Skip to content

Alegeri în Israel. Cum a decurs scrutinul cu prezență istorică, în primul test electoral pentru Netanyahu după războiul din Gaza

Israelienii au fost așteptați marți la urne pentru a-și alege un nou parlament, iar prezența a fost una istorică. Primele rezultate exit-poll plasează partidul premierului Benjamin Netanyahu pe prima poziție, însă nici tabăra lui și nici blocul de formațiuni care i se opun nu au în acest moment o cale clară spre o majoritate.

Până la ora 18, prezența la urne a depășit nivelul înregistrat la întreg scrutinul precedent, desfășurat în 2022. Au votat peste 4,89 de milioane de cetățeni, reprezentând 66,7% din totalul alegătorilor, potrivit Times of Israel și Jerusalem Post.

Până la 20 au votat peste 5,4 milioane de israelieni (74,3%).

HotNews vă prezintă exit-poll-urile, primele rezultatele și cele mai noi informații AICI.

Prezența de peste 74%

Până la ora 20 au votat peste 5,4 milioane de israelieni, reprezentând o prezență la urne de 74,3%, a anunțat Comisia electorală centrală, citată de Times of Israel.

Este cel mai mare nivel înregistrat până la această oră după 1988.

Guvernatoarea din New York, mesaj împotriva lui Netanyahu

Guvernatoarea din New York, unde se află cea mai mare comunitate evreiască urbană din afara Israelului, a declarat că munca ei ar fi „mult mai ușoară” dacă Benjamin Netanyahu ar pierde alegerile.

„Reprezint cea mai mare populație evreiască din lume, din afara Israelului. Și știu că acești oameni suferă”, a declarat Kathy Hochul într-un interviu pentru Politico, avertizând că „mulți” israelieni „sunt îngrijorați din cauza antisemitismului”.

„Am mers în Israel imediat după 7 octombrie. Am văzut acolo multă durere. Dar, de fapt, am avertizat guvernul de acolo, în discuții private, să nu meargă prea departe. Lumea este alături de voi când vine vorba de atacul brutal comis de… Hamas asupra unor oameni nevinovați din Israel. Dacă mergeți prea departe, această dinamică s-ar putea schimba, și exact asta s-a întâmplat”, a spus guvernatoarea.

Trebuie să existe acolo o conducere care să înțeleagă că securitatea Israelului este primordială – de o importanță critică pentru mine, dar și pentru întreaga lume – dar să existe și un stat palestinian sigur, lucru despre care se vorbește de când mă știu. Încă mai cred că acest lucru se poate întâmpla. Cred că trebuie să găsim oameni de bună-credință care să facă acest lucru posibil, iar atâta timp cât Netanyahu stă acolo, nu este în interesul lui să facă asta. Pur și simplu nu este, și nu se va întâmpla”, a mai afirmat Kathy Hocul.

Cererea taberei lui Netanyahu, respinsă

Comisia electorală centrală a respins cererea de prelungire a programului de vot, pe care o făcuseră partidele din tabăra premierului Benjamin Netanyahu, a scris Haaretz.

Conform legislației israeliene, deși urnele se închid la 22:00, cetățenii vor putea vota după programul oficial dacă ajung la secția de votare până la ora de închidere.

Și alte partide apropiate de Netanyahu vor prelungirea votului

Partide din tabăra lui Netanyahu s-au alăturat solicitării Likud cu privire la extinderea programului de vot, potrivit The Guardian.

Partidul ultra-ortodox Shas, condus de Aryeh Deri, și formațiunea de dreapta Amcha Yisrael, condusă de Ofer Winter, au cerut o prelungire cu o oră, până la 23:00.

Shas a spus că a solicitat acest lucru pentru a „preveni o situație în care cetățeni care așteaptă la coadă nu ar putea să voteze”.

Cu toate acestea, actualele reguli le permit cetățenilor să voteze după programul oficial de vot, cu condiția să ajungă la secția de votare până la ora 22:00.

Partidul lui Netanyahu a cerut prelungirea votului

Formațiunea premierului, Likud, a anunțat că a solicitat autorităților electorale prelungirea programului de votare, potrivit The Guardian.

Principalul partid de opoziție, Yashar, a declarat că se „opune ferm” oricărei prelungiri a programului de votare. Formațiunea a calificat solicitarea drept „pregătirea terenului pentru contestarea integrității alegerilor”.

Conform programului stabilit în prealabil, secțiile de vot urmează să se închidă la 22:00 (ora Israelului coincide cu ora din România).

Netanyahu, apel către electorat. Politicienii arabi îl acuză de rasism

Prim-ministrul Benjamin Netanyahu și partenerii săi de coaliție de extremă dreapta au făcut un ultim efort pentru mobilizarea electoratului, avertizând asupra unei prezențe în creștere accelerată a alegătorilor arabi, potrivit Reuters.

Politicienii arabi l-au acuzat pe premierul în exercițiu de rasism.

Mașini cu steagurile Likud, partidul lui Netanyahu, au circulat prin Ierusalim difuzând chemarea islamică la rugăciune, la volum maxim, și îndemnându-i pe susținători să meargă la vot pentru că „arabii votează”, au declarat martori pentru Reuters.

Într-o serie de postări, Netanyahu a scos în evidență cozile lungi de la secțiile de votare din comunitățile arabe.

„Dacă nu ne trezim acum, ne vom trezi cu un guvern al lui Mansour Abbas și Ahmed Tibi”, a scris el, referindu-se la doi dintre principalii politicieni arabi palestinieni din Israel.

Tibi, candidat al unui partid arab, a declarat că o prezență numeroasă a minorității arabe din Israel la vot ar „deschide calea către un guvern alternativ și ar schimba realitatea gravă”.

Sami Abu Shehadeh, liderul partidului arab Balad, a scris pe X că acele cozi lungi din fața secțiilor de votare ar trebui să aducă „mândrie și bucurie oricui a crezut în democrație”.

„Primim toate aceste mesaje instigatoare de la rasiștii meschini, Ben-Gvir, Netanyahu și partenerii lor. De ce le este frică? Este de fapt o imagine excelentă, este bine pentru democrație”, a declarat liderul Balad.

Prezență istorică la urne

Prezența la urne ajuns la 55,7% până la ora 16, conform Comisiei electorale centrale.

Nivelul este cu 8,2% mai mare decât la aceeași oră de la alegerile din 2022, notează The Jerusalem Post.

Este cea mai mare prezență înregistrată până la această oră, din istoria măsurătorilor, potrivit The Times of Israel.

Benjamin Netanyahu a acuzat partidele arabe și stânga că „încearcă să fure alegerile”, în timp fostul șef al armatei Gadi Eisenkot susține că actualul premier „pregătește terenul” pentru a contesta rezultatele.

Tensiuni în Cisiordania ocupată

Trupele israeliene au folosit o grenadă asurzitoare pentru a-i dispersa pe palestinienii care se adunaseră să protesteze împotriva unei operațiuni militare israeliene prin care au fost strămutați sute de localnici ai unui cartier din Hebron, în Cisiordania ocupată, potrivit Reuters.

Unii oficiali palestinieni l-au acuzat pe premierul Benjamin Netanyahu că a declanșat o campanie de represiune în Cisiordania care să coincidă cu votul, ca modalitate de a-și mobiliza susținătorii de dreapta.

Guvernul susține că operațiunea sa este un răspuns la atacul asupra soldaților israelieni. Săptămâna trecută, doi militari au fost împușcați mortal de atacatori palestinieni, la un punct de control.

„Nu pedepsei colective, nu închiderilor și nu strămutării”, scria pe una dintre pancartele afișate la protestul de marți.

Câți israelieni au votat în prima jumătate a zilei

Până la ora locală 14:00 au votat 44,9% dintre alegători, cea mai mare prezență înregistrată de când au început măsurătorile, în anii 1970, potrivit The Guardian.

Prezența până la această oră este cu circa 6% mai mare decât cea înregistrată la ultimele alegeri parlamentare, în 2022, în urma cărora Benjamin Netanyahu reușea să creioneze o majoritate fragilă, cu partide de extremă dreapta și ultraortodoxe.

Secțiile de vot sunt deschise până la ora locală 22:00. Orice israelian cu drept de vot va putea să își exprime opțiunea dacă se prezintă până la ora respectivă.

Avertismentul unui ONG

Asociația pentru Drepturi Civile din Israel (ACRI), cel mai vechi ONG din Israel, a avertizat marți că votul ar putea fi obstrucționat în mod voit în secțiile din orașele unde există minoritate araba, relatează The Jerusalem Post.

Organizația a făcut un apel la autoritățile electorale pentru a verifica ce ce întâmplă la secțiile de votare unde au fost raportate întârzieri semnificative și inexplicabile în procesul electoral.

ONG-ul spune că a primit mai multe sesizări potrivit cărora sunt cozi lungi la numeroase secții.

ACRI și-a exprimat îngrijorarea că întârzierile nu sunt accidentale, iar alegătorii din minoritatea arabă riscă să nu își poată exprima opțiunea de vot.

Observatorii au sublinia că o prezență ridicată la vot a minorității arabe, care este de origine palestiniană, dar are cetățenie israeliană, ar putea influența echilibrul complex al coalițiilor din Israel în favoarea unui bloc anti-Netanyahu condus de principalul rival al premierul, Gadi Eisenkot.

Netanyahu, acuzații în timpul votului

Benjamin Netanyahu i-a acuzat marţi, în timp ce vota, pe opozanţii săi arabi israelieni de faptul că încearcă „să fure alegerile”, după ce i-a atacat de-a lungul întregii campanii electorale, relatează AFP și News.ro.

Netanyahu a anunţat că „trei oficiali de rang înalt” din cadrul unui partid majoritar arab au fost arestaţi în sudul Israelului. El a susținut că aceştia aveau asupra lor plicuri pline cu bani.

Autorităţile electorale au precizat că aceste persoane – arestate în apropierea domiciliilor lor – „nu au ajuns încă la secţia de votare”  şi că o anchetă este în desfăşurare.

Cea mai mare prezență la vot din ultima jumătate de secol

Prezența la urne a fost de 31,5% la ora prânzului, potrivit Comitetului Electoral Central, relatează Times of Israel.

Este cea mai mare rată de participare în primele cinci ore ale votului din 1973, la primele alegeri organizate după Războiul de Yom Kippur, conform publicației citate.

Șeful agenției de Securitate Shin Bet, David Zini, a apreciat că alegerile decurg „bine până acum”.

Dean Livne, directorul general interimar al Comitetului Electoral Central, a declarat că secțiile de votare vor rămâne deschise după ora 22:00 dacă oamenii mai așteaptă la coadă pentru a vota.

Soldații israelieni votează în număr mare

Și rata de participare în rândul soldaților din Forțele de Apărare Israeliene a atins un nivel de record, potrivit Haretz. 30% dintre militari și-au exprimat opțiunea electorală până la ora 10.

IDF a început să impună blocaje speciale în orașelor din Cisiordania începând de luni seara, înaintea alegerilor, în încercarea de a reduce tensiunile dintre israelieni și palestinieni, relatează Jerusaem Post.

Trupele staționate de-a lungul barierei de securitate au fost întărite pe fondul îngrijorărilor legate de posibile atacuri teroriste, în timp ce forțe de securitate suplimentare vor fi dislocate în zone din întreaga Cisiordanie.

Zeci de mii de israelieni au venit în țară pentru scrutin

Zeci de mii de israelieni de peste granițe s-au întors în țară pentru a vota la alegerile cruciale de azi.

Voturile israelienilor din diaspora s-ar putea dovedi extrem de importante, ținând cont de scorul strâns anticipat de sondaje.

Număr record de voturi exprimate în primele trei ore

Prezența la urne până la ora 10 este de 16,7%, potrivit Times of Israel. 1,2 milioane de voturi au fost exprimate în primele trei ore de la deschiderea secțiilor de votare, cel mai mare număr înregistrat din 1981.

Mai multe partide au semnalat presupuse nereguli la vot. Trei persoane suspectate că au dat mită alegătorilor au fost arestate.

Israelienii au început să voteze marți dimineață în cadrul primelor alegeri parlamentare de la 7 octombrie, un scrutin strâns care seamănă cu un referendum pentru prim-ministrul Benjamin Netanyahu într-o țară divizată, scrie AFP.

Secțiile de votare s-au deschis la ora locală 7.00, au constatat jurnaliștii AFP, și urmează să se închidă la ora 22.00. Principalele posturi de televiziune vor difuza estimări imediat după închiderea urnelor, în așteptarea rezultatelor oficiale care vor fi anunțate în zilele următoare, conform France Presse.

Aproximativ 7,3 milioane de israelieni sunt chemați la urne, iar presa israeliană anticipează o rată de participare foarte ridicată, pe măsura mizei alegerilor. Este cel mai important scrutin din ulimii ani, remarcă CNN.

Conform sursei citate, aproape toate alegerile recente au reprezentat un referendum pentru Netanyahu. De data aceasta, mulți israelieni spun că alegerea are o miză mai mare ca niciodată: nu este vorba doar despre cine va conduce țara, ci și despre direcția în care se îndreaptă.

Scrutinul are loc pe fondul unor critici internaționale tot mai intense la adresa modului în care este condus războiul din Gaza, precum și a violențelor și a extinderii coloniilor din Cisiordania ocupată sub cel mai de dreapta guvern din istoria Israelului, comentează agenția franceză de presă.

Rezultatele vor fi urmărite cu atenție în întreaga lume, în timp ce Netanyahu a lansat din nou amenințări la adresa Iranului, riscând să agraveze un conflict ale cărui repercusiuni se resimt mult dincolo de Orientul Mijlociu.

Ce arată sondajele

Conform ultimelor sondaje, coaliția de dreapta și de extremă dreapta a lui Netanyahu și principalul bloc al opoziției, condus de un fost șef al armatei, centristul Gadi Eisenkot, se află la egalitate.

Însă niciuna dintre cele două tabere nu pare în măsură să obțină majoritatea de 61 de locuri în Knesset (Parlamentul unicameral al Israelului), ceea ce prefigurează negocieri îndelungate după încheierea scrutinului.

Urielle Brandler, care lucrează în sectorul imobiliar din Ierusalim, se declară „foarte, foarte stresată”. „Este una dintre cele mai importante alegeri din istoria” Israelului, consideră această femeie de 58 de ani, care speră la „o schimbare în bine, în toate domeniile”.

Zeci de mii de expatriați s-au întors în țară pentru a vota, iar minoritatea arabă israeliană, care reprezintă 20 % din populație și se declară mai discriminată ca niciodată, este animată de un puternic val de nemulțumire.

Ca semn al polarizării extreme a societății israeliene de la 7 octombrie 2023, cele două blocuri prezintă aceste alegeri ca fiind existențiale, dar din motive diferite.

Miza zilei de 7 octombrie 2023

Netanyahu, în vârstă de 77 de ani, dintre care 19 la conducerea guvernului – mai mult decât oricare dintre predecesorii săi –, a încercat să convingă că rămâne cel mai în măsură să asigure securitatea Israelului în ciuda eșecului din 7 octombrie, punând în evidență loviturile date Hamasului în Gaza și Hezbollahului în Liban.

De asemenea, el a promis că, în cazul unei victorii, va „duce treaba la bun sfârșit” în Iran, în timp ce miniștrii săi de extremă dreapta, Itamar Ben Gvir și Bezalel Smotrich, au prezentat planuri pentru expulzarea palestinienilor din Gaza și din Cisiordania ocupată.

Zipporah Bennett, o pensionară de 85 de ani care locuiește în Ierusalim, spune că va vota pentru Netanyahu, deoarece „nu se teme să ia inițiative” și pentru că are „sprijinul guvernului american”, făcând referire la susținerea acordată săptămâna trecută de Donald Trump.

Pentru oponenții săi, aceste alegeri sunt decisive pentru salvarea democrației israeliene, în condițiile în care Netanyahu, judecat pentru acuzații de corupție, nu a încetat să atace puterea judecătorească.

Fost șef al Statului Major, Eisenkot a dus o campanie mai discretă decât actualul prim-ministru, mizând pe o imagine de sobrietate și seriozitate și promițând să „reunească din nou toți israelienii”.

Tabăra sa, din care fac parte foștii prim-miniștri Naftali Bennett și Yaïr Lapid, precum și politicieni experimentați precum Avigdor Liberman și Yaïr Golan, a promis, printre altele, să înființeze o comisie de anchetă pentru a stabili responsabilitățile în legătură cu eșecurile care au dus la evenimentele din 7 octombrie.

Horning, în vârstă de 39 de ani, care lucrează în domeniul tehnologiei în Tel Aviv, speră să închidă capitolul „războaielor, atacurilor teroriste, tuturor acestor traume, celui mai mare scandal de securitate din istoria Israelului” pe 7 octombrie 2023.

„Merităm să avem o țară care (…) nu este urâtă de întreaga lume și care are grijă de cetățenii săi. În prezent, nu este cazul”, spune el.