Oligarhul rus Deripaska vrea sa-si vanda „bomba ecologica” din Romania

Un vechi contract de privatizare care nu prevede conditii de protectie a mediului ii permite actualului proprietar, oligarhul rus Oleg Deripaska, sa negocieze de pe pozitii dure cu vanzatorul, statul roman.

Grupul Basic Element, care controleaza fabrica de alumina Cemtrade (Oradea), a anuntat ca va vinde deseurile rezultate din productie, pe suma simbolica de 1 euro, in loc sa le izoleze cu un „sarcofag”, operatiune evaluata la 15 milioane de euro.

Chiar si vandute pentru prelucrare, deseurile, considerate „periculoase” intr-un document al Guvernului roman, nu vor disparea in totalitate mai devreme de zece ani.

Un vinovat: defunctul FPS

Alumina se obtine din minereu de bauxita spalat cu soda caustica. Oxidul de aluminiu (alumina) e separat, astfel, de oxizii de fier, siliciu, calciu. Acesti oxizi, cu soda caustica, se depoziteaza in halde, adica in gropi.

La Cemtrade sunt 6 milioane de tone de asemenea namol („slam rosu”), intinse pe 41 de hectare. Izolarea lor intr-un „sarcofag” garantat pe maximum 25 de ani ar costa intre 13 si 15 milioane de euro. Cemtrade a cerut, de mai multe ori, statului roman, sa dea 90 la suta din acesti bani, sustinand ca majoritatea deseurilor provin dinainta privatizarii.

Desi recunoaste ca sunt deseuri „istorice”, a caror depozitare a inceput in anii 60, statul a refuzat cererea proprietarilor. Potrivit unor surse guvernamentale, in anul 2000 Fondul Proprietatii de Stat le-a vandut fabrica (numita atunci ALOR) fara a include vreo clauza de mediu in contract.

Cumparator: Industria rusa de aparare

[c:1:d]Fara a putea fi obligati de stat, in baza vreunui contract, sa le ecologizeze, proprietarii vor sa vanda deseurile. Au gasit si cumparator: Fondul financiar si industrial VPK din regiunea Sverdlovsk, cu actionari companii rusesti din industria de aparare.

Conform VPK, fondul ar urma sa proceseze, cu ajutorul unei tehnologii patentate in Rusia, cele 6 milioane de tone de deseuri de langa uzina Cemtrade. Pretul ar fi simbolic (1 euro), dar castigul ar consta in extragerea altor minereuri, in urma procesarii deseurilor. Fondul ar vinde, apoi, mai departe productia de metale.

Directorul Cemtrade, Viaceslav Paraska, a confirmat pentru HotNews.ro ca negociaza cu fondul din Rusia: „Ducem tratative”. Inainte de asta, ar fi nevoie de toate avizele din Romania, a declarat directorul, care nu s-a pronuntat asupra impactului de mediu al acestei solutii.

„Daca ajungem la o intelegere cu fondul, nu mai cerem finantare de la statul roman”, a spus Paraska. Proiectul „1 euro” ar mai aduce ceva: terenuri libere. Conform directorului, jumatate din cele 41 de hectare sunt ale fabricii, iar jumatate ale primariei Oradea.

„Bomba ecologica”, eliminata cel mai devreme in 10 ani

„Acum, e o bomba ecologica”, spune rusul. Procesarea namolului ar dura, insa, intre 10 si 20 de ani, intrucat linia tehnologica are capacitatea de a prelucra cel mult 600.000 de tone pe an.

Aceasta in conditiile in care, potrivit unei hotarari de Guvern din anul 2005, depozitele de la Cemtrade sunt considerate „periculoase”.

Compania detinea, inaintea aderarii la UE, cele mai mari depozite (34,1 si 72 de hectare) dintre firmele care trebuia sa „sisteze sau sa inceteze depozitarea incepand cu 31 decembrie 2006”.

In luna aprilie a anului 2007, Ministerul Integrarii Europene constata, intr-un document privind obligatiile de mediu legate de aderarea la UE, ca Cemtrade a sistat depozitarea deseurilor la Episcopia Bihorului.

Paraska sustine ca, alaturi de costurile mari ale energiei, acesta e unul dintre motivele pentru care la Cemtrade s-a oprit productia: nu mai exista locuri de depozitare a deseurilor.

Oficialii romani din domeniu nu au vrut sa comenteze. „Sunt considerate deseuri periculoase si comporta riscuri de mediu. Rusii au obligatia sa inchida depozitele cu deseuri. Sa fie acoperite si ecologizate”, ne-au spus surse din cadrul autoritatile de mediu din Oradea.

Proprietarii spun ca nu vor plati „sarcofagul” intrucat nu i-a obligat nimeni la privatizare. „Nici statul nu s-a angajat sa acopere asemenea costuri”, afirma surse din domeniu. Insa, potrivit unui alt oficial, Guvernul ar pierde in instanta, daca s-ar ajunge pana acolo.