Alegerile din Republica Moldova văzute de o româncă observatoare: „Nivelul de intervenție este cu mult sofisticat decât la noi. Acolo Kremlinul lucrează cu toate armele posibile”
Elena Calistru este, de 20 de ani, observator la alegerile politice din România. E președinte Funky Citizens și a fost la primul tur al alegerilor din Republica Moldova.
- La referendumul pro-UE și la primul tur al prezidențialelor, a descoperit, la Chișinpu, un sistem mult mai greu de dovedit drept corupt decât sunt unele situații de la noi.
- „În unele comune la noi, primarul se postează frumos la ușa, la poarta secției de votare și stă acolo pur și simplu. Nu le zice oamenilor ceva anume, e un soi de presiune ciudată”.
- La alegerile din Republica Moldova, Moscova lucrează nu la vedere, ci prin bancă.
- În ceea ce privește alegerile din România, „fiind foarte apropiate și tocmai pentru că fiecare vot contează” e nevoie de observatori.
-Elena Calistru ați fost în Moldova, la votul referendumului UE și la primul tur al prezidențialelor. Sunt mai înapoiați moldovenii în aranjamente?
-Nu, nu! Dimpotrivă, mai evoluați. Mie mi se pare că nivelul de intervenție în alegeri este cu mult sofisticat decât la noi. Acolo Kremlinul lucrează cu toate armele posibile. Și asta e confirmat de investigații de presă.
Manipularea alegerilor se face prin bancă, nu la vedere
-Ce înseamnă că sunt mai ”evoluați” în a interveni incorect?
-Aș putea spune că, în Republica Moldova, observatorul, în ziua votului, nu poate decât să vadă că funcționează OK lucrurile. Procesul în sine este super transparent. Jurnaliștii acolo au acces cu camere de filmat în secție de votare, frumos, elegant, inclusiv la numărătoarea voturilor. S-a filmat totul.
În al doilea rând observatorii au poze cum arată secția, cum trebuie organizate alegerile, unde să pun scaunele pentru observatori ca să se asigure că vezi bine. În România nu vezi așa ceva.
-S-au dat bani?
-Din experiența turului precedent de alegeri din Republica Moldova, acolo nu s-au dat banii prin mijloace clasice. Banii nu s-au dat în mână, cum ne-am putea imagina, ci erau virați printr-o bancă. Elegant. La fel, după cum la numărătoarea voturilor, în acest moment nu mai cum e ca înainte, să anulezi un vot de la cine nu-ți convine.
„În anii 2000 speram că peste 20 de ani nu va mai fi nevoie de observatori. Dar este”
-Referindu-ne și la moldoveni, dar și la noi, de ce e nevoie de observatori? Lumea nu fură. E extrem de cinstită. Nemaipomenit de cinstită.
-Pro Democrația, cei care aveau cei mai mulți observatori la începutul anilor 2000, sperau ca în 2024 să nu mai fie nevoie de noi. Cel puțin nu din ăștia clasici prin secțiile de votare.
Și adevărul e că și noi speram că ăsta e un sport de care nu mai e nevoie. Din păcate, e nevoie. Nouă ne-au arătat asta și alegerile care tocmai s-au încheiat, cele din iunie, dar și alegerile precedente.
Noi, la Funky Citizen, facem observare din 2012 și de atunci și până acum aș zice că nevoia de observatori a crescut, nu a scăzut. Eu personal fac observare de 20 de ani. Primele alegeri la care am fost observator au fost cele din 2004.
Ce probleme apar la alegerile din România
-De ce spui că nevoie de observatori?
-În continuare există cel puțin trei probleme în alegerile noastre, din România.
- Cel puțin în zonele ceva mai îndepărtate există prea multă hărnicie din partea reprezentanților autorităților locale. Brusc, de alegeri, îi apucă hărnicia. Există o implicare prea mare a unor oameni care sunt partizani.
- 2. Există în continuare probleme cu numărarea voturilor mari, fie că nu știm să numărăm, fie că numărăm cum ne convine.
- În preajma secțiilor de votare se pune presiune pe votanți.
-Ce înseamnă hărnicia?
-De exemplu, acuma, dacă cineva intră de curiozitate pe anunțul făcut de Autoritatea Electorală Permanentă cu privire la tragerea la sorți a membrilor birourilor secțiilor de votare, o să vedeți foarte multe comentarii de la oameni total random. Ce spun ei? Toți oamenii ăștia pe care voi i-ați ales sunt angajați ai Primăriei.
La Giurgiu, într-o comună din Giurgiu, s-a întâmplat ca secția de votare să fie lângă biroul primarului. Primarul se postează frumos la ușa, la poarta secției de votare și stă acolo pur și simplu. Nu le zice oamenilor ceva anume, e un soi de presiune ciudată.
Hărnicia înseamnă că în multe locuri există genul ăsta de cum să-i spun, încercare de a arăta la centru că tu performezi bine.
Asfaltarea electorală
-Mai ai exemple?
-Uite alta. Sunt inventivi primarii. Am ajuns la o secție de votare într-o comună, într-un județ limitrof Bucureștiului. Dincolo de secția de votare era o stradă jumătate făcută, dar erau bani din celebrul PNDL. Primarul le-a zis oamenilor, că nu le asfaltează strada total dacă nu are partidul lui peste 80%. Asfaltul era pus fix până la jumătate, deci era super ridicol.
Și șantajul de acest tip există și uneori este cu mult mai sofisticat. Tată, îți pui niște oameni acolo la intrarea în secție. Nu-i nevoie de mecanisme chiar de anii ‘90, în care dai 2 lei, 50 lei, 1.000 lei sau la cât mai merge un vot.
„Prezența observatorului îi oprește pe oamenii ăștia din măgării”
-Păi cum poți să anulezi un vot? Că e o comisie, acolo sunt observatori.
-Nu sunt toate partidele în toate secțiile de votare. Partidele mai mici nu au prezență în local. Nu au oameni pe care să poată să-i recruteze. Ajungi la ora zero, la două, la trei, depinzând de cât de multe voturi sunt. Lumea e foarte obosită și unul mai scapă câte o ștampilă în plus pe câte un buletin de vot și așa devine un vot anulat. Prezența observatorului îi oprește pe oamenii ăștia din măgării. Adică prin simpla lui prezență în secția de votare.
-Ce s-a întâmplat cu Clotilde Armand și Radu Mihaiu, în centrul Bucureștiului?
-Sincer, nu am nici eu o explicație. Explicația trebuie să o dea organele de urmărire penală în cazul ăsta, dacă există suspiciuni. Problema cea mai mare e nu ai o justiție care să funcționeze până la capăt sau să funcționeze suficient de repede. Așa rămânem cu genul ăsta de suspiciuni până la Sfântul Așteaptă. Un asemenea caz îl cunosc. Tot așa într-o secție din Sectorul 1. Omul a primit NUP după patru ani. Între timp și-a făcut altă viață, s-a mutat la Bruxelles, a plecat din țară. E de noaptea minții.
-Ce înseamnă asta?
-Că legea nu definește frauda electorală cum am defini-o noi, oamenii normali. Adică pentru lege, o fraudă electorală înseamnă că ai dovezi că s-au furat atât de multe voturi încât sunt de natură să schimbe rezultatul alegerii. Noi spunem așa: ăștia mi-au votul.
-Adică, justiția închide ochii ici-colo.
-Exact. Pentru că se presupune că ești cumva într-o marjă de eroare. Frauda asta schimbă rezultatul alegerilor? Nu. Treci mai departe.
În România, se anticipează alegeri foarte strânse la prezidențiale
-Politicienii ne cred proști?
-Sunt două lucruri importante la alegerile care urmează. De aceea e nevoie de observatori și noi căutăm oameni. E o diferență foarte mică între candidați. O să conteze fiecare vot teribil pentru prezidențiale. Inclusiv o marjă de eroare de nu știu cinci-10 voturi numărate prost într-o secție de votare poate face diferența, dacă e să adunăm la la scara întregii țări.
Iar pentru parlamentare la fel, poate face diferența un număr mic de voturi între cine face pragul ca să intre în Parlament. Ce încerc să zic este că sunt mecanisme prin care nu pot să fii convins că rezultatele se știu dinainte, orice aranjamente fac Becali și Hrebenciuc.
De ce crede că a vota contează
-Se spune clar: de ce să votez? Ăia îmi fură votul.
-Eu aici am o părere un pic diferită, pentru că mi se pare că e prea simplu să ne imaginăm că doar social media sau doar banii dați la televiziune ar putea să schimbe fundamental traseul unei țări, sigur, au un rol foarte important, însă în același timp, oamenii nu-s așa proști cum îi cred.
Și aici aș oferi ca exemplu ce s-a întâmplat cu Referendumul cu Coaliția pentru familie. Toată lumea, de la partide până la biserici au investi masiv în a convinge oamenii să vină la votul respectiv. De asemenea, pragul electoral pentru pragul pentru validarea referendumului era foarte jos. 30%.
Și cu toate astea, oamenii nu s-au dus. De ce? Pentru că până la urmă, nimeni nu te poate forța. Până la urmă votul tău contează.
„În lumea modernă schimbarea durează”
-Se ceartă lumea în familie din cauza politicii. Cum ți se pare?
-Spun că e foarte bine. Încă ne mai pasă de politică. Există o foarte mare dezamăgire legată de cum au mers precedente le alegeri. Și de unde vine această dezamăgire?
Noi am rămas ca niște copiii la Revoluție. Căutăm politicieni pe cai albi și suntem foarte exigenți în privința lor, dar doar la vot. Încercăm să găsim o soluție miraculoasă și rapidă la ceea ce ni se întâmplă.
Contactul cu lumea occidentală e foarte ușor pentru mulți dintre noi. Toată lumea a mers într-un city break, toată lumea a văzut că străzile pot fi curate, serviciile publice decente ș.a.m.d. Și am vrea la fel și aici, că ni se duce viața, să scurge pe lângă noi.
Din punctul meu de vedere, problema a fost una de management al așteptării, pentru că într-adevăr, schimbarea durează. Cert e că nu prea sunt situații în lumea modernă unde avem schimbări fundamentale și de lungă durată, așa, peste noapte.
Ne lipsește o conversație reală cu celălalt. Reală, nu digitală
-Cum ți se pare vorba: Votez răul cel mai mic?
-Nu cred în răul cel mai mic. Există speranța aia care-ți spune hai, mă, că poate poate să mișcă de data asta. Și nu cred că e o idee bună să te îndrăgostești de politicieni sau să crezi că e vreun erou salvator, pentru că nu e. E mai simplu să-l iei la rost: Ce-ai făcut, domnule? La sate se întâmplă mai mult chestia asta. Știu multe locuri unde oamenii stau pe capul primarului.
În același timp, suntem prea îngâmfați.
Da, ne imaginăm că trăim noi este absolut excepțional și că nu s-a mai trăit până acum. S-a mai trăit până acuma și oamenii au mai trecut prin asta și oamenii au mai supraviețuit și salvat democrația. Ce lipsește? Absența offline-ului în viața noastră și absența unei conversații reale cu celălalt. Există și foarte multă singurătate în offline, foarte multă singurătate.
Singurătate. Abandon al autorităților, abandon între familii. Evităm propria responsabilitate. Să spunem că da, uite oamenii de 60 plus tind să voteze cu un anume candidatpentru că primesc numai dezinformări pe whatsapp și se uită la nu știu ce pe facebook. Dar tu ai încercat să vorbești un pic cu omul respectiv și să ai o relație normală, de lungă durată?
S-ar putea să descoperi că nu e chiar sclavul facebook-ului sau sclavul unui anumit canal TV. E doar afectat de singurătate. Iar singurătatea te face să o ei razna.
INTERVIURILE HotNews.ro