Subiectele Zilei: Amazoanele Romaniei: Povestea a trei femei care au luptat in misiuni internationale; Povestea lui Coposu, spusa de sora lui, Flavia; Dezvaluire istorica despre Revolutie; Cum au ajuns rudele marelui Lev Tolstoi pana la Sibiu; Cum pacalesc brutarii o tara intreaga. Vezi cum se fabrica "painea neagra"

Cum pacalesc brutarii o tara intreaga. Vezi cum se fabrica „painea neagra”. Painea neagra e facuta de fapt din faina alba si colorata cu malt. Romanii o prefera crezand ca e mai sanatoasa, dar in realitate e chiar mai nociva decat cea alba. Dezvaluiri din interiorul industriei. Expertii din industria de panificatie afirma ca 70% din painea neagra din Romania este contrafacuta. Sunt oamenii din piata care cunosc afacerea ca pe buzunarele proprii. Explicatia acestei farse la nivel national tine efectiv de reflexele de consum ale clientilor si nu de vreun calcul financiar. Painea neagra autentica are densitatea mai mare, nu e pufoasa, are coaja mai groasa si mai tare si se invecheste mai usor. Painea falsificata, adica din faina alba colorata cu malt, e pufoasa, are coaja subtire si rezista o saptamana pe masa din bucatarie. Dar nu mai are calitatile adevaratei paini negre. Mai mult, colorantul folosit e un produs sintetic, nefiind un produs biologic pur. Afacerea se rezuma astfel: toti cauta o paine mai sanatoasa si se pacalesc, mancand una artificiala, scrie EVZ.

Ziua protestului mondial. De la „Occupy Wall Street” la „Ocupati Bucurestiul”. In urma cu o luna, cateva mii de americani s-au declarat inspirati de miscarile masive de protest de pe strazile Spaniei, din aceasta vara, dar si de revolutiile arabe din Egipt, Libia sau Siria si s-au mobilizat sa lupte impotriva „coruptiei si lacomiei”, al caror simbol considera ei ca este Wall Street, celebra artera financiara din New York. Miscarea „Occupy Wall Street” a prins contur pe internet, prin retelele de socializare Facebook si Twitter, la initiativa unei companii media canadiene – Adbusters, iar adeptii isi propuneau nici mai mult, nici mai putin decat sa ocupe Wall Street: sa doarma si sa manance acolo pana cand cererile lor vor fi satisfacute. Deocamdata insa nu este clar care sunt acestea. Pe 17 septembrie, aproximativ o mie de americani au marsaluit spre Wall Street, unde au fost intampinati de Politie si de gardurile lor de protectie. Autoritatile new-yorkeze i-au fortat pe protestatari sa isi vada de drum si nu le-au permis sa ia de coarne celebrul taur din New York, care a devenit simbolul Wall Street. Acestia si-au stabilit insa tabara in Parcul Zuccotti, un teren viran aflat in proprietate privata si situat in apropiere de Wall Street, pe care l-au rebotezat Piata Libertatii. Cateva sute de oameni dorm acolo in fiecare noapte, anunta Gandul.

Povestea lui Coposu, spusa de sora lui, Flavia. La 87 de ani, Flavia Coposu, sora fostului presedinte al Partidului National Taranesc Crestin Democrat, explica ce tren a asteptat Corneliu toata viata, si de ce acesta nu a sosit niciodata. Mai intai, o scurta secventa. Ne aflam in Bucuresti, candva pe la mijlocul anilor ’70. Opintindu-se sub greutatea catorva pungi pline cu dovlecei si cartofi, Flavia Coposu se indreapta agale, dinspre apartamentul din cartierul Balta Alba, spre o casa situata in centrul Capitalei, in spatele magazinului Unirea. Suna la soneria de la intrarea in imobil, asteptand sa-i deschida mama, sau sora, Rodica, sau, de ce nu, chiar fratele, Corneliu, care-si petrecea majoritatea timpului asezat pe canapeaua de la intrare, citind. In schimb, din prag este intampinata de figura zambitoare a unui domn Alexandrescu, vizitator insistent si interlocutor al lui Corneliu Coposu, protagonistul unor discutii inchegate in jurul unor intrebari de felul: „Ce ati mai facut?”, „Cu cine v-ati mai intalnit?”, sau ” Ce ati mai auzit?”.Domnul Alexandrescu, descris astazi ca „un om sters, cu fata de porc”, ii zambeste asadar Flaviei Coposu si o invita respectuos sa intre, informeaza Adevarul.

Omul care lupta cu moartea de doi ani: „Sterge-o, Cancerule!” Pasquale Bruno este critic culinar si bucatar. A scris cinci carti de bucate si a colaborat timp de 27 de ani cu Chicago Sun-Times. In urma cu doi ani, a fost diagnosticat cu glioblastom multiform, o forma de cancer fatala. Totusi, el traieste si se bucura de fiecare zi, relateaza publicatia The Washington Post. In 23 decembrie 2009, Pasquale Bruno era la masa cu niste prieteni. Isi comandase costite, un sandvis cu branza si un ceai cu gheata. „De la restaurant, am luat un taxi si, cum am ajuns acasa, m-am trantit pe canapea. Sotia mea a ajuns pe la 5.30. Aveam de gand sa mancam tarziu de seara. Imi amintesc ca s-a asezat pe canapea langa mine si am auzit o bataie in usa. „Neobisnuit’, mi-am spus. Cand am deschis usa, era acolo. Marele C. L-am gonit si am trantit usa. Trei zile mai tarziu, m-am trezit in spital”. Pasquale suferise un atac de aplopexie. Sotia i-a povestit ca a cazut peste ea si ea s-a chinuit apoi sa ajunga la telefon, sa sune la Salvare. Cauza atacului a fost o tumoare pe creier, un glioblastom, una dintre cele mai periculoase forme de cancer cerebral. Era o tumoare de gradul IV. Integral in Romania Libera.

Amazoanele Romaniei: Povestea a trei femei care au luptat in misiuni internationale. Femeile din armata sunt percepute, uneori, ca fiind mai putin pregatite sa faca fata provocarilor din teatrele de operatiuni. Trei femei curajoase spun ca stiu meserie si nu vor sa fie discriminate. A fost plecata in Afganistan cu Batalionul 26 Infanterie „Scorpionii Rosii” din Craiova, intre ianuarie-august 2011. Era specialist in grupa de comanda, dar a cerut sa participe la misiuni pe teren, trei luni, ziua si noaptea. „Acum, ca am ajuns acasa, pot sa zic ca a fost bine, dar e greu. Ma asteptam, ne spusesera ca toate lucrurile se schimba radical, ca nu e ca acasa, dar nu ma asteptam sa fie atat de greu. Totusi, n-a fost imposibil”, spune sergentul Emilia Biolan. Parintii au sfatuit-o sa nu plece, dar ea era hotarata sa vada cu ochii ei cum e acolo. „N-o sa regret niciodata ca am fost. As mai merge”, marturiseste tanara. A avut si colegi raniti in misiuni. „Nu e usor sa-ti vezi colegii raniti sau morti, impactul psihologic este mare, toti ne gandeam ca oricaruia dintre noi i se putea intampla asta, dar atunci cand plecam acolo, ne asumam riscul si suntem pregatiti pentru orice”, povesteste femeia, anunta EVZ.

Avrig – primul „oras destept” al Romaniei. Cu bani din China. Statul chinez finanteaza un proiect care vizeaza constructia unui bioreactor capabil sa produca cantitati uriase de biogaz, energie electrica si termica, dar si ingrasaminte ecologice. Productia va depasi necesarul de consum al populatiei din Avrig, astfel incat orasul ar putea vinde energie electrica sau termica. „Avem foarte mult namol din instalatiile de canalizare si il putem folosi pentru biogaz”, ne-a spus primarul din Avrig, Arnold Gunter Klingeis. Orasul are aproximativ 14.200 de locuitori. Bioreactorul, proiectat de Institutul National de Cercetare Dezvoltate in Ingineria Electric (INCPE-CA), va utiliza deseuri deseuri agro-zootehnice si municipale si va produce biogaz. Deasupra sa vor fi instalate turbine eoliene si un sistem de panouri fotovoltaice pentru producere de energie electrica. Dioxidul de carbon, rezultat in urma reactiilor din reactor, va fi folosit pentru cresterea algelor. Plantele vor fi folosite pentru producerea de biocombustibil, pigmenti si hidrogen, informeaza Great News.

Portret de senator. Fala lui Cezar Magureanu: turnator la Securitate, bancher la „gauri negre”, politician migrator, prieten cu un interlop. Senatorul giurgiuvean Cezar Magureanu a turnat la Securitate de la varsta de 21 de ani, oferind informatii despre colegii sai de facultate, apoi despre cei de serviciu. Cu toate acestea, instanta suprema l-a absolvit de acuzatia oficiala de colaborator al Securitatii. Dupa Revolutie, el a lucrat la aproape toate institutiile bancare care au devenit celebre sub denumirea de „tunuri”, provocand prejudicii banesti imense statului si clientilor. In 2008, Magureanu a devenit un politician remarcabil prin viteza sa: a schimbat trei partide in trei ani. In aceste zile, senatorul de Giurgiu a intrat in lumina reflectoarelor ca un apropiat al gruparii interlope „Butoane”, al carei lider – Octavian Grecu, a girat un credit bancar contractat de fiica senatorului impreuna cu sotul ei, pentru una dintre firmele care le apartin, scrie Gandul.

Dezvaluire istorica despre Revolutie. TVR 1 a difuzat o caseta video care spulbera o veche minciuna propagata de Ion Iliescu. Desi fostul presedinte neaga, FSN hotarase, pe 23 decembrie 1989, chemarea trupelor sovietice. Televiziunea Romana a inceput sa-si mai spele din pacatele de la Revolutie. Programul 1 al postului national a difuzat joi seara, in cadrul emisiunii „Exclusiv”, un document video care demonteaza o minciuna veche de 22 de ani. Ion Iliescu a negat cu vehementa, in ultimele doua decenii, ca ar fi cerut ajutor militar sovietic in timpul Revolutiei din 1989. L-au contrazis mai multi martori care au auzit cum fostul presedinte solicita sprijinul URSS: actorul Ion Caramitru, inginerul Mihail Montanu, doctorul Florin Filipoiu, omul de fotbal Cornel Dinu, realizatorul TV Mihai Tatulici si multi altii. „Adevarul” a publicat aceste marturii in cadrul unor ample seriale dedicate Revolutiei, anunta Adevarul.

Cum au ajuns rudele marelui Lev Tolstoi pana la Sibiu. Familia scriitorului rus Lev Tolstoi are descendenti care traiesc azi la Sibiu. Strabunicii lor, contemporani cu scriitorul, nu l-au cunoscut indeaproape, dar povestea lor e una de roman. Cand presa o intervieveaza pe sibianca Marina Robescu nu face economie de termeni ca „ruda marelui titan al literaturii universale” sau de paralele cu „Razboi si pace”. Batrana de 87 de ani, cunoscuta in Sibiu drept „urmasa lui Tolstoi”, ridica insa din umeri: „Sunt ruda cu Tolstoi, dar el era din alta ramura a familiei. Noi suntem din ramura a doua, el a treia. Familia e numeroasa, nu s-au cunoscut toti”, spune Marina Robescu. Poate ca bunicii Marinei Robescu, Zinaida Sergeevna Tolstoi si Piotr Sergeevici Tolstoi nu l-au cunoscut pe scriitorul rus, desi au fost contemporani si, pe undeva, verisori. Insa povestea lor si a fiicei acestora, Natalia Petrovna Tolstoi, mama Marinei, e una demna de un roman. „La noi in familie nu se vorbea de Lev Tolstoi”, pune lucrurile la punct batrana sibianca. Ci mai degraba de familia lui Nicolae al II-lea Romanov – ultimul tar al Rusiei, informeaza EVZ.