Alegeri în Israel. Primele date indică o prezență record la scrutinul decisiv pentru Benjamin Netanyahu

Premierul israelian Benjamin Netanyahu își joacă din nou viitorul politic la alegerile de marți, pe fundalul cicatricilor lăsate de atacul Hamas din 2023, al conflictelor regionale cu Gaza și Iranul și al izolării diplomatice tot mai severe a țării. Totuși, liderul care domină de 19 ani scena politică are prima șansă de a încheia alianțele necesare pentru a rămâne la cârma guvernului, notează Reuters.

Israelienii au început să voteze marți dimineață în cadrul primelor alegeri parlamentare de la 7 octombrie, un scrutin strâns care seamănă cu un referendum pentru prim-ministrul Benjamin Netanyahu într-o țară divizată, scrie AFP.

Secțiile de votare s-au deschis la ora locală 7.00, au constatat jurnaliștii AFP, și urmează să se închidă la ora 22.00. Principalele posturi de televiziune vor difuza estimări imediat după închiderea urnelor, în așteptarea rezultatelor oficiale care vor fi anunțate în zilele următoare, conform France Presse.

Aproximativ 7,3 milioane de israelieni sunt chemați la urne, iar presa israeliană anticipează o rată de participare foarte ridicată, pe măsura mizei alegerilor. Este cel mai important scrutin din ulimii ani, remarcă CNN.

Conform sursei citate, aproape toate alegerile recente au reprezentat un referendum pentru Netanyahu. De data aceasta, mulți israelieni spun că alegerea are o miză mai mare ca niciodată: nu este vorba doar despre cine va conduce țara, ci și despre direcția în care se îndreaptă.

Scrutinul are loc pe fondul unor critici internaționale tot mai intense la adresa modului în care este condus războiul din Gaza, precum și a violențelor și a extinderii coloniilor din Cisiordania ocupată sub cel mai de dreapta guvern din istoria Israelului, comentează agenția franceză de presă.

Rezultatele vor fi urmărite cu atenție în întreaga lume, în timp ce Netanyahu a lansat din nou amenințări la adresa Iranului, riscând să agraveze un conflict ale cărui repercusiuni se resimt mult dincolo de Orientul Mijlociu.

Ce arată sondajele

Conform ultimelor sondaje, coaliția de dreapta și de extremă dreapta a lui Netanyahu și principalul bloc al opoziției, condus de un fost șef al armatei, centristul Gadi Eisenkot, se află la egalitate.

Însă niciuna dintre cele două tabere nu pare în măsură să obțină majoritatea de 61 de locuri în Knesset (Parlamentul unicameral al Israelului), ceea ce prefigurează negocieri îndelungate după încheierea scrutinului.

Urielle Brandler, care lucrează în sectorul imobiliar din Ierusalim, se declară „foarte, foarte stresată”. „Este una dintre cele mai importante alegeri din istoria” Israelului, consideră această femeie de 58 de ani, care speră la „o schimbare în bine, în toate domeniile”.

Zeci de mii de expatriați s-au întors în țară pentru a vota, iar minoritatea arabă israeliană, care reprezintă 20 % din populație și se declară mai discriminată ca niciodată, este animată de un puternic val de nemulțumire.

Ca semn al polarizării extreme a societății israeliene de la 7 octombrie 2023, cele două blocuri prezintă aceste alegeri ca fiind existențiale, dar din motive diferite.

Miza zilei de 7 octombrie 2023

Netanyahu, în vârstă de 77 de ani, dintre care 19 la conducerea guvernului – mai mult decât oricare dintre predecesorii săi –, a încercat să convingă că rămâne cel mai în măsură să asigure securitatea Israelului în ciuda eșecului din 7 octombrie, punând în evidență loviturile date Hamasului în Gaza și Hezbollahului în Liban.

De asemenea, el a promis că, în cazul unei victorii, va „duce treaba la bun sfârșit” în Iran, în timp ce miniștrii săi de extremă dreapta, Itamar Ben Gvir și Bezalel Smotrich, au prezentat planuri pentru expulzarea palestinienilor din Gaza și din Cisiordania ocupată.

Zipporah Bennett, o pensionară de 85 de ani care locuiește în Ierusalim, spune că va vota pentru Netanyahu, deoarece „nu se teme să ia inițiative” și pentru că are „sprijinul guvernului american”, făcând referire la susținerea acordată săptămâna trecută de Donald Trump.

Pentru oponenții săi, aceste alegeri sunt decisive pentru salvarea democrației israeliene, în condițiile în care Netanyahu, judecat pentru acuzații de corupție, nu a încetat să atace puterea judecătorească.

Fost șef al Statului Major, Eisenkot a dus o campanie mai discretă decât actualul prim-ministru, mizând pe o imagine de sobrietate și seriozitate și promițând să „reunească din nou toți israelienii”.

Tabăra sa, din care fac parte foștii prim-miniștri Naftali Bennett și Yaïr Lapid, precum și politicieni experimentați precum Avigdor Liberman și Yaïr Golan, a promis, printre altele, să înființeze o comisie de anchetă pentru a stabili responsabilitățile în legătură cu eșecurile care au dus la evenimentele din 7 octombrie.

Horning, în vârstă de 39 de ani, care lucrează în domeniul tehnologiei în Tel Aviv, speră să închidă capitolul „războaielor, atacurilor teroriste, tuturor acestor traume, celui mai mare scandal de securitate din istoria Israelului” pe 7 octombrie 2023.

„Merităm să avem o țară care (…) nu este urâtă de întreaga lume și care are grijă de cetățenii săi. În prezent, nu este cazul”, spune el.