Cultura sfeclei de zahar devine istorie

Fermierii au acum un nou motiv de meditatie, in special cultivatorii de sfecla, intrucat fabrica de zahar „Danubiana“ Roman, apartinand concernului austriac AGRANA, le-a cam inchis portile taranilor, optand pentru rafinarea zaharului brut adus din import.

Reprezentantii fabricii au motivat aceasta decizie prin faptul ca suprafetele cu sfecla s-au diminuat ingrijorator de mult, fapt ce a dus la neasigurarea unei cantitati suficiente care saa sigure o functionare optima a instalatiilor. Prin urmare, fabrica „Danubiana“ nu a mai contactat producatorii agricoli pentru incheierea obisnuitelor precontracte.

De altfel, producatorii de sfecla de zahar jurasera ca din acest an nu vor mai infiinta astfel de culturi, motivand alegerea prin faptul ca procesatorul nu si-a respectat obligatiile contractuale. Agricultorii acuzau ca fabrica din Roman, singurul procesator de sfecla din zona Moldovei, nu a platit productia asa cum se intelesesera partile anul trecut.

Mai exact, fabrica le-a acordat cu aproximativ 10 kilograme de zahar mai putin la tona de sfecla. Initial, agricultorii se intelesesera cu procesatorul sa plateasca 700 de lei pentru fiecare kilogram de sfecla, insa la recoltare au primit doar 500 de lei.

Explicatia procesatorului a fost faptul ca sfecla ajunsa in fabricatie avea un procent de digestie (continut de zahar) mai mic decat cel stabilit la incheierea precontractelor. Importuri de zahar brut fara taxe vamale Interesant de vazut cum vor evolua lucrurile in privinta campaniei de primavara.

Ministerul agriculturii se imbata cu apa rece

Potrivit estimarilor, in aceasta perioada ar fi trebuit sa se infiinteze cu sfecla cam 300 de hectare de teren. Oficialii de la Ministerul Agriculturii chiar mizau pe o dublare a suprafetei cultivate cu sfecla de zahar, sperand la crearea unor premise pentru atingerea in 2007 a unei productii de zahar similare celei dinainte de 1989, care asigura consumul intern de zahar.

Din pacate, acest deziderat va fi imposibil de atins in conditiile in care fabrica de zahar de la Roman s-a reprofilat pe rafinare, cea de la Pascani nu mai produce de anul trecut, iar cel mai apropiat procesator de sfecla este pe la Braila. De fapt, declinul din sectorul sfeclei de zahar a debutat in urma cu mai bine de cinci ani, de cand a fost inchisa fabrica de la Sascut.

Asa s-a ajuns ca in 2002 sa fie cultivate cu sfecla de zahar 800 de hectare, iar anul trecut doar 468 hectare, in contextul in care in 1989 se cultivau circa 6.000 de hectare. Partea proasta este ca, dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, cand se vor stabili cotele pentru fiecare stat membru, taranii nu vor mai putea cultiva sfecla decat in cantitatile dictate de comunitari.

Vor castiga europenii

Vor avea de castigat taranii din alte state europene, care vor primi subventii considerabile de la UE. Cert este ca taranii nu mai vor sa auda de sfecla de zahar, desi cultivatorii de sfecla pot beneficia de sprijin financiar constand in 270.000 lei pe tona de sfecla predata, plus cele doua milioane de lei pentru un hectar cultivat, precum si

100 000 lei pe kilogram la samanta certificata utilizata in cultura. Din toata povestea vor avea de castigat tot procesatorii, care vor avea in continuare de lucru prin grija guvernantilor, care au decizis sa aprobe importuri de zahar brut, evident, fara taxe vamale. Interesant ca la nivelul anului 2003, dintr-un consum intern total de 550.000 de tone de zahar anual, aproximativ

65 000 tone sunt obtinute prin procesarea sfeclei, restul (de aproximativ 90 la suta) provenind din zahar brut din import. Motivul principal pentru care se prefera procesarea zaharului din import il reprezinta costurile, care pentru productia de zahar din sfecla sunt cu 60-80 de dolari mai mari decat cheltuielile de productie pentru procesarea zaharului brut din import.