VIDEO Cronica de film: "Buna, ce faci?" – Evadarea totala din cotidian
Daca Al. Maftei e de parere ca peliculele romanesti sunt filmate azi ca pe DN1 si ca, stilistic &tematic, par „ca de la televizor”, nici filmul sau nu pare sa fie film, ci o lunga reclama stilizata si lipsita de viata. „Marketat” ca o comedie romantica de suflu nou, „Buna, ce faci?” nu merita incurajat pentru ceea ce e, ci pentru ceea ce poate reprezenta pentru o cinematografie care trebuie sa se diversifice.
Daca vei compara „Buna, ce faci?” cu comediile romantice americane, filmul nu rezista comparatiei. Tiparele dupa care a fost construit sunt vizibile, dar iti e imposibil sa te lasi convins de carnalitatea personajelor. Acestea sunt ca niste haine (frumoase, ce-i drept), dar complet lipsite de volum.
Alternativa regizorului (care debuteaza astfel pe marele ecran) la un gen de cinema care a relansat cinematografia autohtona facand-o una dintre cele mai apreciate din lume e un film din care sunt eliminate complet nu trimiterile la viciile de fond din societatea romaneasca – saracia, coruptia, mitocania, lipsa de autoritate, confuzia valorilor -, ci toate referintele la realitatea de zi cu zi din Romania – cu bune si rele.
Facand asta, regizorul si scenarista Lia Bugnar ii reteaza filmului orice sansa de a fi autentic, cu atat mai mult cu cat, refuzand „mizeria cotidiana”, dar si un subiect mai bine construit, ei supraliciteaza dincolo, pe partea estetica.
Decorurile sunt frumoase, totul e ingrijit si frichinit, culorile se asorteaza intotdeauna in cadru, nivelul material al eroilor pare in afara oricarei discutii, peste toate plutind un aer de bunastare artificiala si blanda, proprie reclamelor la balsam de rufe.
Personajele parca traiesc intr-o realitate paralela, sub un glob colorat (in mov si verde) de sticla. „Traiesc” in vid, acolo unde nu se depune praful.
Cand am vazut filmul, nu m-am putut abtine sa nu imi aduc aminte de „You’ve Got Mail”, de Nora Ephron, acea comedie romantica cu Meg Ryan si Tom Hanks despre doi adversari in afaceri care se indragostesc anonim pe internet.
E un film fara pretentii, la care ma uit de fiecare data cu placere (l-am si vazut de vreo cinci ori) pentru ca, desi interioarele sunt placute si asa mai departe, rad la poante si ma distreaza jocul actorilor – foarte bun (mai ales cei din rolurile secundare – Parker Posey si Greg Kinnear), desi e vorba de o comedie romantica si nu de un film de festival.
Personajele din „You’ve Got Mail” mi se pare ca au viata, desi una „frivola”; sunt convingatoare, umane si simpatice chiar si in lipsa temelor mari sau a pariului stilistic.
„Buna, ce faci?” nu e genul de film pe care sa-l pot vedea de doua ori, dar sper ca el sa deschida un nou drum si pentru alti cineasti care sa devina in timp mai relaxati fata de noile genuri si fata de succesele internationale ale colegilor. Aceasta nu pare o comedie romantica venita dintr-o pornire sincera cat o reactie viscerala si manierista la ceea considera un alt soi de manierizare.
Ar fi trist ca publicul sa ajunga sa demonizeze filme care nu sunt pe gustul lui (in mare parte si pentru ca nu le pricepe) numai pentru ca nu se fac si comedii romantice, filme de dragoste, politiste, horror, ma rog, filme lejere, unde sa evadezi din cotidian.
Partile bune ale filmului lui Al. Maftei, dincolo de faptul ca e un inceput de diversificare a cinemaului romanesc (filmele lui Nae Caranfil, desi populare, n-au fost niciodata gandite ca lejere), tin de grija (din pacate, excesiva) pentru ambalaj.
Daca cele doua personaje centrale nu conving, mult mai credibila e colega de spalatorie a eroinei. Daca personajul ei ar fi fost un model pentru celelalte, filmul ar fi avut mai multa viata si poate ar fi avut si umor.
Alexandru Maftei a regizat o parte din episoadele serialului „Lombarzilor 8”. Paradoxal, acela era mult mai convingator decat debutul sau pe marele ecran.
„Buna, ce faci?” – de Alexandru Maftei, cu: Dana Voicu, Ionel Mihailescu, Diana Margulescu, Dragos Alexandru, Anca Sarbu. Premiera romaneasca – 4 martie 2011