ANAF a depistat „fraudă masivă” la firme românești de ridesharing”: 175 milioane lei, măsuri asiguratorii, în 5 zile de control Antifraudă

ANAF-ul s-a pus cu controalele pe firmele românești care fac transport alternativ prin intermediul aplicațiilor de ridesharing. „Peste 35 de milioane de euro (175 de milioane de lei) reprezintă prejudiciul adus bugetului de stat de 128 de companii de transport alternativ (ride-sharing), care funcționau la negru”, susține Fiscul, într-un comunicat transmis luni comunității antreprenoriale StartupCafe.

Presupusa fraudă a fost descoperită în urma unei acțiuni de control la nivel național demarată de Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) derulată în cursul săptămânii trecute, a menționat Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). 

Operațiunea ANAF, inițiată pe 29 septembrie, a vizat descoperirea de practici evazioniste, precum plata la negru a salariilor șoferilor și nedeclararea veniturilor. 

Pentru toată suma imputată firmelor, de 175 milioane lei, DGAF a instituit măsuri asigurătorii pe activele patrimoniale ale societăților, conturi bancare și a sumelor urmăribile, pentru recuperarea integrală a prejudiciului. Măsurile asigurătorii puse de ANAF pot fi popriri pe conturi sau sechestre, conform legii.   

Cum funcționa frauda în ridesharing, conform acuzațiilor ANAF: 

Controalele Antifraudei Fiscale au fost demarate ca urmare a unor analize de risc realizate de DGAF în luna septembrie 2025, care au semnalat un „risc fiscal major” în rândul operatorilor de transport alternativ, precizează acum ANAF, conform StartupCafe. 

Fiscul acuză că majoritatea firmelor românești de transport vizate de acest control operau astfel: 

• Contracte de comodat fictive: Șoferii transmiteau autoturismele personale cu titlu gratuit (contract de comodat n.r.) către societatea-operator, formalizând astfel înscrierea pe platforme.  
• Plată la negru și nedeclararea veniturilor: După ce încasau sumele de la platformele de ridesharing, companiile opreau un comision de până la 15%, restul banilor fiind transferați șoferilor, de cele mai multe ori în numerar, fără a fi fiscalizați.    
• Muncă la negru/ subdeclarată: Majoritatea șoferilor care prestau servicii în cadrul acestor societăți fie nu erau angajați cu forme legale, fie erau angajați cu normă de timp parțială, iar pentru aceștia nu erau declarate și achitate contribuțiile datorate bugetului de stat;.  
• Omisiunea înregistrării: Reprezentanții societăților nu înregistrau în evidența contabilă și nu declarau administrației fiscale veniturile impozabile, cauzând direct prejudiciul bugetar. 

230 de mașini fără case de marcat la o singură firmă de transport. Curse cu bani cash

Pentru a asigura recuperarea prejudiciului total estimat la 175 de milioane de lei, DGAF a instituit măsuri asigurătorii asupra activelor patrimoniale, conturilor bancare și a sumelor urmăribile deținute de platformele de ride-sharing. 

Aceste măsuri au fost luate pentru a preveni sustragerea sau ascunderea bunurilor.

Pe lângă implicațiile fiscale majore, controalele au scos la iveală și „nerespectarea obligației de a dota mașinile cu aparate de marcat electronice fiscale, deși se încasau curse în numerar”, a mai susține ANAF.    

Într-una dintre situațiile investigate, a fost identificată o flotă de 230 de autovehicule fără case de marcat. 

Sancțiunile aplicate au inclus: 

• Amendă contravențională.  
• Confiscarea sumei de 1,1 milioane de lei.  
• Suspendarea activității de ride-sharing a autoturismelor respective până la dotarea cu aparate fiscale. 

Din anul 2025, Ministerul Finanțelor a introdus un nou instrument legislativ: declarația informativă D397, pe care o depun la ANAF marile platforme de ridesharing care operează în România, ca Uber și Bolt. 

Platformele de transport alternativ sunt obligate să transmită periodic date direct către Fisc. 

ANAF spune că noul instrument îi permite acum „un control activ și în timp real” asupra activităților din domeniul transportului alternativ. . 

• Citește mai departe pe StartupCafe.ro