Ambasadorul României în Germania, către muncitorii sezonieri români: Nu sunt excluse abuzurile din partea angajatorilor. Se critică des faptul că fermele ar ține mai mult decât este rezonabil cărțile de identitate
Ambasadorul României în Germania, Emil Hurezeanu, reacționează în contextul relatărilor din presă despre situația dificilă a muncitorilor români care ajută la strângerea recoltei în Germania și spune că nu sunt excluse abuzurile din partea angajatorilor, de exemplu criticându-se des faptul că fermele ar ține mai mult decât este rezonabil cărțile de identitate ale oamenilor. De asemenea, Hurezeanu avertizează că autoritățile germane se văd nevoite să caute cetățeni români care au părăsit carantina și care pot reprezenta un risc epidemiologic pentru sănătatea publică, iar în Germania, la fel ca în România, aceasta este o faptă deosebit de gravă.
Într-un mesaj transmis pe pagina de Facebook a Ambasadei României la Berlin, Hurezeanu vorbește despre semnalările din presă cu privire la situația lucrătorilor sezonieri români din Germania și spune că subiectul a dobândit o amploare mediatică deosebită.
„S-a scris, s-a distribuit și s-a comentat mult mai mult decât în anii precedenți, cu toate că numărul sezonierilor români aflați în prezent pe teritoriul german este semnificativ mai redus decât în trecut, din cauza restricțiilor de călătorie bine-cunoscute. (…) În ciuda personalului restrâns de care dispun și a limitărilor create prin condițiile epidemiologice actuale, am cercetat toate cazurile care ne-au fost semnalate. Unele dintre acestea, relativ puține, ne-au fost aduse la cunoștință în mod direct de către cei implicați, ceea ce este foarte bine, pentru că ne ajută să scurtăm timpul de reacție. Am pus la dispoziție mai multe modalități de contact, pe care le regăsiți ușor pe site, și pe care chiar le-am suplimentat cu noi linii dedicate în contextul crizei cauzate de extinderea pandemiei de coronavirus”, afirmă ambasadorul român.
El spune că majoritatea semnalărilor au fost transmise, însă, de către presă și că în astfel de cazuri, din cauză că articolele de obicei nu includ datele necesare pentru identificarea exactă a fermelor în cauză, fiecare caz presupune un timp suplimentar dedicat obținerii unor astfel de date. Diplomatul face și un apel la „publicarea cu discernământ a unor informații verificate sau cel puțin credibile, astfel încât fie diminuat riscul de a crea probleme și neînțelegeri suplimentare cu privire la un subiect atât de sensibil”.
„(…) Am identificat, am intrat în contact direct și am avut discuții ferme cu operatorii economici vizați, imediat ce acest lucru a fost posibil. În toate cazurile, am procedat la verificarea și clarificarea în fapt a aspectelor semnalate, astfel încât să ne putem asigura dacă sunt respectate drepturile firești la condiții de muncă și remunerare decente, așa cum sunt ele conferite prin legislația germană. Concluziile și constatările sunt în mod firesc transmise și către instituțiile competente din România, după caz la MAE, MMPS, MADR, MAI, DSU etc..
În fiecare caz în parte, pentru completarea unui tablou realist al stării de fapt intrăm în dialog, pe lângă inițiatorii semnalărilor, cu fermele vizate, cu organele responsabile de Poliție, cu Autoritățile locale de Sănătate, cu cele de Protecție a muncii ori care au în sarcină verificarea respectării condițiilor de salarizare, cu rețelele cunoscute de solidaritate și consiliere ș.a. în funcție de situația concretă.
Avem în vedere și dificultățile suplimentare generate de criza coronavirus, mai ales pentru cei aflați departe de țară. Din acest motiv, ne-am asumat o manifestare extrem de ofensivă, la limita abilitărilor pe care acreditarea diplomatică ni le conferă. Arătăm permanent că în toate deciziile luate cu privire la sezonieri trebuie ținut cont și de dimensiunea umanitară și vulnerabilitatea acestora în această perioadă dificilă când nu au nici măcar posibilitatea de a se repatria în țară, din cauza restricțiilor bine-cunoscute. Aceste eforturi au permis și mobilizarea mai rapidă a instituțiilor germane în sensul clarificării și investigării cu celeritate a unor situații, dincolo de procedurile care sunt aplicate în mod uzual”, mai arată diplomatul român la Berlin.
El admite că nu sunt excluse abuzurile din partea angajatorilor, bunăoară se critică des faptul că fermele ar ține mai mult decât este rezonabil cărțile de identitate. „Ele sunt în mod firesc necesare acestora pentru întocmirea formalităților contractuale și pentru înregistrarea în fața autorităților locale, dar trebuie înapoiate imediat ce acestea au fost încheiate. Altfel, reprezentanții diplomatici și consulari vor semnala de îndată că documentele de identitate aparțin de drept statului român și sunt în posesia exclusivă a titularilor lor”.
Conform sursei citate, există și alte probleme: autoritățile germane se văd nevoite să caute cetățeni români care au părăsit carantina și care pot reprezenta un risc epidemiologic pentru sănătatea publică.
Ambasada României la Berlin avertizează că și în Germania, la fel ca în România, aceasta este o faptă deosebit de gravă: „În acest context, apreciem că „ideile“ de exacerbare a conflictelor sau, mai grav, de părăsire a locului desemnat de carantină (spre ex. pentru a căuta de lucru în alte ferme), reprezintă o formă de iresponsabilitate. Persoanele care fac acest lucru se expun riscului unor consecințe penal-administrative și financiare majore și asupra cărora, odată pornite mecanismele instituționale specifice, nu mai putem avea niciun fel de influență”.
„Dumneavoastră reprezentați o realitate extrem de importantă a legăturilor actuale dintre România și Germania și trebuie să încercăm cu toții, să avem grijă ca aceasta să evolueze într-un mod folositor pentru toți cei implicați, fără cicatrice emoționale sau instituționale de care să ne fie mai apoi rușine”, le mai transmite Emil Hurezeanu românilor aflați în Germania.
CITEȘTE ȘI:
INTERVIURILE HotNews.ro