Campanie: „Cartea, la fel de incitanta ca o tigara sau o intalnire”

O campanie de promovare a lecturii a fost lansata de Ministerul Culturii chiar pe 23 aprilie, de Ziua internationala a cartii.

Desi debutul e mai degraba timid, spotul TV realizat „pro bono” de agentia de publicitate GMP/map lasandu-se inca asteptat pe ecranele televizoarelor, ministerul intentioneaza sa continue si sa amplifice campania, lansata sub sloganul „Mai bine o carte”.

Cu toate ca sfatul e adresat in principal tinerilor, am incercat sa aflam si daca „oamenii mari” (initiatoarea campaniei, respectiv „vedetele” culturale si mediatice) mai citesc carti si de ce cred ca e bine si ca ceilalti sa faca acelasi lucru.

Mona Musca: „Punctul critic”

„Ultima carte citita este „Punctul critic”, a unui autor american, Malcolm Gladwell. Ea explica in ce fel trebuie sa de pasesti punctul critic si sa transformi in epidemie o campanie, cum este si cea initiata de noi, pentru lectura.

Acolo am vazut cum se face o campanie cu cercetare stiintifica pentru tot: incepand cu interesul pe care vrei sa il starnesti si terminand cu efectul pe care il va avea acel interes.

E important ca cei tineri sa citeasca pentru ca vor fi mai bine construiti in interior. Cartea nu trebuie propusa in opozitie cu calculatorul si televizorul, ea este complementara acestora. Sunt convinsa ca toate preocuparile de nedorit pot fi abandonate pentru o carte.

Ea poate fi la fel de incitanta si pasionanta pentru tineri ca fumatul unei tigari sau ca o intalnire romantica.

Nicolae Manolescu: „Viata lui Mihai Eminescu”

Ultima carte citita este chiar „Viata lui Mihai Eminescu” de George Calinescu.

E important sa citim pentru ca este unul dintre mijloacele de a ne prelungi viata, care e mult mai saraca in evenimente si mai scurta decat am dori. Citind noi o amplificam, traim mai multe vieti. Ne amplificam dimensiunile care sunt profund umane, dovada ca nici un animal nu citeste.

Mihai Gainusa: „O mana de oase”

Tocmai am terminat „O mana de oase” de Stephen King. De asemenea am citit saptamanile trecute „Cimitirul animalelor” si „Capcana de vise”, tot de King. Inainte am avut o „etapa” Mihail Bulgakov, din care am recitit „Maestrul si Margareta” si am descoperit „Inima de caine”, „Cupa vietii” si „Roman teatral”.

Pe Stephen King l-as recomanda doar celor neimpresionabili, deoarece „Cimitirul…” e chiar horror, iar „Capcana…” e mai buna decat filmul. In schimb celor care apreciaza umorul autorilor rusi le recomand „cu caldura” Bulgakov sau povestiri de Cehov.

Tinerilor care mai au timp de carti printre jocurile de calculator le-as raspunde ca „Iarna vrajbei noastre”, a lui Steinbeck, chiar „te tine”. Iar cine are timp, la serviciu, sa rasfoiasca „Diavolul se imbraca de la Prada”, sa vada ca si altii au frustrari.

E bine ca tinerii sa citeasca ca sa stie sa conjuge verbul a fi. Altfel au toate sansele sa ajunga primari la sectorul 5.

Andreea Marin: „A trai pentru a-ti povesti viata”

Ultima carte citita este „A trai pentru a-ti povesti viata”, de Gabriel Garcia Marquez. O recomand pentru pilda sa, precum spune si Marquez: esential in viata este ceea ce iti trezeste amintiri demne de a fi povestite.

Ele iti creioneaza destinul si de aceea fiecare fapta e importanta in masura in care ea nu permite sa fie data uitarii.

E important sa citim pentru ca fara a cunoaste experientele altora am fi mult mai singuri, pentru ca e cea mai la indemana posibilitate de a calatori acolo unde pasii nu te pot duce.

Raluca Moianu: „Vedere din parfumerie”

De foarte putin timp sunt mamica si ma gandesc din ce in ce mai mult la universul in care va creste fiica mea. E clar ca ea se va ridica intr-o lume a calculatoarelor, a vitezei, a informatiei, dar imi doresc din tot sufletul sa-i fie draga Cartea.

Am citit de curand „Vedere din parfumerie”, o carte semnata de o maestra a literaturii pentru copii, Silvia Kerim. O carte ce spune, aparent, doar povestea unor case, strazi si biserici demolate, dar de fapt vorbeste despre o cumplita suferinta a Romaniei in perioada comunista. E o lectie de istorie ce nu trebuie uitata.

Ma inclin in fata acestui proiect ambitios de „reinventare a bibliotecii” si cred, sincer, ca este unul dintre cele mai grele „challenge”-uri pentru actuala conducere a Ministerului Culturii.

(Gheorghita Aurelian ION, Adriana MARGARIT)