara despre propunerea Ministerului Justitiei de a putea porni actiuni disciplinare impotriva judecatorilor si procurorilor: "Se impun proteste radicale"
Magistratii din adunarile generale de la nivelul instantelor din tara au anuntat in unanimitate ca nu sustin proiectul de lege al Guvernului care da prerogative ministrului Justitiei, presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ) si procurorului general sa sesizeze Inspectia Judiciara si sa porneasca actiuni disciplinare impotriva judecatorilor si procurorilor, arata o nota centralizatoare a CSM. O mare parte din magistrati au si anuntat ca daca Ministerul Justitiei insista cu acest proiect de lege, atunci „se impun proteste radicale”. Magistratii sustin ca proiectul de lege, in forma propusa de Ministerul Justitieim „afecteaza independenta actului de justitie” si „incalca principiul separarii puterilor in stat”, lasand posibilitatea sicanarii magistratilor.
Magistratii din adunarile generale de la nivelul instantelor din tara au anuntat in unanimitate ca nu sustine forma propusa de Ministerul Justitiei, mare parte dintre magistrati optand mai degraba pentru forma cu amendamente propusa de CSM. O mare parte din magistrati au si anuntat ca daca Ministerul Justitiei insista cu acest proiect de lege, atunci „se impun proteste radicale”, potrivit unei note centralizatoare realizata de directia de legislatie a CSM.
Magistratii sustin ca proiectul de lege, in forma propusa de Ministerul Justitiei „afecteaza independenta actului de justitie” si „incalca principiul separarii puterilor in stat”, lasand posibilitatea sicanarii magistratilor.
Nota centralizatoare realizata de directia de legislatie a CSM poate fi consultata aici.
Referitor la introducerea conditiei „bunei reputatii” pe toata desfasurarea activitatii profesionale, magistratii au adoptat in marea lor majoritate o atitudine critica. Magistratii spun, totusi ca introducerea conditiei bunei reputatii este oportuna, dar ca aceasta trebuie definita in lege si trebuie sa priveasca strict comportamentul profesional al magistratului.
Magistratii din tara: Daca Ministerul Justitiei insista cu proiectul de lege, se impune initierea unor forme radicale de protest
Plenul Consiliului a hotarat, in urma cu aproape doua luni, convocarea adunarilor generale ale instantelor si parchetelor pentru ca acestea sa se pronunte daca sustin proiectul promovat de Ministerul Justitiei sau forma propusa de Consiliul Superior al Magistraturii in avizul cu amendamente emis in sedinta din data de 27 septembrie 2011.
Potrivit documentului CSM, „in urma analizei datelor comunicate de instante si parchete, a rezultat faptul ca nicio instanta sau unitate de parchet nu sustine forma proiectului propusa de Ministerul Justitiei, majoritatea magistratilor aratand ca sustin forma propusa de Consiliul Superior al Magistraturii, in avizul cu amendamente”.
„Un numar foarte mare de instante si parchete au considerat insa ca nu se impune a se aduce niciun fel de modificari reglementarilor Legii nr. 303/2004 si respectiv Legii nr. 317/2004 (spre exemplu, Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti, Tribunalul Mehedinti, Judecatoria Moldova Noua s.a.), nesustinand nici forma proiectului avansata de Ministerul Justitiei, dar nici pe cea propusa de Consiliul Superior al Magistraturii – cu precizarea ca o parte dintre acesti magistrati au precizat ca sunt de acord cu forma propusa de Consiliul Superior al Magistraturii doar in eventualitatea in care nu va fi posibila mentinerea prevederilor in vigoare”, mai scrie in nota centralizatoare a Directiei Legislatie a CSM care va fi dezbatuta in sedinta de plen a Consiliului din 22 noiembrie.
In situatia in care Ministerul Justitiei insista in adoptarea legii conform proiectului si cu ignorarea amendamentelor propuse de CSM, se impune initierea unor forme radicale de protest
Magistratii din tara
Documentul mai precizeaza ca „s-a subliniat in mod constant faptul ca magistratii nu resping revizuirea reglementarilor privind raspunderea disciplinara, insa numai in deplin acord cu prevederile constitutionale si cu standardele internationale privind statutul judecatorilor; or, proiectul in discutie nu satisface aceste exigente, raportat la necesitatea asigurarii conditiilor optime de desfasurare a activitatii, mai ales in contextul intrarii in vigoare a noilor coduri.
Nu lipsita de relevanta este pozitia unor adunari generale, care au transmis, pe aceasta cale, Consiliului Superior al Magistraturii, ca „in situatia in care Ministerul Justitiei insista in adoptarea legii conform proiectului si cu ignorarea amendamentelor propuse de CSM, se impune initierea unor forme radicale de protest”.
Conform celor mentionate in documentul citat, „alti magistrati, notand preocuparea executivului orientata spre accentuarea subordonarii si influentarii sistemului judiciar – deja manifestata prin politicile si strategiile economico-financiare si prin inconsecventa si instabilitatea legislativa, au solicitat Consiliului Superior al Magistraturii sa aiba o reactie ferma, de natura sa restabileasca echilibrul constitutional al puterilor in stat”.
In acest context, continua documentul, unele adunari generale „au solicitat autoritatilor cu atributii in materie (in principal, Ministerului Justitiei) sa creeze conditii minimale realizarii unui act de justitie de calitate si in termene rezonabile, ceea ce implica, cel putin:
- punerea la dispozitia instantelor (dar si a parchetelor) de sedii adecvate si, mai ales, sali de judecata suficiente, echipate corespunzator, precum si a celorlalte dotari minimale absolut necesare functionarii normale, pentru a se putea acorda termene de judecata cat mai scurte;
- suplimentarea schemelor de magistrati si, mai ales, de personal auxiliar, pentru a corespunde actualului volum de activitate;
- asigurarea spatiilor necesare depozitarii dosarelor ce trebuie arhivate, in conditiile in care, la nivelul intregului sistem judiciar, spatiile cu destinatia de arhive sunt deja supra-aglomerate;
- cresterea numarului de actiuni de formare in ceea ce priveste noile coduri si nu numai, coroborat cu crearea conditiilor minimale (timp, resurse) pentru realizarea unei pregatiri reale si temeinice a magistratilor;
- finantarea corespunzatoare a activitatii instantelor si parchetelor si eliminarea dependentei actuale de executiv, in acest sens.”
Documentul CSM mai noteaza ca „din pozitiile adoptate de adunarile generale ale instantelor si parchetelor se pot desprinde unele aprecieri comune”.
Astfel, magistratii considera ca, „prin prevederile sale, proiectul face ca statutul magistratului – care exercita o autoritate de stat, anume autoritatea judecatoreasca – sa fie unul dintre cele mai aspre si mai coercitive dintre toate categoriile socio-profesionale care implica exercitiul unei autoritati de stat”.
Judecatorii si procurorii din tara: Este afectata independenta actului de justitie si se incalca principiul separarii puterilor in stat
Magistratii au criticat „aspru (…) modul in care puterea executiva intelege sa isi asume ca prioritate politica de structurare pe noi baze a sistemului judiciar, printr-o preocupare manifesta fata de crearea unor instrumente menite sa aduca atingere grava statutului magistratului, corelativ cu o lipsa de interes fata de problemele curente cu care se confrunta sistemul judiciar in ansamblul sau, in special cu lipsa resurselor umane si a celor materiale”.
„Prin acest din urma proiect se inaspreste sistemul disciplinar, prin fixarea unui cadru coercitiv in care magistratii sa-si desfasoare activitatea sub presiunea cercetarii disciplinare si a posibilelor sanctiuni, intr-o perioada de schimbari fundamentale ale dispozitiilor de drept substantial si procedural, ce implica un efort considerabil din partea magistratilor, aceasta in conditiile in care este cunoscuta criza cu care se confrunta sistemul judiciar in ceea ce priveste resursele umane si materiale”, mai sustin magistratii din tara.
Prin modificarile aduse, intregul sistem judiciar este plasat sub controlul executivului, fiind incalcat astfel principiul constitutional al separatiei puterilor in stat
Magistratii din tara
In plus, judecatorii si procurorii sustin ca „proiectul propus de Ministerul Justitiei aduce grave atingeri principiului constitutional privind independenta actului de justitie, prin modalitatea in care sunt reglementate mai multe abateri disciplinare, fiind supuse controlului disciplinar aspecte care tin exclusiv de infaptuirea justitiei.
Prin adaugarea ca titulari ai actiunii disciplinare a ministrului justitiei, a presedintelui inaltei Curti de Casatie si Justitie si a procurorului general al Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie se creeaza premisele necesare ca aparenta de impartialitate si independenta a magistratilor sa fie afectate; in plus, prin modificarile aduse, intregul sistem judiciar este plasat sub controlul executivului, fiind incalcat astfel principiul constitutional al separatiei puterilor in stat”, sunt de parere magistratii.
Mai mult, judecatorii si procurorii din tara atrag atentia ca „se creeaza posibilitatea sicanarii magistratilor, iar acestia vor fi confruntati cu un stres suplimentar fata de situatia grea din prezent, caracterizata de numarul mare al dosarelor de pe complet, de diminuarea indemnizatiei, de conditiile improprii de lucru in multe instante si parchete etc”.
Magistratii despre introducerea conditiei bunei reputatii: Oportuna, dar trebuie definita in lege si sa priveasca strict comportamentul profesional al magistratului
Referitor la introducerea conditiei „bunei reputatii” pe toata desfasurarea activitatii profesionale, magistratii au adoptat in marea lor majoritate o atitudine critica.
Astfel, „s-a aratat ca propunerea legislativa ignora fenomenul segmentarii reputationale (potrivit caruia o persoana poate sa incalce normele unei comunitati fara a fi afectat de efectele negative ale nerespectarii normelor intr-o alta comunitate) si nu stabileste cadrul concret in care o astfel de apreciere se impune a se realiza, in conditiile in care niciun text de lege nu defineste criteriile pentru aprecierea bunei reputatii, la care se adauga imprejurarea ca orice persoana interesata poate sesiza Inspectia Judiciara cu privire la buna reputatie a unui magistrat, corelata cu posibilitatea de a se dispune suspendarea din functie a magistratului pe parcursul procedurii de verificare si constatare a indeplinirii conditiei de buna reputatie”.
Potrivit documentului CSM, „s-a exprimat insa si opinia potrivit careia introducerea conditiei bunei reputatii a magistratilor pe toata durata desfasurarii activitatii oportunitatii este oportuna, cu conditia ca aceasta sa priveasca strict comportamentul profesional al magistratului”.
Documentul CSM mai scrie ca „s-a mai aratat ca buna reputatie se raporteaza la o apreciere pus subiectiva si nu este definita in actul normativ; de altfel, aceasta conditie este oricum verificata la momentul admiterii in profesie. (…) In alte opinii, s-a subliniat ca analiza acestei conditii presupune un inalt grad de subiectivitate chiar si in conditiile in care ar fi definita notiunea de buna reputatie in textul legii si ar conduce implicit la incalcarea vietii private”.
S-a exprimat insa si opinia potrivit careia „introducerea conditiei bunei reputatii a magistratilor pe toata durata desfasurarii activitatii oportunitatii este oportuna, cu conditia ca aceasta sa priveasca strict comportamentul profesional al magistratului”.
Se reintroduce cerinta „bunei reputatii” pentru mentinerea functiei de magistrat/ Ministerul Justitiei va avea dreptul de a porni o actiune disciplinara impotriva judecatorilor si procurorilor
Ministrul Justitiei va avea dreptul de a sesiza Inspectia Judiciara si de a porni o actiune disciplinara impotriva judecatorilor si procurorilor, a decis miercuri Guvernul printr-un proiect de lege adoptat miercuri si transmis Parlamentului spre dezbatere in regim de urgenta, titreaza Mediafax.
„Legea extinde sfera titularilor actiunii disciplinare, in sensul ca pot porni actiunea inspectorii judiciari, ministrul Justitiei in cazul judecatorilor, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, iar in cazul procurorilor se adauga inspectorilor ministrul Justitiei si procurorul general al Romaniei. Ministrul are dreptul de a sesiza Inspectia si de a porni o actiune disciplinara intr-un fel motivat. Pana acum doar comisiile de disciplina din cadrul Inspectiei Judiciare erau titulari ai actiunii disciplinare”, a declarat secretarul de stat din Ministerul Justitiei, Lidia Barac.
Proiectul modifica Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor si Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Prin acesta se reintroduce cerinta „bunei reputatii”, atat pentru accesul in magistratura cat si pentru mentinerea functiei de magistrat. „Pierderea reputatiei, drept conditie de acces in magistratura, duce la incetarea calitatii de magistrat”, sustine Lidia Barac.
Abaterile disciplinare vizate de proiectul de lege sunt:
- manifestarile care aduc atingere onoarei ori prestigiului justitiei, manifestate in timpul atributiilor de serviciu sau in afara lor;
- obstructionarea activitatii inspectorilor judiciari;
- lipsa totala a motivarii hotararilor judecatoresti si a actelor judiciare ale procurorului, utilizarea unor „expresii neadecvate” in formularea lor, ori motivarea acestora in mod vadit contrar rationamentului juridic intr-un mod de natura sa afecteze prestigiul justitiei sau demnitatea profesiei de magistrat;
- nerespectarea deciziilor Curtii Constitutionale si Inaltei Curti de Casatie si Justitie in cadrul recursurilor obligatorii in interesul legii;
- exercitarea functiei cu rea-credinta si grava neglijenta.
MJ: Inspectia Judiciara va capata personalitate juridica si buget propriu
Potrivit Agerpres, proiectul de lege ofera ministrului Justitiei parghii in pornirea actiunii disciplinare impotriva judecatorilor si procurorilor. Ministrul Justitiei, presedintele Inaltei Curti si procurorul general al Romaniei vor putea sesiza Inspectia Judiciara privind abaterile judecatorilor si procurorilor.
Lidia Barac
Foto: HotNews.ro / Victor Cozmei
„Procedura de cercetare, evaluare, este exclusiv la nivelul Inspectiei Judiciare, iar dreptul de aplicare a sanctiunilor apartine exclusiv CSM, prin sectiile sale de disciplina. Ministrul Justitiei are doar dreptul de a sesiza IJ si de a porni o actiune disciplinara motivat. Acelasi drept il au si procurorul general si presedintele ICCJ. Pana acum, doar comisiile de disciplina din IJ erau titulare ale actiunii disciplinare”, a explicat Lidia Barac.
Potrivit MJ, proiectul de lege va oferi si o mai mare independenta Inspectiei Judiciare fata de Consiliul Superior al Magistraturii. IJ va functiona, in continuare, pe langa CSM, dar va capata personalitate juridica si buget propriu.
CSM: Este de neconceput ca reprezentantii altei puteri in stat sau ai politicului sa aiba posibilitatea de a se indrepta impotriva magistratilor
Plenul CSM-ului a avizat conditionat proiectul initiat de Ministerul Justitiei pe 27 septembrie. Hotararea plenului, aici.CSM doreste eliminarea sau modificarea mai multor aspecte din proiectul guvernului, printre care eliminarea posibilitatii Ministerului Justitiei, Procurorului general si presedintelui ICCJ de a fi titularii actiunii disciplinare. CSM mai solicita si o definire clara a notiunii de „buna reputatie”, acuzand modul larg in care aceasta sintagma poate fi interpretata.
„Trebuie subliniat faptul ca nu exista nicio alta situatie in care unui membru al uneia dintre puterile in stat i se recunoaste prin lege prerogativa promovarii actiunii disciplinare fata de o persoana ce reprezinta o alta putere. Este de neconceput ca reprezentantii altei puteri in stat sau ai politicului sa aiba posibilitatea de a se indrepta impotriva magistratilor si de a incerca sa-i influenteze potrivit scopurilor dorite prin folosirea subiectiva a actiunii disiciplinare”, se arata scris in Hotararea CSM.
Potrivit legislatiei in vigoare, orice persoana poate sesiza CSM, direct sau prin conducatorii instantelor si parchetelor, iar CSM-ul este singura care poate sesiza mai departe Inspectia Judiciara pentru a porni cercetari disciplinare.
Obiectul sesizarii nu poate pune in discutie solutiile pronuntate prin hotararile judecatoresti, care sunt supuse cailor legale de atac.
De asemenea, masurile si solutiile adoptate de catre procuror (neinceperea urmaririi penale, clasare, scoatere de sub urmarire penala, incetarea urmaririi penale) sunt supuse controlului instantei competente sa judece cauza in fond, ca urmare a instituirii principiului independentei procurorului in masurile dispuse si solutiile adoptate (Legea nr. 304/2004, republicata).
INTERVIURILE HotNews.ro