Liberation: "Autobiografia lui Nicolae Ceausescu are o claritate magistrala". The Washington Post: "A fost cel mai fascinant film biografic prezentat in acest an la Cannes". Variety: "Controversele de acasa sunt ca si sigure, la fel ca statutul lui de film-cult"

Filmul de montaj al lui Andrei Ujica va intra pe ecranele romanesti in luna octombrie. Va fi distribuit de Voodoo Films, firma de distributie a lui Cristian Mungiu, care a mai adus pe ecranele din Romania „4 luni, 3 saptamani si 2 zile”, respectiv „Amintiri din Epoca de Aur”. „Autobiografia lui Nicolae Ceausescu” a avut primele proiectii romanesti la Festivalul Transilvania. Daca reactiile criticilor de la noi au fost pana acum vag amestecate, desi preponderent pozitive, criticii straini s-au intrecut in elogii. Revista franceza „Les Inrockuptibles” l-a numit „filmul politic si istoric cel mai deosebit prezentat anul acesta la Cannes.”

Desi filmul lui Andrei Ujica, un montaj de trei ore din cele circa o mie de ore de material video propagandistic, nu foloseste niciun comentariu din off si nu da indicii despre personajele pe care le aduce in scena, criticii straini au inteles miza regizorala si i-au apreciat indrazneala. Pentru Jay Weissberg de la „Variety”, „cheia” filmului este cuvantul „autobiografie”. Totusi, „extraordinar de puternicul montaj de imagini de arhiva nu e un document al faradelegilor lui (n.red.- Ceausescu), ci mai degraba o folosire vicleana a insasi propagandei ceausiste pentru a construi o critica devastatoare atat a societatii romanesti cat si a realpoliticii internationale: cu totii am permis acestor lucruri sa se intample.

Documentarul necesita rabdare, pentru ca se intinde pe mai mult de trei ore, dar cei care au cunostintele necesare despre monstruoasa mostenire a lui Ceausescu nu se vor plictisi decat rareori.” Verdictul criticului american asupra receptarii din Romania suna fara drept de apel: „Controversele de acasa sunt ca si sigure, la fel ca statutul lui de film-cult.”

„Le Temps” se intreaba prin Thierry Jobin daca tot acest „material nombrilist” inregistrat in decursul a 25 de ani ar fi putut duce la o „hagiografie a sinistrului personaj”. Tot el raspunde: „Evident ca nu… Rezultatul nu doar ca se intoarce intr-o epoca si o nebunie megalomane: el da de asemenea senzatia ca cinematograful si arta montajului au fost inventate pentru a duce la acest gen de filme… Treptat, aceasta autobiografie se insinueaza si aluneca intr-un creier si o ideologie gripate. De la prima vizita a lui Ceausescu in China, cu o desfasurare festiva orchestrata intentionat de Mao pentru a-i crea musafirului sentimentul inferioritatii si pana la ultimele discursuri ale conducatorului roman, imaginile de propaganda capata un alt sens. Acela ca asemenea lucruri nu trebuie sa se mai intample.”

La randul sau, cotidianul spaniol „Publico” spune ca „Autobiografia lui Nicolae Ceausescu” e „un film senzational”, identificand miza sa in „felul in care converteste o hagiografie intr-o antologica lectie de istorie”. „Ca istoria o scriu invingatorii e un refren de prea multe ori cantat. De aici magnetismul extrem pe care il transmit imaginile superbului, catharticului documentar Autobiografia lui Nicolae Ceausescu.

Aceste trei ore de scufundare in arhive devin un antidot impotriva falsificarii, a inca unei falsificari a secolului XX”, scrie si cotidianul din Galicia, Spania, „Xornal”.

Pentru cotidianul francez „Liberation” si Philippe Azoury, filmul lui Andrei Ujica are o „claritate magistrala”. „Acest timp istoric se metamorfozeaza intr-o lunga secventa care se denunta singura in aceeasi masura in care face dovada imbecilitatii nebunesti a puterii atunci cand e confundata cu un singur om. Nu exista niciun comentariu, dar e prezenta ideea asurzitoare ca imaginea unei persoane poate constitui totalitatea imaginarului unei tari.”

„Frankfurter Allgemeine Zeitung” a fost la fel de impresionat de film: „Adevarul in imaginile minciunii. Cannesul este cutremurat: din mii de ore de material de film propagandistic despre dictatorul roman Andrei Ujica a montat un film care nu lasa pe nimeni rece”. Pentru „The Washington Post”, „Autobiografia lui Nicolae Ceausescu” a fost „cel mai fascinant film biografic” prezentat in acest an la Cannes.

„Indraznet experiment narativ, documentarul de trei ore al lui Andrei Ujica e compilat in intregime din secvente din filmele de propaganda ale dictatorului roman, rezultand un colaj fascinant de sunete, imagini si provocative spatii goale. Evident, filmul va fi cel mai bine gustat de cei familiarizati cu istoria Romaniei si a Razboiului Rece, dar portretul evocativ facut de Ujica unei tari cosmopolite reduse la stadiul unei pustietati saracite e lizibil si profund injurios chiar si pentru ochiul cel mai putin antrenat”, scrie criticul american Ann Hornaday in „The Washington Post”.

„In acest an, uimitorul documentar al lui Andrei Ujica a facut ca majoritatea filmelor de fictiune prezentate la Cannes sa para banale si plicticoase”, scrie website-ul american de stiri „The Daily Beast”. „Conceptul lui Ujica e simplu ca executie si genial. Fara sa adauge niciun comentariu sau interviuri, filmul asambleaza imagini de arhiva despre ascensiunea si decaderea lui Ceausescu, presedintele dictator al Romaniei intre anii 1974 si 1989. Cu o sardonica folosire a muzicii, efectelor sonore si a imaginilor, despre care suntem informati ca au fost cerute chiar de masina de propaganda a lui Ceausescu, Ujica demistifica curiosul amestec al regimului de banalitate si cruzime prin insasi greutatea totala a fortei lor cumulative.”

Autorul cronicii, Richard Porton, face si o parafraza, amintind de cuvintele lui Sam Goldwyn atunci cand vreun „cinic” simtea nevoia sa discrediteze cinematograful politic: „Daca vrei sa trimiti un mesaj, du-te la Western Union”. „Aceasta frivolitate ignora faptul ca, asa cum o demonstreaza si documentarul lui Ujica, politica si istoria pot deveni glacial de vii pe ecran in mainile unui maestru. Route Irish si Fair Game (n.red. – filmele lui Ken Loach si Doug Liman, prezentate si ele in Selectia Oficiala la Cannes 2010) esueaza pentru ca incearca sa joace pe prea multe parghii cinematice si in final nu reusesc pe niciuniul. Autobiografia lui Nicolae Ceausescu reuseste stralucitor neincercand sa placa nimanui.”

„The Village Voice”: „o grotesca socio-drama”

Numind filmul lui Andrei Ujica „filmul istoric si politic cel mai deosebit din festival”, revista „Les Inrockuptibles” adauga: „Fara comentarii, fara reveniri in prezent, fara punere in perspectiva. Iar ceea ce era la origine imagine de propaganda se transforma azi in critica cea mai acerba posibila la adresa anilor Ceausescu.”

Intr-adevar, „putine filme ale ultimilor ani sunt capabile sa sugereze intreaga evanescenta a Puterii, dar si distrugerea de care aceasta evanescenta e capabila”, considera si „Sentieri Selvaggi”. In fine, „The Village Voice” scrie ca filmul lui Andrei Ujica „este un monument al nebuniei, un Sat Potemkin din celuloid, o grotesca socio-drama in care inselatoria in masa si megalomania sunt impinse dincolo de absurd”.