Romanii in Occident: imagine si realitate dureroasa

“- Fără să staţi să vă gândiţi, spuneţi cu voce tare primul cuvânt sau primele cuvinte care vă vin în minte atunci când voi spune eu un cuvânt. Participanţii la cursul de Imagine şi Relaţii Publice ascută atenţi, interesaţi de succesul exerciţiului. După ce mă asigur că am atenţia lor spun:

– Franţa! Şi dinspre ei urmează o avalanşă de cuvinte:

– Paris!

– Louvre!

– Turnul Eiffel!

– Renault!

– Romantism, patiserie, Sena, Revoluţia Franceză, Edith Piaf, îndrăgostiţi, De Gaulle, Notre-Dame, Sarkozi, Alain Delon şi exerciţiul continuă până decid să îl opresc.”

Cuvintele de mai sus sunt atribute de imagine pentru Franţa. Cu cât mai mulţi oameni le repetă în cadrul exercițiului (clasic, la cursurile de psihologie socială) cu atât ele sunt mai stabile, imaginea Franţei este mai stabilă. Este o imagine construită în timp şi este una pozitivă, chiar idilică aş spune. Şi imaginea aceasta este confirmată de cei 76,8 de milioane de turişti de anul trecut şi ceilalţi turişti care o fac de ani buni cea mai vizitată ţară din lume.

Acum puţina teorie, bazată pe cartea de Psihologie Socială coordonată şi publicată în anii 90 de Adrian Neculau la Iaşi, mai exact la capitolele dedicate reprezentărilor sociale. Nu vreau să plictisesc dar ceea ce urmează mă ajută să definesc ideea eseului meu.

În funcţie de frecvenţa / forţa cu care aceste atribute sunt percepute, se poate realiza o ierarhie a acestora. Astfel, unele sunt centrale (percepute de o majoritate şi sunt stabile în timp) în timp ce altele unele sunt marginale (sunt percepute de un număr mai mic de indivizi şi se pot schimba în perioade relativ mici de timp). Elementele centrale (nodurile de imagine) ale imaginii (reprezentării) au forţa de a organiza elementele non-centrale (marginale) ale imaginii. Imaginea unei entităţi (fie ea stat, organizaţie, produs comercial, echipă de fotbal sau persoană) poate fi concepută conform unui model atomar, în care nucleul cuprinde nodurile centrale ale reprezentării. Nucleul format din conceptele centrale determină nota şi organizarea întregii imagini. Dar este important ca aceste atribute să fie pozitive şi stabile pentru a avea o „imagine bună”.

Acum să ne imaginăm în alt fel exerciţiul de mai sus. Sunteţi european occidental, trăiţi în Franţa, în Belgia, Olanda sau în altă ţară din zonă. Spuneţi primul cuvânt care vă vine în minte atunci când spunem… să zicem… România. Opresc abrupt exerciţiul aici, nu vrem să spunem aceste lucruri în public. Nu este politically correct. Chiar nu este. Generalizările fără discernământ promovate pe canale publice de comunicare nu fac decât să întărească stereotipii şi prejudecăţi construite pe baza unui contact direct dar limitat la câţiva cerşetori şi nu se pot aplica (ca o consecinţă logică) unei societăţi întregi. Vor genera noi atribute de imagine, atribute negative ce vor persista în timp şi se vor stabiliza.

Nu risc prea mult afirmând că imaginea României în Franţa se bazează pe atribute de imagine negative şi cred că o analiză de conţinut a presei franceze şi a comentariilor din josul articolelor ar proba cu uşurinţă acest lucru.

Imaginea unei ţări este pentru aceasta atât un patrimoniu moştenit de-a lungul istoriei sale, cât şi un capital ce poate fi investit în relaţii internaţionale sau economice. Ce am putea noi face pentru a ne menţine patrimoniul nostru de imagine? Trebuie să facem ceva? De unde să începem?

Sunt câteva întrebări pe care liderii politici nu le pun (cel puţin în spaţiul public) iar poziţiile acestora faţă de diferite discriminări la care sunt supuşi românii de bună credinţă (vezi cazul cu IPhone-ul din zilele acestea) sunt mai degrabă reactive, conjuncturale. O reacţie a Ministerului de Externe sau o scrisoare deschisă a vreunui politician indignat nu ajută prea mult. Cu atât mai puţin coafările de tip Eterna şi Fascinanta sau Explore the Carpathian Garden. Problema cu cosmetizările este că acestea nu sunt durabile în timp. Cele mai bune reclame te fac să cumperi produsul o singură dată şi dacă eşti dezamăgit nu vei repeta greşeala.

Citeste tot articolul si comenteaza pe

Contributors.ro

Romanii in Occident: imagine si realitate dureroasa

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”