Sari direct la conținut

ABC: Acestea sunt ultimele păduri virgine care încă se păstrează în Europa / În România se taie arii mari de pădure primară

HotNews.ro
Harta paduri virgine, Foto: ABC.es
Harta paduri virgine, Foto: ABC.es

Deşi e de necrezut, există încă păduri virgine în Europa, zone sălbatice unde intervenţia umană nu este dorită. O echipă internaţională de cercetători, condusă de Universitatea Humboldt din Berlin, a realizat un studiu şi o hartă care arată numărul surprinzător de asemenea păduri rămase pe continent, potrivitABC, citat de Rador.

În Spania, acestea sunt situate în principal în Pirinei şi pe coasta Cantabriei. „Ceea ce am arătat în acest studiu este că, deşi suprafaţa totală de păduri nu este mare în Europa, există mai multe astfel de păduri virgine sau primare decât se credea anterior şi sunt distribuite pe scară largă”, spune Bill Keeton, ecologist din Vermont. „Şi acolo unde există, ele oferă valori ecologice excepţionale şi habitate pentru biodiversitate”, spun ei. Harta identifică 13.800 de km2 în 34 de ţări europene.

„Nu se poate spune că aceste păduri nu au fost niciodată atinse de om. Acest lucru ar fi greu de crezut în Europa”, explică Francesco Maria Sabatini, autorul principal al studiului. „Chiar şi aşa, acestea sunt păduri în care nu există indicaţii vizibile ale activităţilor umane. Poate că se datorează faptului că acestea au fost estompate de decenii de neintervenţie, unde procesele ecologice urmează o dinamică naturală”.

Oamenii de ştiinţă au păstrat confidenţialitatea locaţiei exacte a acestor păduri. „Sunt ecosisteme foarte delicate, care pot fi grav afectate de turismul excesiv. Unele sunt, de asemenea, în zone strict protejate, astfel încât accesul este, în mod normal, acordat numai după permisiunea explicită a autorităţilor competente”, subliniază Sabatini pentru ABC.

Cu toate acestea, în Spania se pot menţiona „două păduri celebre”: Hayedo de Montejo de la Sierra, în munţii Ayllon, şi rezervaţia naturală Muniellos, în Asturias, sau frumoasa Selva de Irati, din Valea Salazar, Navarra. Compilarea hărţii a fost o sarcină uriaşă.

„Am contactat sute de oameni de ştiinţă din domeniul forestier, experţi şi activişti din partea ONG- urilor din întreaga Europă, care au cerut să împărtăşească informaţii despre unde să găsească aceste păduri în ţara lor”, spune Sabatini, cercetător postdoctoral la Humboldt. „Fără participarea lor directă, nu am fi reuşit niciodată să ne construim baza de date, care este cea mai completă elaborată vreodată pentru Europa”.

Îndepărtate şi fragmentate Studiul evidenţiază că pădurile primare din Europa sunt, în general, foarte rare, situate în zone îndepărtate şi fragmentate, pe arii mici. „Peisajul european este rezultatul a milenii de activităţi umane, deci nu este surprinzător faptul că doar o mică parte din pădurile noastre nu a fost încă perturbate”, explică Tobias Kuemmerle, director al Laboratorului de Biogeografie şi Conservare de la Universitatea Humbolt şi autor principal al studiului.

„Deşi aceste păduri corespund doar unei mici părţi din suprafaţa totală a pădurilor din Europa”, spune el, „acestea sunt absolut excepţionale în ceea ce priveşte valoarea lor ecologică şi de conservare”. Pădurile primare sunt adesea singurul adăpost rămas pentru multe specii pe cale de dispariţie, iar oamenii de ştiinţă le consideră laboratoare naturale pentru a înţelege impactul oamenilor asupra ecosistemelor forestiere.

„A şti unde sunt aceste păduri rare este extrem de important, dar până la acest studiu nu a existat o hartă unificată pentru Europa”. În pericol Deşi aceste zone sunt, în general, bine protejate, noul studiu arată, de asemenea, că prezervarea nu poate fi considerată ca atare. Majoritatea acestor păduri sunt mici şi sunt intercalate în peisaje dominate de oameni, ceea ce le face deosebit de predispuse la perturbări umane. Aceasta înseamnă, cel puţin în unele ţări europene, că exploatarea forestieră sau tăierile pot pune în pericol natura lor sălbatică.

„Se taie arii mari de pădure primară, în multe zone montane, de exemplu, în România şi Slovacia, şi în unele ţări din Balcani”, spune Miroslav Svoboda, un om de ştiinţă de la Universitatea de Ştiinţe ale Vieţii de la Praga şi co-autor al studiului.

„O cerere tot mai mare de bioenergie, împreună cu rate mari de exploatare forestieră ilegală, conduc la distrugerea acestui patrimoniu natural de neînlocuit, adesea fără a înţelege că pădurea tăiată este una primară”. Oamenii de ştiinţă sunt convinşi că noua hartă poate ajuta la protejarea pădurilor vechi din Europa.

articolABC, citat de Rador.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro