Alcoolul ne afectează diferit la bătrânețe! La ce riscuri sunt expuși vârstnicii care consumă alcool

După vârsta de 65 de ani, poate fi necesară ajustarea cantității și frecvenței consumului de alcool. Asta pentru că, în timpul procesului de îmbătrânire, organismul suferă numeroase modificări care scad toleranța la alcool.

Schimbările care apar pe măsură ce anii trec includ inflamația sistemică, tulburările de somn, riscul crescut de cancer și declinul cognitiv. Abuzul de alcool le exacerbează și le accelerează, afectând în special funcțiile cognitive, memoria, coordonarea și timpul de reacție, la persoanele mai în vârstă. De asemenea, stresul oxidativ și deteriorarea ADN-ului, cauzate de consumul cronic excesiv de alcool, contribuie la creșterea riscului de afecțiuni grave precum cancerul, bolile hepatice și bolile cardiovasculare. În plus, multe dintre medicamentele prescrise adulților mai în vârstă pot interacționa negativ cu alcoolul.

Ce se întâmplă după ce bei o băutură alcoolică

După ce este consumat, alcoolul este absorbit, în principal, în stomac și intestinul subțire, intrând rapid în fluxul sanguin. De acolo, călătorește spre ficat, unde este metabolizat. Ficatul descompune alcoolul într-o substanță chimică numită acetaldehidă, care este toxică și poate cauza leziuni celulare. Apoi, acetaldehida este transformată în acetat, care este mai puțin toxic și poate fi eliminat din corp. În cele din urmă, acetatul este descompus în dioxid de carbon și apă, pe care corpul le poate elimina. Aproximativ 90% din alcool este metabolizat în ficat, iar restul este eliminat prin respirație, urină și transpirație.

Însă, odată cu înaintarea în vârstă, mulți oameni experimentează o pierdere graduală a masei musculare, un fenomen cunoscut sub numele de sarcopenie. Această reducere a masei musculare poate avea un impact semnificativ asupra modului în care organismul metabolizează alcoolul. O cantitate mai mare de masă musculară poate contribui la rata metabolică și poate ajuta la eliminarea alcoolului din sânge mai eficient. De asemenea, funcția hepatică poate să se diminueze din cauza factorilor precum acumularea de grăsime în ficat și scăderea fluxului sanguin. Acest lucru poate duce la o capacitate redusă de a descompune alcoolul, ceea ce înseamnă că rămâne în sânge pentru o perioadă mai lungă de timp și poate avea efecte mai puternice asupra organismului.

Vârstnicii pot dezvolta sensibilitate la alcool, cu consecințe precum:

Predispoziție mai mare la intoxicația alcoolică,
Tulburări de vedere,
Timp de reacție mult încetinit,
Risc de căzături.

La ce poate duce consumul de alcool în cazul vârstnicilor

Odată cu îmbătrânirea, alcoolul își face efectul mai rapid. Acest lucru poate fi deosebit de periculos pentru persoanele care deja au un timp de reacție mai lent și probleme de echilibru. Alcoolul poate cauza complicații severe la adulții în vârstă și poate înrăutăți afecțiunile preexistente. Iată la ce riscuri se supun vârstnicii care consumă alcool:

Tensiune arterială care crește când te așezi sau te ridici,
Miopatie (slăbiciune musculară),
Neuropatie periferică,
Risc crescut de fractură de șold la adulții cu osteoporoză,
Delir,
Sindromul Wernicke-Korsakoff (o afecțiune neurologică gravă care se manifestă prin confuzie severă, probleme de coordonare și tulburări de memorie ireversibile),
Demență indusă de alcool,
Boli gastrointestinale,
Hepatită alcoolică,
Ficat gras,
Ciroză,
Hipertensiune arterială,
Risc crescut de accident vascular cerebral,
Risc crescut de infecții,
Tulburări de somn,
Depresie.

În plus, alcoolul nu doar că agravează afecțiuni precum hipertensiunea și diabetul, dar poate interacționa negativ și cu medicamentele prescrise pentru tratarea acestor boli. Mai jos sunt câteva dintre medicamentele care pot fi periculoase în combinație cu alcoolul:

Somnifere, precum zolpidem,
Analgezice, precum hidrocodonă sau oxicodonă,
Medicamente antiepileptice,
Medicamente antipsihotice,
Antihistaminice,
Benzodiazepine.

Efectele alcoolului asupra creierului

Alcoolul influențează modul în care funcționează substanțele chimice din creier numite „neurotransmițători”. Principalii neurotransmițători afectați de alcool sunt GABA și Glutamatul. Acestea funcționează în moduri opuse.

GABA are un efect calmant asupra creierului și corpului. Prin consumul de alcool, acest efect este amplificat, făcând ca la doze mici, alcoolul să inducă o stare de calm sau de reducere a anxietății.

Pe de altă parte, glutamatul este un neurotransmițător care stimulează activitatea cerebrală și a corpului. Alcoolul scade activitatea glutamatului, ceea ce poate duce la o stare de alertă diminuată la persoanele care consumă băuturi alcoolice.

Mai mult, alcoolul interferează și cu capacitatea corpului de a absorbi nutrienți vitali, inclusiv vitamine și minerale esențiale cum ar fi tiamina și magneziul. Aceste substanțe sunt esențiale pentru funcționarea optimă a creierului, iar deficitul lor poate afecta negativ sănătatea neurologică și generală.

Ce înseamnă consum moderat de alcool după 65 de ani

Conform celor mai recente recomandări ale Organizației Mondiale a Sănătății, nu există o cantitate de alcool considerată sigură pentru consum. Alcoolul este o substanță toxică și psihotropă, cu un potențial ridicat de a cauza dependență. În plus, consumul de alcool este asociat cu cel puțin șapte tipuri de cancer, inclusiv forme comune precum cancerul de colon și cancerul de sân la femei. Etanolul, componenta activă din alcool, contribuie la dezvoltarea tumorilor prin mecanisme biologice, ceea ce înseamnă că orice băutură alcoolică, indiferent de calitate sau preț, crește riscul de cancer.

Cu toate acestea, pentru cei care aleg să consume alcool, este esențial să o facă cu moderație. Conform Ghidurilor Europene, moderația înseamnă mai puțin de 14 unități standard de alcool pe săptămână pentru bărbați și mai puțin de 7 unități standard de alcool pe săptămână pentru femei. Însă, persoanele de peste 65 de ani ar trebui să consume maximum 1,5 unități de alcool pe zi – adică o jumătate de halbă de bere sau un pahar mic de vin – potrivit Colegiului Regal al Psihiatrilor, din Marea Britanie. Conform unui raport realizat de experții britanici în psihiatrie, abuzul de substanțe în rândul persoanelor în vârstă a devenit tot mai frecvent. Aceștia îi descriu pe vârstnici ca fiind „dependenții invizibili” ai societății.

Abuzul de alcool la vârstnici

Alcoolul este, în prezent, cea mai abuzată substanță printre persoanele peste 65 de ani. De multe ori, alcoolismul la vârstnici este ignorat sau diagnosticat greșit. Simptomele depresive, cum ar fi insomniile, shimbările de dispoziție și anxietatea, pot fi confundate cu semnele dependenței de alcool.

Simptomele obișnuite ale abuzului de alcool la adulții în vârstă includ:

Utilizarea alcoolului ca mijloc de a face față experiențelor negative,
Combinarea alcoolului cu medicamente,
Iritabilitate când nu se consumă alcool,
Minimizarea sau negarea cantității de alcool consumată,
Comportament riscant sau periculos sub influența alcoolului, punând în pericol siguranța proprie sau a altora.

Adulții în vârstă care suferă de tulburări de sănătate mintală, cum ar fi depresia, demența, deficiențele cognitive sau anxietatea, au un risc mai crescut de a dezvolta probleme cu alcoolul. Abuzul de alcool poate agrava apoi simptomele acestor afecțiuni.

Alternative la alcool

În situațiile sociale unde predomină consumul de alcool, tentația de a alege băuturi alcoolice poate fi mare. Totuși, există multe alternative nealcoolice, cum ar fi: