Politicienii români ignoră o problemă care ne privește direct, ca să nu-l supere pe Trump / Noroc cu societatea civilă

Ce părere aveți despre reacția autorităților de la București după ce Comisia Europeană a ajuns la concluzia, după doi ani de investigații, că platforma TikTok este special construită astfel încât să provoace dependență? Exact, nu există nicio reacție. Ca și cum nu ar fi România singura țară din UE care și-a anulat alegerile dând vina (și) pe algoritmii TikTok. 

Pe 6 februarie, Comisia Europeană a publicat concluziile unei investigații în care spune că TikTok încalcă regulamentul european (Digital Services Act), din cauza unor funcții precum „scroll infinity”, autoplay, notificări push și recomandarea extrem de personalizată, care fac platforma să creeze dependență. TikTok are 200 de milioane de utilizatori în Europa.

Decizia Comisiei Europene, prima din lume de acest fel împotriva unei rețele sociale, a avut un ecou puternic.

Amnesty International spune, de pildă, că se așteaptă ca instituțiile europene „să aplice legea pentru a opri acest abuz și a oferi copiilor, tinerilor și adulților deopotrivă un mediu online mai sigur”. Dacă nu renunță la respective funcții, TikTok riscă o sancțiune de 6% din cifra anuală globală de afaceri. 

În același timp, Politico scrie că „există și alte companii sub investigația Comisiei Europene, în principal Meta (Facebook și Instagram), tot pentru faptul că ar folosi algoritmi care crează dependență. 

O presiune globală tot mai mare

Dincolo de ocean, New York Times remarcă presiunea globală în creștere față de TikTok și alte rețele sociale și amintește faptul că mai multe țări europene, dar nu numai, adoptă reglementări prin care interzic accesul la platforme a adolescenților sub o anumită vârstă, în general între 13 și 16 ani. 

Publicația americană nu uită însă să precizeze că politicile din UE privind rețelele sociale au atras critici puternice din partea administrației Trump. „Disputa s-a transformat într-o dezbatere mai amplă despre libertatea de exprimare și cine stabilește regulile pentru platformele transfrontaliere”, scrie New York Times. 

Miza pentru români este mai mare decât pentru alții

Pentru români, decizia Comisiei Europene privind TikTok este cu atât mai importantă în contextul în care există o investigație în curs, făcută de aceeași instituție, asupra acestei platformei, referitoare la alegerile anulate din România.

Nu întâmplător, un raport preliminar al Comisiei Juridice a Congresului SUA acuză intervenția Comisiei Europene în alegerile din România. 

TikTok menționată de 10 ori

Dar dacă citim documentul publicat în luna octombrie de președintele României despre anularea alegerilor din 2024 vedem că platforma chinezească este menționată de cel puțin 10 ori. De exemplu, când ni se spune că, în cazul promovării candidatului Călin Georgescu, „platforma TikTok a avut cel mai ridicat grad de expunere din pricina algoritmului complex de viralizare și a volumului ridicat de materiale postate”. 

Nu ai cum să nu faci o legătură între cele două documente despre TikTok, pentru că în esență vorbesc despre algoritmii platformei, care decid ce și cât conținut consumă utilizatorii. 

Poate momentul de vineri ar fi fost un bun prilej pentru politicienii de la București să reacționeze: dacă TikTok creează dependență (deocamdată e vorba doar despre această platformă, dar discuția rămâne deschisă și cu celelalte), atunci poate rețelele sociale ar trebui reglementate după modelul produselor din tutun. Sau măcar deschisă o discuție în acest sens.

Dar reacțiile din România sunt mai mult decât dezamăgitoare. De pildă, am văzut astăzi la un post de știri „un expert” în social media care spunea că decizia Comisia Europene vine acum, după ce „TikTok a devenit americană” și că, de fapt, nu vedem altceva decât un episod din disputa economică SUA – UE. 

Toți avem dreptul la opinii, numai că ar trebui să păstrăm faptele așa cum sunt: „TikTok este americană” doar în America, acolo unde firma-mamă din China, ByteDance, mai deține doar 19,9% din compania care operează pe teritoriul acestei țări. În Europa, TikTok este în continuare chinezească.

În aceste zile, vedem cum țările occidentale încearcă să reglementeze platformele sociale și încep cu protecția celor mai vulnerabili dintre utilizatorii și anume minorii. După Australia, care a interzis de pe 11 decembrie 2025 accesul pe platformele sociale a utilizatorilor sub 16 ani, au urmat multe țări europene: Franța, Danemarca, Spania, Austria și așa mai departe. 

Sigur că lucrurile nu sunt deloc simple (restricțiile sunt ușor de încălcat, mulți adolescenți au acuzat că se simt deconectați și marginalizați etc) – am explicat într-un alt articol ce se întâmplă în Australia. Dar, ca s-o citez din nou pe Inman Grant, șefa agenției care se ocupă de siguranța online din această țară: „Am inițiat o conversație națională despre siguranța pe rețelele de socializare, iar acesta este un lucru bun.”

Ne temem să nu-l supărăm pe Trump?

Politicienii din România par mai degrabă reticenți la orice reglementare care ar privi rețelele sociale. Ministrul de interne, Cătălin Predoiu, se teme că „am putea intra pe un drum periculos către o lume orwelliană”, iar premierul Ilie Bolojan se îndoiește că  „restricțiile ar putea fi puse în practică”.

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, nu e foarte clar ce vrea, spune doar că „sunt pentru o anumită evaluare riguroasă a conținutului pe care minorii îl pot accesa pe rețelele de socializare, în sensul că trebuie să încercăm să limităm acest acces la acel conținut care este în mod vădit incitator la violență sau la comportamente antisociale”. 

Cuvinte multe, idei puține.

Senzația pe care o transmit oficialii români este că nu vrem să-l supărăm pe Donald Trump, mai ales acum, când președintele Nicușor Dan se pregătește să ajungă într-o vizită oficială în Statele Unite (nu se știe exact când). 

Noroc cu ONG-urile pentru protecția copiilor

Ignorat de politicieni, probabil că subiectul reglementării rețelelor sociale ar muri în România, dacă nu ar exista totuși o presiune din partea societății civile. „Fundația Hope and Homes for Children” solicită Guvernului „un proces național de consultare publică privind impactul utilizării rețelelor sociale asupra copiilor și adolescenților”.  A lansat și o campanie în acest sens, „Lipiți de ecrane”, despre efectele negative ale utilizării excesive a ecranelor și rețelelor sociale. 

„Un studiu realizat de Organizația Mondială a Sănătății arată că peste 22% dintre copiii români cu vârste între 11 și 15 ani prezintă simptome de sevraj psihologic atunci când accesul la telefon este restricționat, un procent ce plasează țara noastră peste media multor state europene”, spune ONG-ul.  

De asemenea, Organizația „Salvați copiii” susține „interdicția totală și fără excepții a accesului la rețelele sociale pentru copiii sub 13 ani și acces condiționat doar cu acordul părinților pentru cei între 13 și 15 ani. 

Organizația mai vorbește despre sancțiuni reale pentru platformele care permit crearea de conturi de către minori fără verificare și introducerea obligatorie a educației digitale și siguranței online în curriculum.

Într-o carte despre dependențe, din păcate nu-mi mai amintesc autorul, acesta făcea, la un moment dat, o glumă întrebându-se oare ce ar crede despre omenire niște extratereștri care au aterizat pe Pământ și se întâlnesc cu niște ființe inteligente, care trag cu plăcere din niște bețe care scot fum, deși știu că acest lucru le face rău. Ca să-i continui gluma, eu mă întreb ce ar crede extratereștrii despre aceleași ființe care sunt atât de ocupate să scroleze telefoanele, încât nici nu au remarcat că sunt vizitați de locuitorii unei alte galaxii. 

Subiectul reglementării rețelelor sociale va fi abordat și în ediția de marți a newsletterului „Rațiunea, înapoi!”, realizat de jurnalistul Gabriel Bejan. Dacă vrei să o primești pe mail abonează-te aici: