Cum se reformeaza sistemele bancare europene? Ce masuri iau spaniolii, francezii, cipriotii sau maghiarii pentru a evita noi crize?

Toti vor ca bancile sa se reformeze si sa devina mai suple si mai transparente. Toti cer ca sectorul financiar sa isi aduca o contributie „justa si semnificativa” care sa acopere partial interventiile pe care Guvernele le-au facut pentru salvarea sectorului financiar. De cealalta parte, bancile refuza voalat, amenintand ca reglementarea excesiva va duce la scumpirea creditului si la contractii economice, amintind guvernelor ca banii, pana la urma, sunt la banci. Unele tari au trecut mai cu binisorul sau mai in forta la restructurarea bancilor. Altele sunt pe cale sa o faca. Deocamdata reformele sunt timide, dar exista.

Bancile europene ar putea inregistra pierderi ca urmare a expunerilor ridicate pe care le au in economiile cu probleme, rezultatele diferind insa de la tara la tara, arata Moody`s Investors Service, care a efectuat un stress test in randul a peste 30 de institutii de credit europene. Rezultatul final este pozitiv, chiar daca bancile spaniole, portugheze sau cipriote par a se confrunta cu probleme din cauza numeroaselor imprumuturi acordate tarilor vulnerabile.

Expunerea acestor banci asupra Greciei de pilda, sau Portugaliei, Spaniei si Irlandei este mai mare pe segmentul imprumuturilor pentru afaceri si pentru ipoteci rezidentiale decat pe datoria suverana, se arata intr-un studiu al Moody`s.

Bancile franceze au acordat credite corporate si in segmentul de real estate din Grecia in suma de 78,8 miliarde de dolari, imprumutand Statul cu alte 334,9 miliarde de dolari, se mai arata in documentul citat. Germanii au dat credite in Grecia de peste 45 de miliarde de dolari, alte 330 miliarde fiind imprumutate Statului elen, conform OECD. Grupul RZB a comunicat ca are o expunere totala pe Grecia (bonduri de stat, institutii financiare, corporatii) sub 300 de milioane de euro, in vreme ce Volksbank AG are o expunere de 187 de milioane de euro.

• Spania

Consiliile de administratie din sapte banci de economii spaniole, intre care se gaseste si a doua mare banca de economii a tarii, Caja Madrid, si-au dat acordul pentru o eventuala fuziune, potrivit unor comunicate ale acestor banci. Aceasta fuziune va lua forma unui Sistem institutional de protectie (SIP), un model de uniune care permite fiecarei banci sa ramana relativ autonoma, garantand o mai buna soliditate financiara. SIP prevede crearea unei „societati centrale” care va permite „mutualizarea” rezultatelor celor sapte institutii, si asigurarea unei „garantii intregi in ceea ce priveste solvabilitatea si lichiditatea” pentru ansamblul grupului, conform unui comunicat al bancii Caja Madrid.

In afara bancii Caja Madrid (a doua casa de economii spaniola, dupa La Caixa), bancile Bancaja, Caja Insular de Ahorros de Canarias, Caixa Laietana, Caja de Avila, Caja Segovia et Caja Rioja, vor participa la aceasta uniune.

Sistemul bancar spaniol este in plina consolidare, sub presiunea Guvernului si a Bancii Centrale a Spaniei, pe fondul ingrijorarii privind situatia financiara a numeroase banci de economii regionale, majoritatea foarte expuse la explozia bulei imobiliare. Bancile de economii spaniole sunt similare bancilor comerciale, insa nu sunt cotate la bursa si sunt in general controlate de autoritatile publice locale.

Problemele sunt insa destul de serioase, Spania anuntand luni ca bancile straine refuza sa imprumute unele banci spaniole, potrivit Reuters.

Pentru prima data, secretarul Trezoreriei, Carlos Ocana, a recunoscut oficial ca exista problema inghetarii lichiditatilor pentru unele banci spaniole pe piata interbancara si a anuntat ca Executivul lucreaza la restabilirea increderii prin reducerea deficitului bugetar si reforme economice structurale.

„Categoric este o problema”, a declarat Ocana la o conferinta a liderilor de afaceri, cand a fost intrebat de dificultatile in obtinerea creditelor. Bancile spaniole sunt sub presiune dupa ce Banca Spaniei a anuntat recent ca va „strange surubul” in cazul bancilor de economii din tara, cerand institutiilor de creditare sa aloce mai multe rezerve pentru a se proteja de pierderile cauzate de creditele ipotecare.

• Cipru

Bancile cipriote nu se simt foarte bine din cauza ca Grecia este a doua lor piata pe care opereaza. La sfarsitul lui 2009 imprumuturile si depozitele din Grecia reprezentau 52,6 si, respectiv, 44,9% din imprumuturile si depozitele Marfin Popular Bank, 36,9% si, respectiv, 38,2% din imprumuturile si depozitele Bank of Cyprus Public si 18,7% si, respectiv, 16,2% din imprumuturile si depozitele Hellenic Bank Ltd.

„In 2009 si in primul semestru din 2010, profitabilitatea generala a principalelor banci din Cipru a fost afectata negativ de performantele operatiunilor lor din Grecia, care s-au confruntat cu o deteriorare semnificativa a calitatii activelor, precum si cu cresterea costurilor de finantare, din cauza cresterii concurentei pentru depozite in Grecia si, intr-o masura mai mica, in Cipru. Totusi, profitabilitatea in Cipru a crescut, ajutata de mobilitatea castigurilor, controlul adecvat al costurilor si contributii mai ridicate din activitati internationale, cu exceptia celor din Grecia”, a declarat analistul Fitch, Christian Kuendig.

Evaluarea initiala a Moody`s este ca presiunile asupra bancilor cipriote vor veni in principal ca urmare a impactului asupra calitatii activelor provocat de pierderile peste asteptari in cazul portofoliilor grecesti, ceea ce va conduce la cresterea provizioanelor si va afecta profitabilitatea. Chiar daca bancile cipriote au rezerve de capital adecvate, marimea expunerii lor si perspectivele economiei Greciei este posibil sa conduca la o erodare a profitabilitatii si posibil chiar a bazei de capital a bancilor cipriote, scazand capacitatea lor de a absorbi alte pierderi neasteptate. Nu ar fi exclus sa asistam la fuziuni sau achizitii in zona.

• Ungaria 

In Ungaria, OTP este liderul pietei, controland aproape un sfert din tot ce inseamna credite si depozite bancare. In afara OTP („CEC”-ul maghiarilor), Ungaria este dominata de creditori straini, printre care KBC, Bayerische Landesbank, Erste si Intesa Sanpaolo. Disponibilitatea acestora de a oferi credite este cruciala pentru economia maghiara, astfel incat decizia de a taxa sistemul bancar ii face pe bancheri foarte circumspecti cu privire la businessul bancar.

„Taxa cel mai probabil va descuraja bancile-mama sa-si mai continue afacerile in Ungaria, pentru ca le-ar afecta profiturile si volumul de credite bancare” din portofoliu, este de parere Magdalena Polan, economist pentru divizia londoneza a bancii americane de investitii Goldman Sachs. „Ca revers, acest lucru ar putea avea impact negativ asupra cresterii economice, dar si asupra bazei de impozitare”.

Dintre creditorii vest-europeni cu operatiuni pe piata ungara, Raiffeisen are cea mai puternica prezenta, fiind urmat de Erste si de KBC, potrivit unui raport publicat de JPMorgan Chase.

Bancile din Ungaria ar putea limita creditarea din cauza noii taxe propuse de premierul Viktor Orban, ce va afecta intreaga industrie financiar-bancara a tarii, a declarat Tamas Erdei, presedintele asociatiei bancare ungare, scrie Bloomberg.

„Volumul de credite disponibile depinde de fapt de capitalul fiecarei banci in parte”, a spus Erdei. „Daca rezervele de capital provenite din profituri inceteaza sa mai existe, in mod clar plafonul de bani disponibili pentru creditare se ingusteaza, din perspectiva operationala a unei banci”. Am putea asista la un proces de consolidare bancara in urmatoarele 12-18 luni.

• Franta

In Franta, bancile regionale par se se indrepte catre consolidare. Societe Generale SA, al doilea grup bancar francez, a preluat deja banca regionala Société Marseillaise de Crédit de la grupul bancar francez BPCE pentru suma de 872 milioane de euro, transmite AFP. Alte consolidari ar putea urma pana la finele anului.

„Credit du Nord (filială a Société Générale) şi BPCE au intrat în negocieri exclusive în vederea achiziţionării Société Marseillaise de Crédit”, a anunţat, luni, Crédit du Nord, care regrupează deja şapte bănci regionale.

Preluarea Société Marseillaise de Crédit de către Crédit du Nord va fi realizată printr-o majorare de capital subscrisă de firma mamă, Société Générale.

Fondată în 1865 şi privatizată în 1998, Société Marseillaise de Crédit (SMC) a fost cedată în luna iulie 2008 grupului bancar BPCE de către divizia franceză a băncii britanice HSBC, în cadrul procesului de vânzare a celor şapte bănci regionale din Franţa.

Prezentă în special în sud-estul Franţei, Société Marseillaise de Crédit are 144 de agenţii, 1.400 de salariaţi şi aproximativ 200.000 de clienţi. Graţie acestei achiziţii, Crédit du Nord ar urma să controleze aproximativ patru procente din piaţa bancară din sud-estul Franţei. Preluarea Société Marseillaise de Crédit confirmă intenţia Société Générale de a se concentra pe operaţiunile de retail banking. În primul trimestru, banca a realizat un profit net de 1,06 miliarde de euro şi, pe ansamblul anului 2010, vizează un rezultat de trei miliarde de euro.

• Bancile arabe

Agentia de evaluare financiara Moody`s a estimat luni ca bancile din tarile arabe au fost bine protejate de efectele recentei crize financiare globale si ale recesiunii, insa se confrunta in continuare cu provocari care variaza de la o tara la alta, informeaza un comunicat.

Intr-un raport dedicat sectorului bancar din tarile arabe, agentia de rating citeaza printre motivele care explica aceasta rezistenta: „expunerea minimala la criza subprime si sprijinul guvernamental”. Unul din factorii care a facut ca bancile din lumea araba sa aiba o expunere mica la activele de tip subprime este interesul scazut pentru castiguri peste hotare in conditiile in care pietele domestice ofera perspective mult mai bune.

„Cu toate acestea exista in continuare provocari iar actuala criza nu a facut decat sa scoata in evidenta profilul de risc diferit al bancilor, contribuind la slabirea unora si intarirea altora”, a declarat analistul Moody”s, Anouar Hassoune.

Moody`s a subliniat ca mentine o perspectiva stabila pentru majoritatea sistemelor bancare din lumea araba, in schimb in cazul Bahreinului, Kuweitului si Emiratelor Arabe Unite perspectiva este negativa. „Aceste trei sisteme bancare au fost cele mai afectate de lipsa de lichiditati, de caderea brusca a pretului activelor si de impactul negativ suferit de o serie de institutii specializate ca urmare a strategiei de finantare si de cresterea cazurilor de incapacitate de plata”, a declarat Anouar Hassoune.

In regiunea Orientului Mijlociu si Africii de Nord, Moody`s acorda ratinguri pentru un numar de 69 de banci, dintre care 49 in tarile membre ale Consiliului de Cooperare a Golfului (CCG: Arabia Saudita, Bahrein, Emiratele Arabe Unite, Kuweit si Oman), 13 in Africa de Nord si sapte in Levant.