Sari direct la conținut

Subiectele Zilei: Imbogatiti pe seama autostrazii Arad-Timisoara; Patru romani si-au cumparat proprietati pe insule exotice. Cat costa o insula si cum o poti cumpara; Care este riscul ca Romania sa fie lovita de un cutremur devastator precum cel din Noua Zeelanda; Cum pot fi reformate internele

HotNews.ro
Subiectele Zilei, Foto: Colaj foto
Subiectele Zilei, Foto: Colaj foto

Imbogatiti pe seama autostrazii Arad-Timisoara. Un om de afaceri din Timis vrea sa faca avere pe banii statului, pretinzand sume colosale pentru a ceda Ministerului Transporturilor terenurile peste care ar urma sa treaca autostrada Arad-Timisoara. Construirea uneia dintre cele mai importante artere rutiere din Romania, Autostrada Arad-Timisoara, este blocata de o avalansa de procese intentate de propietarii de terenuri care, potrivit expertilor, cer sume exorbitante pentru suprafetele ce urmeaza sa fie expropriate. Cel mai bun exemplu este cel al lui Adrian Luca, un afacerist din Timis, care pretinde de la Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR) peste 400 de euro pe metrul patrat pentru mai multe parcele situate in apropierea Centurii Aradului. Asta, in conditiile in care expertii sustin ca suprafetele din acea zona valoreaza cel mult 30 de euro metrul patrat, scrie EVZ.

Patru romani si-au cumparat proprietati pe insule exotice. Cat costa o insula si cum o poti cumpara. O mare agentie imobiliara internationala a creat, inca de acum trei ani, un departament specializat in tranzactionarea de proprietati exotice, destinat clientilor romani. Din 2008, anul declansarii crizei, patru romani au achizitionat proprietati imobiliare pe o insula, potrivit reprezentantilor Coldwell Banker Affiliates of Romania. Identitatea lor nu a fost divulgata. Motivul: politica stricta de confidentialitate. Singurul roman despre care se stie ca detine o vila in insula caraibiana Saint Martin este Dinu Patriciu. El este totodata si cel mai bogat roman, cu o avere estimata in 2010 de Forbes Romania la 2,3 miliarde de euro, anunta Gandul.

Un sfert din Capitala a ars in „Focul cel mare”. Cel mai mare incendiu din istoria moderna a Capitalei a izbucnit la 23 martie 1847, chiar de Paste. Oficial, flacarile au ucis 15 oameni, alti zeci au suferit arsuri, iar aproape 2.000 de cladiri au fost facute scrum. Joaca unui baietel cu un pistol a provocat un adevarat dezastru: aproape 2.000 de cladiri si 12 biserici au fost mistuite de flacari! Bucurestiul era descris, in secolul al XIX-lea, drept „un oras in care totul parea sa conspire pentru a-l face o prada usoara la izbucnirea incendiilor”. Mai multe hanuri si biserici au fost facute praf, in 1704, 1766 si 1804, insa cel mai aprig incendiu a fost cel din 1847. Documentele istorice consemneaza faptul ca focul n-a putut fi stins timp de cateva saptamani, iar valvataia a facut ca pamantul sa se raceasca abia dupa inca o saptamana, informeaza Adevarul.

Cum pot fi reformate internele. Serviciul secret DGIPI este principalul vinovat pentru proliferarea coruptiei in Ministerul Administratiei si Internelor, iar la Ministerul Finantelor cauzele sunt atat numirile pe functii de conducere pe criterii politice, cat si legislatia care permite jonglerii cu taxele si accizele. La bilantul Ministerului Administratiei si Internelor de ieri, presedintele Traian Basescu a declarat ca oriunde pui degetul pe patratelele organigramei acestui minister apar elemente de coruptie, deoarece atat la MAI, cat si la Ministerul Finantelor, nu s-a facut niciodata o reforma reala. Exista in realitate sanse de reformare a acestor doua ministere? Cine ar trebui sa o faca si cine stabileste criteriile, scrie Romania Libera.

Dosarul Holdevici – SRI. Securitatea a fost informata cu doua luni inainte de Revolutie de aparitia si planurile Frontului Salvarii Nationale. Aparitia Frontului Salvarii Nationale cu doua luni inainte de Revolutie si planurile acestuia pentru rasturnarea lui Nicolae Ceausescu din fruntea PCR erau cunoscute de Securitate inainte de evenimentele din decembrie 1989. Conform informatiilor primite de Securitate, FSN urma sa actioneze pentru schimbarea regimului la Congresul al XIV-lea al PCR – noiembrie 1989. Informatiile se regasesc in dosarul trimis de CNSAS catre Curtea de Apel Bucuresti, prin care se cere sa se decida daca Holdevici Irina-Alice, general SRI in rezerva, a colaborat cu fosta Securitate, anunta Puterea.

Armata maidanezilor, sub asediul a cinci hingheri. In Bucuresti exista doar cinci hingheri (doi soferi si trei prinzatori) angajati de primarie sa ridice 50.000 de maidanezi. Marea lor problema: se plang ca ii uraste lumea. Duba circula incet. Se scurge fara zgomot, prin parcul Crangasi, cu geamul deschis, ca la filajele din filme. Pasagerii par usor ingrijorati. Cauta un caine maricel, negru. Barbatul de 53 de ani care conduce intreaba, in timp ce potriveste o pusca cu aer comprimat intre schimbatorul de viteza si picior: „Nu e ala de acolo, care „danseaza”?”. Patrupedul s-a facut nevazut imediat dupa ce omul asta, Constantin Boata – soferul si hingherul Constantin Boata de la Autoritatea pentru Supravegherea si Protectia Animalelor (ASPA) a Primariei Capitalei – l-a nimerit cu o sageata inmuiata in ceva „suc” de adoarme maidanezii, informeaza EVZ.

Care este riscul ca Romania sa fie lovita de un cutremur devastator precum cel din Noua Zeelanda. Directorul Institutului de Fizica Pamantului, Gheorghe Marmureanu, ne da asigurari ca un astfel de seism nu se poate produce in tara noastra, cata vreme placa tectonica asiatica este in activitate. Un seism precum cel care a lovit insula sudica a Noii Zeelande, marti – lasand in urma cel putin 65 de morti si intre 150 si 200 de oameni prinsi sub daramaturi – nu s-ar putea produce niciodata in Romania, crede Gheorghe Marmureanu, directorul Institutului de Fizica al Pamantului. In opinia seismologului, inexistenta riscului pentru tara noastra poate fi sustinuta de doua explicatii. In primul rand, in falia din Vrancea (zona care expune Romania celor mai periculoase miscari tectonice) nu au loc seisme de suprafata precum cel care a afectat Noua Zeelanda. „Cutremurul din Noua Zeelanda s-a produs la 8 kilometri adancime, iar in Romania cutremurele de suprafata au maximum 5,4 grade pe scara Richter”, a declarat Marmureanu pentru Gandul.

Inginerul care a mutat biserici din calea buldozerelor. Eugen Iordachescu a coordonat in anii ’80 mutarea a trei blocuri si opt biserici din Capitala, preum si a doua din provincie. Meritele inginerului au fost recunoscute prin brevetul „Procedeu si instalatie pentru ridicarea si deplasarea constructiilor”. In urma cu peste 20 de ani, planurile de dezvoltare a Bucurestiului, dar si noile constructii care urmau sa apara in anumite zone din Capitala vizau demolarea a zeci de cladiri si de biserici. „Actiunea de demolare a Bucurestiului” era prezentata zilnic in paginile ziarelor din acea vreme. „S-a intocmit o macheta de 400 de metri patrati cu zona cuprinsa in sistematizare si s-a expus la Sala de Sport din Giulesti. Noi, proiectantii, trebuia sa identificam ce urma sa se darame pentru a se construi ansambluri pentru stat si populatie”, isi aminteste inginerul Eugen Iordachescu, cel care a implementat sistemul de translatare a cladirilor la noi in tara, scrie Adevarul.

Cum a ajuns Romania „liderul artei mondiale”. Agentia internationala de stiri Global Post prognozeaza ca urmatorul val in literatura va fi romanesc si sustine ca cel mai recent film al Sofiei Coppola este influentat de minimalismul cinematografiei noastre. Sub titlul „De ce a ajuns arta romaneasca cunoscuta la nivel global”, agentia internationala de stiri Global Post face o ampla analiza a evolutiei artei romanesti in strainatate. Articolul a fost preluat pe continent de publicatia spaniola „La Informacion” cu titlul si mai generos „Romania, sau cum sa devii, dintr-o tara necunoscuta, liderul panoramei artistice internationale”, anunta Romania Libera.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro