JD Vance merge să pună la punct detaliile pentru „Coridorul Trump” în două țări din sudul Rusiei: „Acesta era teritoriul lui Putin”

Vicepreședintele american JD Vance va vizita săptămâna aceasta Caucazul de Sud, oprindu-se în Armenia și Azerbaidjan pentru a promova un acord de pace mediat de Washington, care ar putea transforma rutele energetice și comerciale din regiunea strategică aflată în sudul Rusiei, relatează Reuters și Novaia Gazeta.

Reuters amintește că vizita de două zile a lui Vance în Armenia, care va începe mai târziu în cursul zilei de luni, are loc la șase luni după ce liderii Armeniei și Azerbaidjanului au semnat un acord la Casa Albă, văzut ca primul pas major către pace după aproape 40 de ani de conflict.

Novaia Gazeta amintește în schimb de discursul susținut de Doland Trump pe 21 ianuarie la Forumul Economic Mondial de la Davos, când președintele Statelor Unite a declarat încă o dată lumii că Putin era extrem de uimit de modul în care a reușit să reconcilieze atât de rapid cele două țări. „Lucrez de un an pentru a rezolva războiul dintre Rusia și Ucraina. Am rezolvat opt ​​războaie. Putin m-a sunat. Vorbeam despre Armenia și Azerbaidjan. Mi-a spus: «Nu pot să cred că ați rezolvat [conflictul]. Lucrez la asta de 10 ani și ați făcut-o literalmente într-o zi»”, a spus Trump despre presupusele comentarii ale lui Putin.

Trump a făcut comentarii asemănătoare la o conferință de presă susținută la Casa Albă înaintea călătoriei sale la Davos, el explicând interesul președintelui rus pentru rezolvarea conflictului prin faptul că „acesta era teritoriul lui Putin” – o referință la faptul că Armenia și Azerbaidjanul se aflau în mod tradițional în sfera de influență a Moscovei.

Vance, primul vicepreședinte american care vizitează Armenia, încearcă să avanseze „Coridorul Trump pentru Pace și Prosperitate Internațională” (TRIPP), un coridor propus de 43 de kilometri care ar traversa sudul Armeniei și ar oferi Azerbaidjanului o rută directă către exclava sa Nahicevan și către Turcia, aliatul apropiat al regimului de la Baku.

„Vizita lui Vance ar trebui să reafirme angajamentul SUA de a duce la bun sfârșit Coridorul Trump”, a declarat pentru Reuters Joshua Kucera, analist senior pentru Caucazul de Sud la ONG-ul International Crisis Group.

„Într-o regiune precum Caucazul, chiar și o mică atenție din partea SUA poate avea un impact semnificativ”, subliniază el.

Vizită de 4 zile a lui JD Vance în Armenia și Azerbaidjan

Guvernul armean a declarat luni că Vance va avea discuții cu prim-ministrul Nikol Pașinian și că ambii lideri vor face apoi declarații.

Casa Albă a precizat că Vance va vizita apoi Azerbaidjanul, miercuri și joi.

Conform acordului semnat anul trecut, o firmă privată americană, TRIPP Development Company, a primit drepturi exclusive pentru dezvoltarea coridorului propus, iar Armenia își păstrează suveranitatea completă asupra frontierelor, vamelor, fiscalității și securității.

Ruta ar conecta mai bine Asia de Europa, în timp ce – aspect crucial pentru Washington – ar evita Rusia și Iranul, într-un moment în care țările occidentale doresc să diversifice rutele energetice și comerciale departe de Rusia, din cauza războiului acesteia în Ucraina.

Discuțiile din ultima perioadă între Washington și cele două țări din Caucazul de Sud au avut loc în condițiile în care Rusia și-a văzut influența diminuată în regiune, pe măsură ce a fost distrasă de invazia sa din Ucraina. Armenia, în special, s-a distanțat de Moscova, pe care a acuzat-o că nu și-a îndeplinit obligațiile de a-i sări în apărare în ultimul conflict militar cu Azerbaidjanul, din toamna lui 2022.

Asigurarea accesului SUA la aprovizionarea cu minerale critice este, de asemenea, probabil un punct central al vizitei lui Vance. TRIPP ar putea deveni un coridor cheie pentru tranzitul bogăției minerale vaste din Asia Centrală – inclusiv uraniu, cupru, aur și metale rare – către piețele occidentale.

Frontiere închise, interese mari în Caucazul de Sud

În perioada sovietică, Caucazul de Sud era traversat de căi ferate și conducte petroliere, până când o serie de războaie izbucnite încă din anii 1980 au perturbat rutele energetice și au închis granița dintre Armenia și Turcia, aliatul regional cheie al Azerbaidjanului.

Armenia și Azerbaidjanul au fost blocate într-un conflict acerb aproape patru decenii, în principal pentru regiunea muntoasă Nagorno-Karabah, teritoriu recunoscut internațional ca aparținând Azerbaidjanului, dar care s-a desprins de sub controlul acestuia odată cu prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991.

Azerbaidjanul și Armenia au purtat două războaie pentru Karabah înainte ca forțele armate azere să ocupe teritoriul în 2023. Întreaga populație etnică armeană din Karabah, de peste 100.000 de persoane, a fugit în Armenia.

Cei doi vecini au înregistrat progrese în ultimele luni în normalizarea relațiilor, inclusiv reluarea unor livrări energetice.

Dar există încă obstacole majore pentru o pace deplină și durabilă, inclusiv cererea Azerbaidjanului ca Armenia să-și modifice constituția pentru a elimina ceea ce guvernul de la Baku susține că ar conține pretenții implicite asupra teritoriului azer.