Noua mafie a tutunului din Balcani
Daca incerci sa gasesti o trasatura comuna intre regimurile balcanice postcomuniste, cea preferata este a unei simbioze intre lumea politica si crima organizata, potrivit presei din Skopje.
Iesirea la iveala aproape simultana in Serbia si in Muntenegru a doua mari dosare privind mafia tutunului nu poate fi intamplatoare si nici desprinsa de motivatia politica.
Socul initial a fost provocat de Parchetul din Bari (Italia), care l-a acuzat pe fostul premier muntenegrean Milo Djukanovici ca ar fi „unul dintre sefii mafiei tutunului” si ca a facut din Muntenegru placa turnanta a contrabandei de tigari cu destinatia UE, activitate care genera in anii ’90 o cifra de afaceri de multe miliarde de dolari.
Autoritatile din Podgorita au respins acuzatiile procurorilor italieni, dar media sarbe fidele premierului Voislav Kostunita au prins mingea din zbor si l-au calificat pe Djukanovici „mafiotul-sef”
si Muntenegrul „stat fondat pe mafie”. Puterea de la Belgrad a profitat de ocazie pentru a divulga informatii noi obtinute in cursul operatiunii „Mreza” (Reteaua), dusa de politie contra mafiei tutunului.
Scopul manevrei nu era de a clarifica rolul jucat de statul sarb in traficul cu tigari, ci de a spulbera aura fostului premier Zoran Djindjici, proeuropean liberal, care l-a predat pe Milosevici Tribunalului de la Haga.
Operatiunea Mreza
Putini isi amintesc faptul ca Djindjici a fost la originea operatiunii Mreza. De altfel, publicarea rezultatelor anchetelor politiei a fost intrerupta imediat dupa asasinarea sa, in 2003.
Dosarul a sfarsit pe fundul unui sertar de la Ministerul de Interne, Dragan Jocici, care a facilitat crearea unui guvern minoritar dependent de sustinerea socialistilor lui Milosevici, fiind primul vizat de afacere.
Desi ancheta a vizat sase grupuri criminale, autoritatile nu au furnizat decat numele sefilor a doua clanuri mafiote – cele ale lui Marko si Mira Milosevici, fiul si respectiv sotia lui Slobodan Milosevici, si cel al omului de afaceri Stanko Subotici, zis „Cane”.
Nici un cuvant despre Iovita Stanisici, seful serviciilor secrete sub Milosevici, considerat de media independente ca fiind patronul retelei comertului ilegal cu tigarete din Serbia.
Nici despre omul de afaceri Milorad Miskovici, magnat in domeniul agroalimentar, considerat drept omul cel mai bogat din Serbia, sau despre Milorad Vacelici, unul dintre cei mai apropiati colaboratori ai lui Milosevici.
In afacerea mafiei tutunului, argumentul-soc ce revine fara incetare este controversata punere in libertate a sefului clanului mafiot Zemun, de raufacatori si organizatori ai atentatului contra fostului premier.