Măsurile fiscale vor lovi din plin puterea de cumpărare a populației în 2026, avertizează Comisia de Prognoză

Economia României încetinește sub presiunea ajustărilor fiscale, iar puterea de cumpărare este lovită de inflație și taxe, arată cele mai recente date ale Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, citate de Agerpres. Potrivit prognozelor, impactul măsurilor de ajustare fiscală va fi mai pronunțat în acest an și se va resimți în special la nivelul scăderii puterii de cumpărare a populației, din cauza inflației ridicate în prima parte a anului și a reducerii veniturilor.

Instituția a revizuit în scădere estimarea de creștere economică la 1%, pe fondul unei contracții a consumului privat și al menținerii unor presiuni inflaționiste ridicate.

Consumul privat intră în teritoriu negativ

Cea mai drastică schimbare apare la nivelul comportamentului de consum. CNSP estimează o reducere semnificativă a înclinației populației spre cheltuieli, ceea ce va genera o scădere a consumului privat cu 0,8%.

În acest peisaj economic auster, sectorul construcțiilor rămâne principalul motor de creștere, fiind susținut masiv de proiectele de infrastructură finanțate prin fonduri europene.

În timp ce industria și serviciile dau semne de redresare modestă, investițiile brute sunt prognozate să crească cu 4,0%, condiționate însă de accelerarea absorbției fondurilor din instrumentul „Next Generation EU”, având în vedere că Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) se apropie de final (decembrie 2026).

Gazele și alimentele s-ar putea scumpi

Piața muncii resimte și ea incertitudinile investiționale. CNSP a revizuit proiecția privind numărul de salariați pentru 2026, anticipând o stagnare a acestuia (0%), față de creșterea de 0,5% estimată anterior.

În ceea ce privește veniturile, câștigul salarial mediu brut este estimat să ajungă la 9.192 lei pe lună în 2026, o creștere de 5,5%. Totuși, această majorare va fi inegală: în timp ce sectorul privat va încerca să coreleze lefurile cu inflația și salariul minim, în sectorul bugetar este așteptată o scădere a câștigurilor ca efect al consolidării fiscale.

Mai mult, experții avertizează asupra unor „șocuri” suplimentare de preț. Reliberalizarea prețurilor la gazele naturale și eliminarea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază ar putea tempera procesul de scădere a inflației și ar putea lovi și mai dur în buzunarele românilor.

Moneda națională s-ar putea deprecia

Pentru anul 2026, ipoteza de lucru a Comisiei include o depreciere de aproximativ 1% a monedei naționale, cu un curs mediu estimat la 5,11 lei pentru un euro.

Pe partea de comerț exterior, exportul net va avea o contribuție pozitivă (0,5 puncte procentuale) la creșterea PIB, nu neapărat printr-o explozie a exporturilor, ci mai degrabă prin încetinirea importurilor (+1,2%), cauzată de scăderea cererii interne. Deficitul de cont curent este așteptat să scadă la 6,6% din PIB în 2026, de la 8% în 2025.

Economia își va reveni în următorii ani

După un an 2026 marcat de corecții, prognoza pe termen mediu devine ceva mai optimistă. Pentru intervalul 2027-2029, CNSP prevede o rată medie anuală de creștere economică de peste 2%. De asemenea, va fi relansat consumul privat, fiind estimată o creștere medie de 2,6%.

Comisia mai prognozează o revigorare a sectorului serviciilor cu valoare adăugată ridicată și a industriei, cu o creștere de 2%. În ceea ce privește inflația, aceasta este estimată la 3% în 2027.