Alegerile parlamentare din Franța: Ce se întâmplă dacă niciun partid nu obține majoritate absolută? Răspunsul este că… nimeni nu știe

Luni dimineață, Ministerul francez de Interne a anunțat rezultatele finale ale primului tur al acestor alegeri legislative. RN și aliații săi au obținut 33,1%, Noul Front Popular, alianța stângii – 28%, Ensemble, coaliția prezidențială a lui Emmanuel Macron – 20%, iar Republicanii au obținut 6,7% din voturi.

Reuters se întreabă ce se întâmplă dacă niciun partid nu va obține majoritatea absolută și dacă va putea fi evitat un blocaj politic după cel de al doilea tur. Răspunsul pe scurt, potrivit agenției citate, este nimeni nu știe sigur ce se va întâmpla în acest caz.

Articolul 8 din Constituția Franței spune că președintele numește premierul, dar nu precizează ce criterii ar trebui să folosească.

Practic, președintele Emmanuel Macron ar trebui să ofere postul de premier principalului grup parlamentar – despre care sondajele de opinie și primul tur de scrutin sugerează că va fi partidul eurosceptic și anti-imigrație RN.

Va ajunge Bardella, președintele RN, prim-ministru?

RN a anunțat că liderul Jordan Bardella este candidatul său pentru funcția de prim-ministru, dar a precizat, de asemenea, că va refuza funcția dacă împreună cu aliații săi nu vor obține o majoritate absolută de cel puțin 289 de locuri.

Deoarece Constituția nu prevede cum ar trebui să desemneze premierul, Macron ar putea, teoretic, să încerce să adune o alianță anti-RN și să ofere postul unui alt partid, unei coaliții de partide sau unei persoane care nu este afiliată politic.

Dacă nu Bardella, atunci cine?

Constituția Franței nu oferă un răspuns specific în cazul în care președintele nu va desemna premierul din cadrul celui mai mare grup politic.

Opțiunile includ:

• încercarea de a încheia o alianță între partidele principale. O astfel de alianță nu există în prezent, dar Macron a îndemnat partidele să se unească pentru a ține departe de putere extrema-dreaptă;
• oferirea postului de premier stângii, dacă o alianță care include extrema-stângă, Partidul Socialist și Verzii va reuși să devină al doilea grup ca mărime, așa cum sugerează sondajele de opinie. Stânga ar putea încerca atunci să formeze un guvern minoritar.

Ar funcționa oricare dintre aceste opțiuni?

Dacă RN câștigă cea mai mare parte din voturi și acceptă postul de prim-ministru, atunci va începe o perioadă de „coabitare” cu Macron. Acest lucru s-a întâmplat de trei ori în istoria politică modernă a Franței, dar cu partide mainstream. RN ar putea avea dificultăți în adoptarea ideilor de schimbare.

Dacă RN va deveni cel mai mare partid din parlament, dar nu va guverna, atunci formațiunea Marinei Le Pen ar putea bloca sau modifica propunerile guvernului. Constituția oferă guvernului unele instrumente pentru a ocoli această situație, dar cu anumite limite.

În cazul în care RN obține o majoritate, ar fi în mare măsură garantat că va obține postul de prim-ministru, deoarece ar putea forța orice guvern cu care nu este de acord să demisioneze.

Ce se întâmplă dacă partidele nu se înțeleg

Este posibil ca niciunul dintre cele trei grupuri – extrema-dreaptă, centriștii și stânga – să nu fie suficient de mare pentru a guverna singur, pentru a ajunge la un acord de coaliție sau pentru a obține asigurări că poate conduce un guvern minoritar viabil.

Într-un astfel de caz, Franța ar risca un blocaj politic, cu o legiferare redusă sau inexistentă și un guvern interimar care va gestiona doar problemele cotidiene de bază.

Ar putea Macron să demisioneze?

Macron a exclus această variantă, dar ea ar putea deveni o opțiune dacă totul este blocat. Nici parlamentul, nici guvernul nu l-ar putea forța să facă acest lucru.

Ce se va întâmpla dacă niciunul dintre aceste scenarii nu va fi pus în practică

Constituția spune că nu pot avea loc noi alegeri parlamentare timp de încă un an, astfel încât un nou scrutin imediat nu reprezintă o opțiune.

Aproximativ o sută de candidaţi de stânga sau din tabăra preşedintelui Emmanuel Macron, calificaţi pentru al doilea tur al alegerilor legislative anticipate din Franţa, s-au retras deja luni pentru a susţine în turul doi în circumscripţiile lor candidatul opus formaţiunii de extremă dreapta Adunarea Naţională şi a o împiedica astfel pe aceasta din urmă să formeze o majoritate, notează AFP și Agerpres.

Aceşti candidaţi sunt calificaţi în aşa-numitele triangulare (trei candidaţi calificaţi) pentru turul doi şi au ajuns pe a treia poziţie în circumscripţiile electorale în care partidul RN ar putea câştiga turul doi care va avea loc pe 7 iulie.

În total, 311 circumscripţii din cele 577 se află într-o situaţie triunghiulară (306) sau potenţială cvadrangulară (5), inclusiv 161 în care RN şi aliaţii săi au ajuns pe primul loc.

În timpul unei întâlniri cu membrii guvernului său desfăşurată luni la prânz, preşedintele liberal Emmanuel Macron nu a cerut în mod clar retragerea unor candidaţi pentru a zădărnici o victorie a extremei drepte, dar, potrivit unui participant, el le-a spus că „niciun singur vot” nu ar trebui „să meargă spre extrema dreaptă”, amintind că stânga s-a mobilizat împotriva RN în 2017 şi în 2022, ceea ce i-a permis să fie ales de două ori preşedinte.

Deşi formaţiunea de extremă-dreapta a Marinei Le Pen şi Jordan Bardella a câştigat primul tur, este totuşi puţin probabil să poată forma o majoritate, având în vedere scrutinul majoritar în două tururi în fiecare din cele 577 de circumscripţii electorale.

Acest sistem le permite în turul doi partidelor mainstream, indiferent că sunt de dreapta sau de stânga, să formeze coaliţii în care să lase la o parte divergenţele dintre ele şi să-şi susţină reciproc candidaţii cel mai bine plasaţi doar pentru a izola extrema-dreaptă, proces care de altfel este în desfăşurare odată ce a început retragerea candidaţilor de stânga sau de dreapta aflaţi pe poziţia a treia în circumscripţiile lor.

Citiți și:

• Ce urmează după victoria istorică a lui Le Pen în primul tur al alegerilor parlamentare din Franța. Cât de aproape este extrema-dreaptă să intre la guvernare
• Harta care explică victoria uriașă a extremei-drepte la alegerile din Franța. Partidul lui Le Pen, de la câțiva deputați, la o forță dominantă în politică
• VIDEO Manifestații la Paris împotriva extremei drepte după șocul rezultatului din primul tur al alegerilor legislative: „Franța e o țară rasistă”
• Kremlinul reacționează la rezultatele primului tur al alegerilor anticipate din Franța