Sari direct la conținut

Vuza si Tecar au inhatat Pehart

Ziua de Cluj

„Am demontat deja fabrica de hartie de la Petresti. Operatiunile de stramutare la Dej vor dura doua luni, iar montajul propriu-zis se va incheia in septembrie, o data cu primele probe de productie, urmand ca, din ianuarie-februarie anul viitor, noua capacitate de productie sa se integreze in cifra de afaceri a grupului.

Fabrica ne-a costat 17 miliarde de lei, iar pentru transport vom plati un milion de dolari, rezultand cheltuieli de 44 de miliarde de lei. Modernizarea halei, care se va intinde pe 400 de metri patrati, ne va costa inca 1,5 milioane de euro.

Investitia se va amortiza in 1-2 ani, rezultand un plus, la cifra de afaceri a grupului, de 800 de miliarde de lei”, ne-a declarat presedintele Grupului SCR, Stefan Vuza. El a spus ca, din punctul lui de vedere, negocierile pentru fabrica de hartie s-au incheiat, celalalt investitor urmand sa preia restul de active.

„Aceasta a doua fabrica, destinata producerii de hartie creponata, nu ne intereseaza”, a spus Vuza. El a precizat ca sectia de la Petresti va ajuta procesul tehnologic de la Somes Dej prin faptul ca nu va mai fi nevoie de transformarea celulozei lichide in celuloza solida.

Reamintim ca blocarea unei pompe de vehiculare a pastei de celuloza de la combinatul din Dej, a dus, la inceputul lunii iunie, la un accident de munca soldat cu sase raniti grav, dintre care unul a decedat.

Benea a parasit Dejul

Combinatul din Petresti a intrat in functiune in secolul XIX, fiind apoi distrus de un incendiu si reconstruit. In 1948 producea 7500 de tone/marfa. Contractul de privatizare s-a semnat in 24 mai 2000, atunci cand pachetul majoritar de actiuni, de 65%, a ajuns in mana Asociatiei Salariatilor Pehart.

Societatea produce hartii subtiri pe unicele masini de hartie de acest tip din Romania, in cele doua fabrici: MG – hartie matase, capacitate 8000 tone/an si TISSUE – 10.000 tone/an. De remarcat ca administratorul Metalicplas, Ioan Tecar, l-a numit la conducerea combinatului din Petresti pe fostul director general si administrator unic al Somes Dej, Gheorghe Benea.

Ultimul si-a pierdut functia din momentul in care Grupul SCR a preluat, de la compania austriaca Hovis, pachetul majoritar de actiuni la Somes Dej, Vuza inlocuindu-l cu Adrian Itu. „Am cumparat utilaje si active de la Petresti, cu 37 de miliarde de lei, si am inceput sa producem, acolo, in special cofraje pentru oua.

Eu nu ma pricep la acest sector industrial; Benea a venit la mine cu un plan de afaceri ce vizeaza obtinerea unei cifre de afaceri de 30 de miliarde de lei si i-am dat unda verde”, ne-a declarat Tecar.

Metalicplas reprezinta o afacere de familie a sotilor Tecar. In prezent, Ioan Tecar este presedinte, iar sotia sa figureaza ca actionar. Grupul are in componenta societatile Metalicplas, Refrabaz, Termotec (toate din Dej) si, din 31 martie, Pehart Tec. Tecar este finantator al echipei de fotbal Unirea Dej.

Potrivit Ministerului Finantelor Publice, la finele anului 2003, Metalicplas Impex Dej avea o cifra de afaceri de aproape 300 de miliarde de lei, dar un profit de numai 180 de milioane de lei. Societatea, care are ca obiect de activitate fabricarea articolelor din fire metalice, dispunea de 227 de angajati.

In martie 2005, la Registrul Comertului a fost inregistrata societatea pe actiuni Unirea Metalicplas.

SCR, un holding intins in zece judete, cu sediul la Cluj Napoca, a avut, anul trecut, o cifra de afaceri de 5000 de miliarde, realizata cu ajutorul a 6400 de angajati.

Grupul cuprinde fabrici cumparate de la stat si restructurate: Contactoare Buzau, (1998), Sinterom Cluj (1999), UZUC Ploiesti (2000), Iasitex Iasi, Chimcomplex Borzesti (2003), Somes Dej (2004), Caromet Caransebes (2004) si Novatex Pitesti (2004). Strategia grupului condus de Stefan Vuza urmareste reinvestirea profitului in interior, pentru a diminua socul aderarii la economia europeana.

Consiliul Tehnico-Economic al SCR a solicitat dirijarea profiturilor pentru achizitionarea Electrica Transilvania Nord, Oltchim Ramnicu Valcea, Grupul Energetic Rovinari sau chiar fabrica de armament Romarm din Bucuresti.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro