Alegeri Belarus: Aleksandr Lukașenko câștigă un nou mandat de președinte cu 80% din voturi (exit-poll oficial)
Preşedintele în exercițiu al Belarusului, Aleksandr Lukașenko, a obţinut 79,7% din voturi la alegerile prezidenţiale desfășurate duminică în această țară, în timp ce candidata surpriză a opoziției, Svetlana Tihanovskaia, ar fi obținut doar 6,8% din sufragii, potrivit unui sondaj oficial realizat la ieșirea de la urne, transmite AFP.
Deși cea mai mare parte a secțiilor de votare s-au închis la ora 20.00 (17.00 GMT), unele au fost autorizate să rămână deschise din cauza afluenţei alegătorilor.
„Sper ca votul să se termine de asemenea fără probleme” și în aceste locuri, a declarat la televiziunea publică preşedinta Comisiei Electorale, Lidia Ermoşina, menționând că urmează să anunțe primele rezultate parțiale la ora 02.00 (23.00 GMT).
Aleksandr Lukașenko conduce Belarus cu o mână de fier de mai bine de un sfert de secol şi este adesea numit ultimul dictator al Europei.
El s-a confruntat în aceste alegeri cu ascensiunea neașteptată a unei novice în politică, Svetlana Tihanovskaia (37 de ani), care a atras mulțimi impresionante de susținători în cursul mitingurilor sale de campanie, făcând apel la belaruși să voteze în număr mare împotriva șefului statului, pentru a îngreuna frauda electorală.
Observatorii internaţionali au criticat în mod repetat alegerile din Belarus, considerând că nu respectă principiile democratice.
Lukașenko (65 de ani) a tolerat foarte puţin disidenţa în cei 26 de ani de când se află la putere în această fostă republică sovietică de aproximativ 9,5 milioane de locuitori din Europa de Est, situată între Rusia şi statul membru UE Polonia.
El a candidat la acest scrutin pentru al şaselea mandat de șef al statului.
Svetlana Tihanovskaia (Foto: Sergei GAPON / AFP / Profimedia)
Belarușii să nu iasă în stradă
Forţe de poliţie şi ale Ministerului de Interne au fost desfăşurate duminică în număr mare pe străzile capitalei Minsk, blocând numeroase artere şi clădiri oficiale, în timp ce autorităţile le-a cerut belaruşilor să nu iasă în stradă să manifesteze.
Comunicaţiile cu Minskul erau la rândul lor perturbate duminică seara, internetul fiind inaccesibil sau accesibil cu dificultate, potrivit jurnaliştilor de la AFP.
Puterea, cu Lukaşenko în frunte, a acuzat în mai multe rânduri opoziţia de „provocări” şi că vrea să orchestreze tulburări, în special cu ajutorul unor mercenari ruşi, dintre care 33 au fost arestaţi la sfârşitul lunii iulie. Opoziţia şi Kremlinul au respins aceste acuzaţii.
Sute de persoane care nu au putut vota scandau în faţa Ambasadei Belarusului de la Moscova „Pleacă!” la adresa lui Aleksandr Lukaşenko, potrivit imaginilor difuzate pe reţelele de socializare.
Mii dintre ei au stat la coadă în faţa clădirii toată ziua în speranţa că vor vota, fapt de asemenea nemaivăzut până în prezent.
Aceste cozi lungi ale alegătorilor la secțiile de votare au fost calificate de către președinta Comisiei Electorale din Belarus drept o „provocare” şi un „sabotaj” organizat de opoziţie.
Comunicaţiile prin internet şi reţelele de socializare erau extrem de încetinite, chiar inaccesibile, duminică după-amiaza, în timp ce autorităţile au avertizat împotriva oricărei mobilizări în stradă la încheierea scrutinului.
Nedetronabilul Lukașenko, provocat de o novice
De obicei mohorâte și jucate dinainte, alegerile prezidențiale din Belarus s-au transformat într-o provocare pentru autoritarul Aleksandr Lukașenko la apariția unei opozante neașteptate, novice în politică și care mobilizează mulțimile, o premieră după mulți ani, scrie ziarul belgian La Libre Belgique, citat de Rador.
Din 1994 la conducerea acestei foste republici sovietice așezate între Uniunea Europeană și Rusia, președintele belarus și-a multiplicat eforturile în ultimele săptămâni pentru a opri avântul opozantei Svetlana Tihanovskaia, denunțând un complot cu complicitatea Kremlinului pentru a-l face să eșueze.
Cu câteva zile înaintea scrutinului, el s-a străduit să prezinte țara sub președinția sa ca pe o insulă de stabilitate, promițând să oprească „incendiul din inima Minskului” pe care rivalii săi speră să-l aprindă, după părerea lui.
El i-a eliminat pe principalii săi concurenți în primăvară și la începutul verii: doi dintre ei sunt în închisoare, un al treilea s-a exilat.
Aleksandr Lukasenko (Foto: Natalia Fedosenko / TASS / Profimedia)
Dar fostul director de sovhoz, în vârstă de 65 de ani, se confruntă cu concurenta Svetlana Tihanovskaia, o profesoară de engleză în vârstă de 37 de ani.
Campania ei a mobilizat mulțimi nemaivăzute de simpatizanți în toată țara, care cer „schimbare” și repetă în cor un cântec ce cere dărâmarea zidurilor închisorilor belaruse.
Ea însăși se prezintă ca o „femeie obișnuită, mamă și soție”, care l-a înlocuit pe soțul ei, Serghei Tihanovski, un blogger încarcerat în luna mai.
Numită „sărmana gagică” de omul forte al Belarusului, ea și-a chemat concetățenii să nu se mai teamă de represiune, în situația în care țara nu a putut vedea niciodată apărând o opoziție unită și structurată.
Pentru acest lucru, ea s-a aliat cu alte două femei: Veronika Țepkalo, partenera unui opozant aflat în exil, și Maria Kolesnikova, directoarea de campanie a lui Viktor Babariko, un fost bancher arestat când a dorit să candideze.
Ea a promis că, în caz de victorie, nu va rămâne la putere decât până va elibera „deținuții politici”, va organiza o reformă constituțională și noi alegeri.
Ea nu a scăpat de presiuni. Directoarea sa de campanie a fost reținută de două ori în ultima săptămână, iar ultimele sale mitinguri au fost nesigure din cauza obstacolelor juridice și logistice puse de autorități.
Svetlana Tihanovskaia (Foto: Natalia Fedosenko / TASS / Profimedia)
Temeri de fraudă
Aceste alegeri prezidențiale au avut loc într-o atmosferă de neîncredere fără precedent față de Moscova, al căreia cel mai apropiat și mai turbulent aliat este Aleksandr Lukașenko.
Dacă relațiile dintre cele două „țări frățești” au fost tot timpul inegale, niciodată în 26 de ani tensiunile nu au fost atât de concrete: în opinia lui Lukașenko, „păpușarii” Kremlinului au intenția de a-l înlocui cu un președinte mai docil și să facă din Belarus un vasal.
La sfârșitul lui iulie, autoritățile belaruse au arestat 33 de ruși, presupuși mercenari din opaca grupare militară privată Wagner, cunoscută ca o apropiată a puterii ruse.
Moscova a respins aceste acuzații, denunțând un „spectacol” electoral ale cărui victime au fost cei 33 de ruși, „vinovați de nimic” și aflați „în tranzit” spre alte țări.
Marți, Aleksandr Lukașenko, într-un discurs înflăcărat, a repetat că el „nu va abandona țara” Moscovei. După aceea, armata i-a declarat „sprijinul său total” și au fost organizate manevre militare la frontieră.
Opoziția, care spune că se teme de fraude, va organiza o numărătoare paralelă a voturilor și a făcut apel la alegători să-i trimită fotografii ale buletinelor lor de vot, chemându-i totodată pe simpatizanți să poarte o brasardă albă în birourile de vot în semn de sprijin.
Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), care urmărește de obicei alegerile în statele sale membre, nu va fi prezentă, o premieră din 2001, din cauză că nu a fost invitată la timp.
Autoritățile belaruse au justificat de altfel și un număr redus de observatori electorali naționali prin epidemia de coronavirus.
INTERVIURILE HotNews.ro