Amânați cheltuielile neesențiale până la finalul anului. La ce să fim atenți cu banii/ Interviu VIDEO cu Adrian Asoltanie

Până la sfârșitul anului sau, măcar, în următoarele 6 luni, să amânați puțin achizițiile neesențiale, cum ar fi și zugrăvirea locuinței, le recomandă Adrian Asoltanie, trainer de educatie financiară, celor cu care se întâlnește, făcând referire la situația actuală, care este incertă. „Poate o lăsăm pentru anul viitor”, spune el.

Foarte pe scurt:

Un buget o să-ți arate, întotdeauna, foarte clar, ce bani îți intră în casă

De îndată ce ți-a intrat salariul astăzi creează-ți acest obicei să pui ceva deoparte, o mică parte: 10%, 5%, cât o fi, 100 lei, 100 euro

Cheltuielile vitale sunt: mâncarea, locuința, transportul, datoriile

Bani risipiți: fumat, alcool, jocuri de noroc, pariuri sportive, alte cheltuieli inutile.

Poți să faci și niște mici optimizări când vine vorba despre abonamente pe care nu le folosești sau abonamente prea scumpe la diverse servicii pe care ai putea să le muți la alți furnizori pentru a obține o economie

O categorie de cheltuieli pe care se duc din ce în ce mai mulți bani ce poate fi optimizată: mâncarea gătită comandată prin curier, livrare, catering.

Fondul de urgență ar trebui să fie în perioada asta mai degrabă spre 2.000 de lei

Fondul de siguranță, care completează fondul de urgență, ar trebui să fie în perioada asta echivalentul a 6 luni de cheltuieli

„Dacă plănuisem să schimb perdelele, covorul, televizorul sau telefonul, la fel (mai bine amân n.r.). Asta pentru a putea fi construit mai ușor fondul de urgență și cel de siguranță (vezi ce înseamnă cele două mai jos sau în video n.r.). Adică pauză la aceste achiziții neesențiale”, a spus el, într-un interviu acordat HotNews.ro.

În ceea ce privește persoanele care vor să investească în imobiliare, el recomandă mai multă precauție.

„Asta nu te oprește să mergi la vizionări, să te uiți pe anunțuri, să-ți „faci temele”. Având în vedere incertitudinile, conflictului de la granița României, eu recomand celor cu care mă întâlnesc să urmărească piața imobiliară dar, dacă se poate, să mai amâne puțin această achiziție”, a explicat expertul în educație financiară.

Faceți-vă un buget pe 1 an

“Recomand să ne facem un buget. Un buget o să-ți arate, întotdeauna, foarte clar, ce bani îți intră în casă. V-aș recomanda întotdeauna să vă faceți bugetul pe un an de zile”, a afirmat Asoltanie.

• Eu observ de multe ori la cei cu care mă întâlnesc că nu prea conștientizează câți bani le intră de fapt în casă într-un an de zile și apoi să vedem pe câte picioare financiare stăm. Adică câte surse de venit avem. Asta spune foarte multe despre stabilitatea, siguranța și rezistența noastră la diverse situații neprevăzute sau cu provocări, cum e cea pe care o trăim acum.

• Deci pe partea asta: pe câte picioare stați și câți bani vă intră în casă într-un an de zile.

Partea de cheltuieli, spune el, se face întotdeauna pe 12 luni.

În momentul acela înțelegi foarte clar pe ce ți se duc banii într-un an. O să fii conștient și de anumite cheltuieli care apar doar o dată pe an și oamenii uită despre ele sau nu le bagă în seamă – nu le includ în planul lor de cheltuieli, cum ar fi:

• Cauciucurile pentru mașini

• Impozite sau taxe

• Vacanță de Crăciun, Revelion (evenimentele acestea punctuale au tendința să scoată sume mari de bani deodată din bugetul nostru)

• Alte achiziții pe care le faceți o dată pe an.

Plătește-te pe tine primul

IMPORTANT: Ieșirile – cheltuielile să înceapă întotdeauna cu economisire. Adică, de îndată ce ți-a intrat salariul astăzi crează-ți acest obicei să pui ceva deoparte, o mică parte: 10%, 5%, cât o fi, 100 lei, 100 euro, potrivit lui Asoltanie.

• Este foarte important acest obicei de a te plăti pe tine primul în loc să plătești pe toți ceilalți.

Greșeala pe care o facem mulți dintre noi

„Greșeala pe care am făcut-o ani de zile și o văd la cursurile pe care le țin în companii este că luăm salariul, ne grăbim să achităm obligațiile: rată la bancă, utilități, întreținere, cumpărături. Toată lumea zice: Pun deoparte ce-mi rămâne la sfârșitul lunii”, a explicat expertul.

• Marea majoritate a oamenilor, statistic vorbind, 74% dintre români nu rămân niciodată cu bani de la un salariu la altul.

• Atenție, se întâmplă și la cei care câștigă 2000 – 2.500 lei pe lună, dar și la cei care câștigă mult mai mult de-atât.

Problema vine de aici, că lăsăm economiile pe ultimul plan.

„În perioada asta de criză, cum suntem acum, oamenii au redescoperit cât de importantă este economisirea. În realitate, bugetul este cel care îți arată pe ce ți se duc banii, pe unde ai mai putea să optimizezi, pe unde se duce risipa, pe unde sunt diverse excese, ce-ai putea să mai ajustezi pe-acolo”, a afirmat Asoltanie.

• Cei care vor să-și facă un astfel de buget, îl găsesc gratuit la mine pe site. Durează 15 minute pe an să-ți faci un astfel de exercițiu și vei descoperi foarte multe despre banii tăi.

Ce categorii de cheltuieli sunt vitale, care sunt opționale și ce bani sunt risipiți

Potrivit acestuia, când îți faci bugetul, o să observi două categorii de cheltuieli.

Unele sunt vitale:

Mâncarea

Locuința

Transportul

Datoriile

Acestea sunt cheltuieli obligatorii la care nu poți să renunți complet sau nu poți să le ajustezi foarte mult.

A doua parte a cheltuielior, este cea a cheltuielilor opționale:

Haine

Gadgeturi

Mobilă

Excursii

Vacanțe

Timp liber

Restaurant

Servicii

Coafor

Mai este o categorie, tot în zona de cheltuieli opționale, la români, o categorie pe care am denumit-o: bani risipiți.

Sunt bani care se duc spre:

fumat

alcool

jocuri de noroc

pariuri sportive

alte cheltuieli inutile.

Datele INS arată că peste 8% din veniturile românilor se duc spre partea asta de băuturi alcoolice – tutun.

Unde poți face optimizări de costuri

„Atunci, uitându-te cu atenție la fiecare dintre categoriile respective, o să poți să faci și niște mici optimizări când vine vorba despre abonamente pe care nu le folosești sau abonamente prea scumpe la diverse servicii pe care ai putea să le muți la alți furnizori pentru a obține o economie”, afirmă Asoltanie.

Ce mai poți să optimizezi?

O categorie pe care se duc din ce în ce mai mulți bani: mâncarea gătită comandată prin curier, livrare, catering.

„Oamenii se obișnuiesc foarte ușor cu această variantă comodă și confortabilă de a-ți comanda masa de prânz. Însă, în momentul în care te uiți pe un buget, al unei persoane care începe să facă mișcarea asta în fiecare zi, o să vezi că într-un an de zile se duc sume foarte consistente pe această direcție”, a explicat el.

Tot în România se aruncă aproape 30% din mâncarea cumpărată.

• Sunt, cu siguranță, diverse zone, diverse cheltuieli pe care putem să le optimizăm, să le anulăm de tot, să le mai reducem.

Când vine vorba de economisire, sunt câțiva pași foarte importanți

Câțiva pași important în economisire, potrivit lui Adrian Asoltanie:

1. Să te plătești pe tine primul

Ți-a intrat salariul astăzi? O parte din el trebuie să plece într-un cont separat de economii sau, de ce nu, ai putea să te duci la prima casă de schimb valutar și să-ți cumperi 50 de euro pe care să-i pui deoparte.

De ce?

Psihologic, românii umblă destul de greu la economiile în euro pentru lucruri de impuls, pentru mărunțișuri. Atunci, în realitate, economiile în valută sunt mai protejate pentru persoana respectivă.

2. Ce facem cu acești bani? Esențial este să ne formăm un fond de urgență: între 1.000-2.000 lei cash în casă, într-un plic sigilat ca să nu umblați la el când vine curierul cu colete sau pizza.

Acest fond de urgență ar trebui să fie în perioada asta mai degrabă spre 2.000 de lei.

Pentru ce sunt acești bani?

1. Defecțiuni casnice

2. Mici probleme de sănătate care ni se pot întâmpla oricând

Atunci avem acești bani cash în lei pentru aceste mici probleme.

Crearea fondului de siguranță: numerar și la bancă

„Restul economiilor ar trebui să meargă către fondul de siguranță: înseamnă un cont la bancă”, spune el.

• Aș recomanda să fie în euro pentru că umblăm mai puțin la banii respectivi. Suntem protejați și de diferența de inflație pentru că inflația pe leu este 8, 9, 10%, iar cea pe euro este undeva la 5%. Suntem protejați și de eventuale variații valutare.

Acest fond ar trebui să ne acopere măcar 3 luni de cheltuieli vitale, adică:

mâncare

locuință

transport

rate

Rolul acestui fond este să ne ferească de problemele grave ale vieții:

Pierderea locului de muncă

(Estimările arată că ai nevoie de 2-4 luni pentru a-ți găsi un alt loc de muncă pe o poziție similară și pe un nivel de venituri similar. N-ai vrea să fii șomer și să te duci disperat la interviuri de job și să accepți orice condiții pentru că îți vine chiria sau rata săptămâna viitoare și nu ai opțiuni, nu ai soluții)

O boală gravă sau o operație scumpă care, pe deoparte, te scoate din producție, adică îți afectează veniturile și vin la pachet cu cheltuieli suplimentare pentru doctori, medicamente, tratament, recuperare și așa mai departe

Situații complicate cum ar fi decesul partenerului, divorț

O nouă situație, actuală, de conflict care te poate pune în situația de a-ți părăsi locuința, localitatea sau țara.

„Fondul de siguranță completează fondul de urgență între 3-6 luni de cheltuieli. Aș recomanda să mergem, în perioada asta, către 6 luni de cheltuieli. Aș recomanda ca o parte din acest fond de siguranță să fie într-o valută cash la dispoziție în casă”, a explicat Adrian Asoltanie.