In Macedonia, limba albaneza nu mai ofenseaza pe nimeni

Inainte de 2001, de fiecare data cind un deputat al comunitatii albaneze incerca sa vorbeasca in parlamentul macedonean in limba sa materna, microfonul ii era imediat oprit. Acest lucru era tipic unei tari care sustinea cu tarie ca Macedonia era exclusiv statul etnicilor macedoneni.

Astazi, situatia este complet diferita, iar limba albaneza este vorbita in sedintele plenare ale parlamentului, la fel ca si in adunarile municipale locale. Albaneza este, de asemenea, folosita ca a doua limba oficiala pe cartile de identitate si pe pasapoarte.

Expertii spun ca prejudecatile au fost depasite in mare parte datorita faptului ca albaneza este inclusa in constitutie si in legi, spre deosebire de perioada dinainte de 2001 cind folosirea acesteia era considerata lipsa de respect la adresa statului.

Intr-adevar, statutul limbii albaneze a suferit o schimbare atit de mare incit macedonenii se grabesc acum sa o invete, pentru a-si spori sansele de obtinere a unui job. Anul decisiv pentru aceasta soarta acestei limbi a fost 2001, cind un conflict armat condus de militantii albanezi in vestul si nordul tarii a fost incheiat prin asa-numitul Acord de la Ohrid.

Acordul a produs modificari substantiale ale constitutiei, acordind mai multe drepturi comunitatii albaneze care reprezinta aproape 25 de procente din populatia totala de 2 milioane de locuitori.

Schimbarile au permis, de asemenea, si legalizarea unei universitati in limba albaneza la Tetovo. Dupa deschiderea acesteia, in timpul conflictelor din 1994 o persoana a murit cind politia a incercat sa inchida institutia facind uz de forta. Universitatea a continuat totusi sa functioneze, desi ilegal, pina in 2005, cind guvernul a recunoscut-o in cele din urma.

Legalizarea Universitatii din Tetovo, impreuna cu infiintarea unei alte institutii de studii superioare la Tetovo, Universitatea Europei de Sud-Est, au pus capat problemei legate de invatamintul superior al comunitatii albaneze, care a framintat Macedonia dupa obtinerea independentei in 1991.

Statutul limbii a fost influentat si de schimbarile in guvernul local. Potrivit Acordului de Pace de la Ohrid, orice limba folosita de cel putin 20% dintre locuitorii unui oras poate obtine statut oficial, alaturi de limba macedoneana.

Goran Angelov, fost presedinte al asociatiei unitatilor guvernamentale locale, a confirmat faptul ca limba albaneza a fost acum introdusa ca a doua limba oficiala in 16 din cele 84 de orase din Macedonia.

„In ultimii cinci ani, 99% din prevederile privind chestiunea limbii albaneze, prevazute in acordul de la Ohrid au fost implementate”, a declarat acesta adaugind ca „acum, toti s-au obisnuit cu folosirea limbii albaneze”.

Vlado Popovki, profesor de drept si unul dintre autorii Acordului de la Ohrid, spune ca utilizarea oficiala a limbii albaneze nu mai este un subiect „tabu”. „Sondajele indica faptul ca 65% dintre macedoneni considera ca este corect ca limba albaneza sa fie folosita in tara, fiind dreptul legitim al albanezilor din Macedonia”, a declarat Popovski.

Jovan Donev, reprezentant al organizatiei Euro Balkan Institute, spune ca impotrivirea de atunci a macedonenilor la adresa utilizarii limbii albaneze a provenit din politizarea problemei limbii si din lipsa de incredere intre comunitati, neavind mare legatura cu limba in sine.

„Macedonenii s-au obisnuit cu limba albaneza, iar acest lucru nu este o noutate in Macedonia. Recunoastem aceasta limba de la nastere. Ce s-a intimplat cu aceasta limba inainte de 2001 a fost doar marketing politic”, a declarat Donev.

Totusi, Imer Ismaili, profesor la Universitatea Europei de Sud-Est, spune ca, in timp ce majoritatea macedonenilor accepta folosirea in public a limbii albaneze, nu la fel se intampla in rindul liderilor politici. „Problema nu este legata de cetateni, ci de sistemul politic”, a afirmat acesta.

Ismaili a declarat ca folosirea limbii albaneze nu este reglementata corespunzator deoarece nu au fost implementate toate actele constitutionale legale adoptate recent si referitoare la aceasta chestiune.

Angelov este de aceeasi parere, explicind ca societatile furnizoare de servicii publice, de exemplu, au ignorat obligatia legala pe care o au in calitate de societati publice de a emite facturi bilingve. „Daca dorim sa diminuam tensiunile inter-etnice, toti trebuie sa respecte legea”, a declarat Angelov.

Iso Rusi, analist politic si editor, considera ca problema limbii albaneze va mai ramine in atentia spectrului politic pentru ceva vreme. Totusi, el este optimist. „In mare, lucrurile avanseaza. Va fi nevoie, fara indoiala, de 20 de ani pentru a cladi incredere. Insa dupa 2001, aceasta problema a limbii a devenit mai putin spinoasa”, spune Rusi.

Intre timp, predarea limbii albaneze in Macedonia a devenit o afacere profitabila. Inainte de 2001, doar una sau doua scoli predau limba albaneza strainilor sau studentilor adulti. Acum este greu sa gasesti vreo scoala a carei programa scolara sa nu includa cursuri in limba albaneza. Scolile private organizeaza chiar si cursuri de vara pentru a face fata cererilor.

Slave Corbev, profesor de limba albaneza la academia de limbi straine Challenge din Skopje, evidentiaza interesul in crestere al macedonenilor de a invata limba albaneza. „Zece grupe invata limba albaneza in scoala noastra, fiecare grupa fiind compusa din aproximativ zece studenti”, spune Corbev.

Aceasta tendinta de a invata limba albaneza este generalizata in rindul tinerilor, care nu mai sint interesati sa invete doar limba engleza. Multi spun ca limba albaneza le va permite sa obtina un loc de munca mai bun sau sa se inscrie la Universitatea Europei de Sud-Est, unde limba albaneza este obligatorie, diplomele emise de aceasta institutie fiind acum recunoscute in Uniunea Europeana.

Dragan Nikolovski, locuitor din Skopje, a urmat cursuri de limba albaneza pentru a-si continua studiile la facultate. Acum este student acolo si spune ca va continua sa studieze limba deoarece aceasta ii ofera mai multe sanse de a-si gasi un loc de munca.

„Pentru a obtine un loc de munca foarte bun in Macedonia, multi studenti trebuie sa vorbeasca atit engleza, cit si albaneza”, a declarat Nikolovski.

Sreten Jakimovski este in anul doi de studii la facultatea de management al afacerilor in cadrul Universitatii Europei de Sud-Est. El spune ca atit conditiile bune oferite de facultate, cit si programul l-au determinat sa aleaga aceasta universitate. Jakimovski precizeaza ca nu a contat faptul ca a fost nevoie sa invete limba albaneza pentru a fi admis.

„Facultatea ofera conditii foarte bune, computere, internet si o biblioteca. Limba albaneza nu e o problema. De fapt, cu cit stii mai multe limbi, cu atit esti mai cistigat”.

Vesna Andonovska lucreaza in cadrul unui proiect finantat de USAID pentru descentralizarea institutiilor in Macedonia si a inceput sa invete limba albaneza acum trei ani. „Eram inconjurata de colegi albanezi si am simtit nevoia sa invat limba.

Auzeam limba in fiecare zi si voiam sa o inteleg”, spune ea Alti macedoneni vor, pur si simplu, sa invete putin inainte sa plece in vacanta in tara vecina, Albania.

Odata inaccesibila strainilor, Albania si-a deschis portile la inceputul anilor 1990. Plajele Durres, Vlora si Saranda atrag din ce in ce mai multi turisti macedoneni, astfel incit cunoasterea limbii este considerata o investitie oportuna.