LIVE Vot în Parlamentul UE pentru noua Comisie Europeană / Critici dinspre stânga și extrema dreaptă / Eurodeputații români, discurs despre alegerile din țară și dezinformare, vaccinuri și război

Parlamentul European se pregătește să aprobe miercuri noua echipă a Comisiei Europene, după o serie de incertitudini și conflicte pe tema nominalizărilor între principalele grupuri politice, scrie AFP. Toți membrii viitoarei echipe executive, inclusiv Roxana Mînzatu, au fost confirmați individual, anterior.

Dan Nica, PSD/S&D, a spus că delegația română va vota pentru Comisia Europeană, el a cerut însă îndeplinirea unor obiective clare: o Europă socială, facturi mici la energie, locuri de muncă nine plătite.

„Și mai vrem ceva. Duminică au avut loc alegeri în România și vrem să știm cine s-a amestecat cu brutalitate și în mod grosolan în alegerile prezidențiale. Cine sunt acele entități străine, cine sunt acele companii care au cumpărat pe bani mulți și au influențat în mod brutal democrația. Această intervenție a dvs trebuie să arate că în UE și în România nu se poate cumpăra democrația. Și că vrem să știm cine sunt aceia care au dat bani pentru că cine a luat știm – TikTok, Facebook și Instagram – dar cine sunt aceia care au dat bani. Dacă acum nu sunt luate măsuri, atunci înseamnă că în UE, orice poate fi cumpărat, iar democrația nu trebuie să fie de vânzare”, a spus Dan Nica.

Gheorghe Piperea anunță că nu va vota pentru noua Comisie Europeană

Gheorghe Piperea, de la AUR, a criticat dur Comisia Europeană și a anunțat că nu va vota pentru învestire.

„Chiar în acest parlament, doamna von der leyen a făcut o declarație în iulie, pronunțând un clișeu: nu vom lăsa pe nimeni în urmă. Asta ar însemna ca von der Leyen să aibă grijă de cetățenii României care trăiesc la limita sărăciei. În 2019, săracii europeni erau în număr de 100 de milioane, iar în 2023, de 102 milioane. 6,5 milioane sunt cetățeni români”, a spus el.

„Au contat mai mult mirajul schimbărilor climatice, războiul, afacerile companiilor farmaceutice, bancare și tehnologice, inclusiv vaccinurile inutile, cu emblematicul Pfizergate în frunte. Noul colegiu al comisarilor a rezervat un trend special pentru elita neofudală a UE. Cetățenii obișnuiți vor fi lăsați pe peronul gării. De aceea, votul meu este contra învestirii acestei Comisii”, a spus Piperea.

Dan Barna cere combaterea dezinformării, după victoria lui Călin Georgescu în primul tur al prezidențialelor

Dan Barna, USR/Renew, a făcut referire la alegerile prezidențiale din România și la combaterea dezinformării.

„Cer o preocupare adevărată pentru statul de drept, cer o aplicare a legislației privind rețelele sociale, mecanisme mai dure de combatere a dezinformării. Altfel, alegerile democratice s-ar putea să devină istorie. Suntem o uniune a oamenilor, nu a algoritmilor. Așa că cer Comisiei Europene ca o operațiune precum cea de la alegerile de duminică din România să nu mai poată fi posibilă”, a spus Barna.

Terry Reintke, co-lideră a Verzilor, a avut un discurs critic la adresa PPE, în special pe tema colaborării cu extrema-dreaptă, dar a anunțat că grupul său va vota, probabil cu „o majoritate mică”, pentru noua Comisie Europeană.

Grupul Patrioților nu va vota pentru noua Comisie Europeană

Jordan Bardella, lider al partidului lui Marine Le Pen și co-lider al grupului „Patrioți pentru Europa”, a avut un discurs foarte critic la adresa Comisiei.

„Comisarii Europeni sunt anonimi. Nu au fost aleși de nimeni și totuși vor dicta viața zilnică a 450 de milioane de cetățeni europeni. Vor avea drept de viață și de moarte asupra economiei europene”, a spus Bardella.

El a criticat aceste decizii, inclusiv cele pe tema mediului sau a migrației.

„Nu contați pe noi, nu vă vom susține, grupul Patrioților va vota în unanimitate împotriva acestei Comisii”, a anunțat Bardella.

La microfon se află acum parlamentarii europeni. Manfred Weber, liderul grupului PPE, a îndemnat la un compromis și la un vot pentru o Comisie „echilibrată”.

Lidera social-democraților a avut însă un discurs foarte critic la adresa extremei-drepte. „E imoral să construiești o Europă cu cei care vor să suprime drepturi”, a spus Iratxe GARCÍA PÉREZ.

Roxana Mînzatu, propunerea României pentru funcția de comisar european, a fost audiată în PE pe 12 noiembrie. Ea va deține postul de vicepreședintă a Comisiei Europene pentru Oameni, Competențe și Pregătire.

În cursul audierii, însă, ea a fost nevoită să dea explicații nu doar despre drepturile angajaților și programul Erasmus, ci și despre extinderea ilegală a casei sale din Brașov, despre care a scris site-ul de investigații Snoop, și despre care au întrebat doi europarlamentari diferiți.

Partidul Popularilor Europeni (PPE) a declarat ulterior, la solicitarea HotNews.ro, că a vrut să-i dea Roxanei Mînzatu ocazia să explice public de ce şi-a extins ilegal locuinţa, dar că rămâne „îngrijorat” că aceasta poate avea probleme cu legea în România.

La finele audierilor, purtătoarea de cuvânt a Parlamentului European, Delphine Colard, a anunțat că președinții a două comisii din PE au decis să amâne evaluarea audierii Roxanei Mînzatu.

• Deși Roxana Mînzatu și familia ei au fost anunțate de către autorități, în 2003, 2008 și 2009, prin trei documente oficiale, că nu au voie să construiască fără aviz casa din centrul Brașovului, lucrările s-au făcut fără să se respecte legea. În discursul ei din Parlamentul European, Mînzatu nu a vorbit și despre actele oficiale care atestă ilegalitatea. Snoop le-a prezentat, cronologic, într-o nouă investigație.

Ce așteaptă von der Leyen de la Roxana Mînzatu

Von der Leyen a prezentat-o Parlamentului European pe Roxana Mînzatu.

„La temelia economiei noastre se află oamenii. Competitivitatea nu înseamnă azi costul muncii, ci cunoștințele lucrătorilor. Și aici putem să-i depășim pe concurenții noștri. Dar nu avem suficienți astfel de lucrători. Asta ne limitează”, a spus președinta Comisei Europene.

„Motiv pentru care am numit o vicepreședintă executivă care să conducă efortul în materie de competențe și pregătire, pe doamna Roxana Mînzatu. Se va asigura că oamenii sunt pe primul loc, deoarece productivitatea depinde de condiții de muncă decente, de echilibrul între muncă și viața privată, de salarii decente, de accesul la locuințe decente”, a spus von der Leyen.

„Ideea de a-i pune pe oameni pe primul loc a fost mereu în centrul economiei de piață sociale a Europei. Piața poate funcționa bine doar avem și un dialog social bun, aceasta este rețeta succesului nostru. Trebuie să avem drepturi sociale solide în Europa. Roxana va conduce programe sociale ambițioase, inclusiv o actualizare a pilonului european al drepturilor sociale”, a mai spus șefa executivului UE.

Important, von der Leyen a spus că a ascultat nemulțumirile venite dinspre stânga europeană și a adăugat la titlul lui Mînzatu drepturile sociale și locurile de muncă de calitate, pe care le avea actualul comisar din domeniu. Tema a fost discutată în timpul audierii lui Mînzatu.

„Am auzit cererile dvs și mă bucur să anunț că drepturile sociale și locurile de muncă de calitate vor fi adăugate la titlul Roxanei de vicepreședintă executivă”, a spus von der Leyen.

Când Mînzatu a fost nominalizată în septembrie, mulți – inclusiv actualul comisar pentru ocuparea forței de muncă, Nicolas Schmitt – au subliniat dispariția cuvintelor „ocuparea forței de muncă” și „afaceri sociale” din titlul postului său, scrie Politico.

Eurodeputata franceză de extremă stânga Leïla Chaibi a declarat că absența acestor titulaturi din titlu este îngrijorătoare, deoarece ar putea însemna că „drepturile lucrătorilor și chestiunile sociale sunt marginalizate”, accentul fiind pus pe competențe „ca instrumente pentru productivitate și competitivitate”.

În întrebările scrise ale deputaților, Mînzatu a fost chestionată cu privire la acest aspect și a declarat că înțelege „de ce unii ar fi preferat o formulare diferită pentru titlul său.

„Indiferent de titlul meu, hotărârea mea de a depune eforturi pentru locurile de muncă de calitate, drepturi sociale, competențe și educație și, în general, pentru cetățenii Europei, este clară”, a spus ea.

Ursula von der Leyen va prezida cea mai de dreapta Comisie Europeană din ultimele decenii, scrie Financial Times.

Aproape jumătate din cei 27 de comisari, inclusiv von der Leyen, sunt de centru-dreapta, unul este ultraconservator și unul este de extremă dreapta.

Prin comparație, în echipa demisionară, 12 comisari erau politicieni de dreapta și doar cinci din 20 în executivul din 1999 condus de Romano Prodi.

Ursula von der Leyen își prezintă echipa executivă în fața parlamentarilor europeni. În debutul discursului, ea și-a amintit de momentul în care primit pentru prima dată votul Parlamentului European – cu o referire la Revoluția din România.

„Acum cinci ani am vorbit despre evenimentele din 1989, despre generația care a readus cetățenilor Europei libertatea și democrația, curajul oamenilor obișnuiți din Bratislava sau Timișoara care s-au ridicat pentru libertate”, a spus von der Leyen.

Un vot după multe negocieri

Dacă va primi undă verde de la deputații europeni, așa cum este de așteptat, noua echipă a Ursulei von der Leyen va prelua funcția la începutul lunii decembrie, pentru un mandat de cinci ani, în mijlocul unor turbulențe geopolitice mai mult decât complicate.

Cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu și conflictul comercial cu China, „mediul s-a schimbat radical” față de 2019, a avertizat suedeza Ylva Johansson, care tocmai părăsește Comisia Europeană.

Noul executiv al UE se confruntă cu „mai multe amenințări”. Dar „Comisia este mult mai operațională decât acum cinci ani”, a asigurat ea, subliniind răspunsul european în timpul crizei Covid-19 sau mobilizarea în fața războiului din Ucraina.

Pregătirea pentru revenirea lui Trump este „cea mai urgentă provocare” a celui de-al doilea mandat al Ursulei von der Leyen, a spus și Luigi Scazzieri, analist la Centrul pentru Reforme Europene, pentru AFP. Pe „două fronturi”: comerțul, cu promisiunea președintelui republican ales de a crește taxele vamale pentru produsele europene, și „securitatea”, cu riscul dezangajării SUA în Ucraina.

În ciuda acestor probleme, Parlamentul European a avut dificultăți în a aproba noua Comisie.

Grupurile politice s-au certat cu privire la vicepreședinția acordată italianului Raffaele Fitto, membru al partidului de extremă dreapta Fratelli d’Italia al Giorgiei Meloni, în timp ce stânga a cerut menținerea unui „cordon sanitar”.

Pe de altă parte, dreapta a atacat-o pe socialista spaniolă Teresa Ribera, în prezent ministră în guvernul Pedro Sanchez, acuzând-o că a gestionat defectuos răspunsul la inundațiile care au făcut sute de morți în regiunea Valencia la sfârșitul lunii octombrie.

După mai multe zile de luptă, popularii europeni (PPE), centriștii de la Renew și social-democrații au încheiat în cele din urmă un acord pentru a-i aproba pe toți comisarii propuși, o premieră în ultimii 20 de ani.

Nevoia de stabilitate

Prioritatea acestei noi Comisii este competitivitatea economică, echipa fiind înclinată spre dreapta, cu aproximativ cincisprezece portofolii care merg către PPE, cea mai mare forță politică din Parlament.

Liderul PPE, Manfred Weber, nu și-a ascuns satisfacția. Este o Comisie „foarte echilibrată”, a spus el, referindu-se la o posibilă majoritate parlamentară care variază de la ECR (dreapta radicală), unde se află eurodeputații italieni ai Giorgiei Meloni, la centru, centru-stânga și chiar unii eurodeputați ecologiști.

În trecere, Weber a respins încă o dată acuzațiile stângii cu privire la relațiile sale cu extrema dreaptă.

„Există linii roșii” și nicio cooperare nu este posibilă cu cei care nu sunt «pro-Europa, pro-Ucraina și pro-Stat de drept», a reafirmat liderul german, făcând o distincție între oamenii Giorgiei Meloni și celelalte două grupuri de extremă dreapta.

În fruntea social-democraților, spaniola Iratxe Garcia-Pérez a subliniat „nevoia de stabilitate” în Europa pentru a-și explica sprijinul pentru noua echipă.

Dar acordarea unei funcții de vicepreședinte lui Raffaele Fitto continuă să divizeze grupul, iar dezertările sunt așteptate în momentul votului eurodeputaților.

„Ar trebui să avem o Comisie combativă, capabilă să apere interesul general european, și nu cred că Fratelli d’Italia este pe această linie”, a spus socialistul francez Raphaël Glucksmann.

Ecologiștii sunt la fel de divizați.

„Numirea unui vicepreședinte de extremă dreapta stabilește un precedent tragic care deschide calea spre ce este mai rău”, a declarat eurodeputata franceză Marie Toussaint. „Europa face un pas înapoi de fiecare dată când extrema dreaptă avansează”.