12 primarii din Franta baga milioane de euro in integrarea tiganilor din Romania
Autoritatile locale din peste zece orase din Franta au initiat un program de integrare sociala a romilor provenind in principal din Romania si Bulgaria. Pentru a nu se confrunta cu mustrarile de care are parte Italia, Franta este dispusa sa scoata de la buget milioane de euro pentru bunastarea romilor.
Campania pusa la punct de municipalitati are drept scop eradicarea „bidonville”-urilor (taberele de la periferia oraselor unde romii au fost adunati de autoritatile locale, locuind in case din prefabricate si in conditii insalubre), informeaza cotidianul „Le Monde”.
Astfel, in schimbul parasirii taberelor, romilor li se ofera locuinte sociale, pentru care platesc 50 de euro pe luna, asa cum este si cazul a 50 de familii de tigani din orasul Aubervilliers (Seine-Saint Denis).
Pentru a beneficia de aceste locuinte, romii se obliga sa urmeze cursuri de limba franceza, sa-si trimita copiii la scoala si, cu ajutorul asistentilor sociali, sa-si gaseasca locuri de munca, detaliaza publicatia franceza.
„Nu este ceva luxos, dar este curat, confortabil si bun pentru copii”, comenteaza pentru „Le Monde” un anume Robert Ciurar (35 ani) in legatura cu „bungalow”-ul oferit de primaria Aubervilliers.
Proiectul acestei municipalitati nu este singular, fiind ultimul dintr-o serie de initiative lansate de autoritatile din 12 localitati franceze, printre care cele din Lyon si Marsilia. „In functie de anotimp, in comuna apar intre 500 si 600 de romi.
Aveam, bineinteles, alte probleme sociale importante, insa aceasta era una care trebuia rezolvata urgent”, explica Joel Demartini, director general al serviciilor primariei din Aubervilliers. Nevoia de a lua masuri cat mai rapide reiese, de altfel, si din faptul ca intregul proiect al primariei numai din Aubervilliers reprezinta o investitie totala de 1,5 milioane de euro.
O initiativa de acelasi tip a fost lansata in 2002, in orasul Lieusaint (departamentul Seine-et-Marne), program care a inclus 39 de familii de romi. Cinci ani mai tarziu, doar opt dintre ele nu erau in totalitate „integrate”. Restul isi gasisera o locuinta, iar capul familiei obtinuse o slujba.
In ciuda acestor cazuri fericite, mai comenteaza „Le Monde”, pe multi romi ii deruteaza obligatia de a ramane in Franta dupa incheierea celor trei ani de integrare. „Multi dintre ei renunta, deoarece, dupa ce s-au gandit bine, nu vor sa traiasca, la final, la cel de-al doisprezecelea etaj al unui bloc in care stau cu chirie”, explica Demartini.
INTERVIURILE HotNews.ro