Aliata Rusiei care a acuzat-o de trădare a încheiat cu SUA un parteneriat de colaborare în domeniul nuclear

Statele Unite au convenit luni să coopereze în sectorul nuclear civil cu Armenia, o țară aliată militar cu Rusia în Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), în contextul în care Washingtonul încearcă să își consolideze relațiile cu țara din Caucazul de Sud pe fondul destrămării relațiilor dintre aceasta și Moscova, transmite Reuters.

O declarație privind acordul din sectorul nuclear a fost semnată de prim-ministrul armean Nikol Pașinian și de vicepreședintele american JD Vance, aflat într-o vizită istorică în Caucazul de Sud pentru a promova așa-zisul „Coridor Trump”.

Cei doi lideri au declarat că au finalizat negocierile privind un acord formal care permite Statelor Unite să acorde, în mod legal, licențe pentru tehnologie și echipamente nucleare către alte țări. Vance a precizat că acordul va permite exporturi inițiale ale SUA către Armenia în valoare de până la 5 miliarde de dolari, plus încă 4 miliarde de dolari în contracte pe termen lung pentru combustibil nuclear și mentenanță.

„Acest acord va deschide un nou capitol în aprofundarea parteneriatului energetic dintre Armenia și Statele Unite”, a declarat și premierul Pașinian la o conferință de presă comună pe care a susținut-o alături de vicepreședintele SUA.

Mult timp puternic dependentă de Rusia și Iran pentru aprovizionarea sa cu energie, Armenia analizează acum propuneri din partea unor companii americane, ruse, chineze, franceze și sud-coreene pentru construirea unui nou reactor nuclear, care să înlocuiască „Metsamor” – singura sa centrală nucleară, învechită, construită de Rusia.

Deocamdată nu a fost luată nicio decizie, însă anunțul de luni deschide calea pentru ca un proiect american să fie selectat.

Reacție rapidă a Rusiei la comentariile făcute de Vance și premierul armean

Mihail Galuzin, ministrul adjunct de externe al Rusiei, a declarat într-un interviu acordat publicației Izvestia că propunerea rusă pentru o nouă centrală nucleară este cea mai bună opțiune și că Rosatom, compania de stat a Rusiei din domeniul nuclear, este pregătită să avanseze cu implementarea proiectului.

„Rosatom este gata să treacă foarte rapid la implementarea acestui proiect, în conformitate, desigur, cu dorințele prietenilor noștri armeni”, a spus Galuzin.

„Nu există alternative reale în ceea ce privește disponibilitatea unor tehnologii fiabile, verificate, precum și atractivitatea parametrilor financiari”, a subliniat el.

Narek Sukiasyan, un politolog la Erevan, este însă de altă părere. „Având în vedere multiplicitatea dependențelor Armeniei față de Rusia, este o prioritate politică diversificarea partenerilor în ceea ce privește cooperarea nucleară”, a declarat acesta în comentarii făcute pentru Reuters.

„Statele Unite par să fie acum opțiunea preferată”, a subliniat el.

Vizita lui Vance are loc la doar șase luni după ce liderii Armeniei și Azerbaidjanului au semnat un acord la Casa Albă, considerat primul pas către pace după aproape 40 de ani de conflict.

„Nu facem pace doar pentru Armenia”, a spus Vance. „Creăm, de asemenea, o prosperitate reală pentru Armenia și Statele Unite, împreună”, a adăugat el. Potrivit Casei Albe, Vance urmează să viziteze Azerbaidjanul miercuri și joi.

Cum s-au destrămat legăturile dintre Armenia și Rusia

În ultimii ani, Armenia și-a înmulțit gesturile de sfidare la adresa Rusiei, aliată istorică ce i-a vândut multă vreme arme și care a dispus până recent de o bază militară pe teritoriul armean.

Armenia îi reproșează Rusiei lipsa sa de susținere în fața Azerbaidjanului, care a recucerit prin forță, în toamna lui 2023, întreaga regiune azeră populată majoritar de armeni Karabah, controlată vreme de trei decenii de separatiști.

Trupe ruse de menținere a păcii desfășurate în Karabah nu au intervenit în timpul acestei ofensive azere pentru a face să fie respectat un armistițiu încheiat la sfârșitul lui 2020 între Baku și Erevan după un război de șase săptămâni.

Recucerirea întregului teritoriu azer Karabah de către Baku a constrâns peste 100.000 de armeni să fugă de aici, de teama unor represalii. De atunci, Erevanul s-a distanțat puternic de Moscova în condițiile în care a cerut OTSC, alianța militară condusă de Rusia, să intervină inclusiv cu trupe în fața agresiunii azere.

În februarie 2024, premierul armean Nikol Pașinian a afirmat însă că Armenia a înghețat „în practică” participarea sa la această alianță.

Anunțul a venit după ce la sfârșitul lui ianuarie 2024, Armenia a aderat în mod oficial la Curtea Penală Internațională (CPI), în pofida avertismentelor Moscovei, și este acum obligată să-l aresteze pe Vladimir Putin dacă acesta calcă pe teritoriul armean, în virtutea unui mandat de arestare emis de CPI împotriva președintelui rus în martie 2023.

Vot pentru aderarea la UE în Armenia

În primăvara anului trecut, parlamentul armean a votat în favoarea începerii discuțiilor pentru aderarea la Uniunea Europeană, iar în august au avut loc proteste care au cerut închiderea bazei militare rusești de pe teritoriul țării.

„Pentru noi, evoluțiile din Armenia sunt mult mai dureroase decât cele din Venezuela. Pierderea Armeniei este o problemă uriașă”, a declarat la sfârșitul lunii trecute Vladimir Soloviov, unul dintre cei mai cunoscuți propagandiști ruși, în emisiunea sa TV.

„Ar trebui să ne clarificăm obiectivele. Timpul jocurilor s-a terminat. La naiba cu dreptul internațional și ordinea globală”, a continuat el în comentarii făcute după operațiunea SUA care l-a extras pe președintele venezuelean Nicolas Maduro din țara sa pentru a fi deferit justiției americane.

„Dacă a fost necesar să începem o operațiune militară specială pe teritoriul Ucrainei pentru securitatea noastră națională, de ce, pe baza acelorași considerente, nu putem începe o operațiune militară specială în alte puncte ale zonei noastre de interes?”, s-a întrebat Soloviov.