Analiza NEWSWEEK: Cum poate influenta problema Kosovo viitorul Serbiei si al UE

In Serbia circula zilele acestea o gluma sinistra: „Rusia a pus capat razboiului rece cu America – asa ca-l continua Serbia”, scrie publicatia americana NewsWeek, intr-uo analiza preluata de Rador. Avand in vedere situatia de ostilitate dintre cele doua foste superputeri referitor la Kosovo, s-ar putea ca aceasta apreciere sa fie aproape de adevar. Saptamana aceasta, Washingtonul se adreseaza dezbaterii Consiliului de Securitate al ONU privitor la Kosovo, avand alaturi majoritatea Europei occidentale, exercitand presiuni pentru independenta teritoriului.

Cititi analiza Newsweek:

Dar Parlamentul Serbiei a respins cu o majoritate coplesitoare desfasurarea unei misiuni impuse de UE in Kosovo si isi mentine, cu sprijinul Rusiei si al unei liste tot mai lungi de tari intre care China, Indonezia si Africa de Sud, refuzul de a se desparti de regiune – chiar daca, potrivit premierului Vojislav Kostunica, aceasta ar insemna amanarea convorbirilor de integrare in UE.

Se pare ca Serbia scapa metodelor UE. Pentru prima data, o tara europeana din afara UE nu se inghesuie sa fie primita, dimpotriva, prezinta pretentii proprii, insistand ca Europa sa continue negocierile referitoare la Kosovo pana la identificarea unei solutii convenabile pentru toate partile.

Pentru sarbii de rand, este o atitudine perfect logica. Cand privesc spre noii membri ai UE, Romania si Bulgaria, isi vad vecinii primiti in 2007 cu o infrastructura in prabusire si un venit mediu lunar mai mic decat cel pe care il au sarbii insisi. Intr-un recent sondaj de opinie, 75% din sarbi au respins renuntarea la Kosovo in schimbul integrarii in UE.

Acum, Serbia pretinde Europei sa se alinieze „noua sau impotriva noastra” in problema Kosovo si cateva state membre ale UE inclina spre pozitia Serbiei. Intre cei care se opun unei declarari unilaterale a independentei Kosovo se numara Spania, Cipru, Romania, Ungaria, Slovacia si Grecia. Ei sustin ca daca provincia, a carei populatie este in proportie de 90% de etnie albaneza si in mare masura musulmana, ar fi separata prin constrangere de Serbia care nu este dispusa sa accepte acest lucru, ar fi subminata stabilitatea din Balcani si s-ar crea un precedent periculos pentru alte miscari separatiste.

In ceea ce le priveste, Statele Unite sustin oficial independenta Kosovo. Dar opozitia are opinii diverse. Fostul amiral al Fortelor Navale si consilier al Statului major interarme, James Lyons, avertiza luna aceasta sa nu se constituie un „stat in stil taliban chiar in inima Europei”, care „are legaturi cunoscute cu miscarea jihadului global si crima organizata”.

Independenta sa, remarca el, va duce la un „accident feroviar” in relatiile cu Rusia. Saptamana trecuta, fostul secretar de stat american Lawrence Eagleburber avertiza in privinta repercusiunilor unei separari a Kosovo de Serbia asupra viitoarei politici globale.

In acelasi timp, Belgradul se distanteaza de Occident. De curand, a discutat cu gigantul energetic controlat de statul rus, Gazprom, despre vanzarea cotei de 51% din compania sa petroliera de stat. Tomislav Nikolic, candidat de frunte la alegerile prezidentiale de la 20 ianuarie, poarta discutii cu Rusia privitor la stabilirea unei baze militare ruse aici.

Ce este de facut? Serbia ar putea genera in oarecare masura simpatia Occidentului predand tribunalului de la Haga criminali de razboi de felul sefului militar sarb bosniac Radko Mladic. In schimb, Occidentul ar putea improviza o solutie diplomatica de felul celei deja existente in Taiwan si nordul Ciprului, spune Andrew Denison de la think-tank-ul Transatlantic Networks, din Bonn, Germania.

„Nu le permitem realmente independenta, dar ei pot spune ca sunt independenti”, spune el. Dar pana atunci, americanii si europenii vor trebui sa fie jucatori de poker versati si sa puna in paranteze promisiunea ca vor recunoaste independenta kosovara – promisiune despre care multi cred ca nu ar fi trebuit facuta niciodata.

Intre timp, situatia ar putea deveni chiar mai instabila. La alegerile prezidentiale de la sfarsitul saptamanii, sarbii vor avea de optat intre Boris Tadic si ultranationalistul Nikolic. Tadic spune de multa vreme ca viitorul Serbiei este in Uniunea Europeana. Dar ideea de a renunta la Kosovo nu poate fi o baza, chiar cu riscul unei noi amanari a intrarii in clubul european.

Nikolic are o pozitie mai transanta. Kosovo trebuie sa ramana in cadrul Serbiei, si el crede ca proiectul european este oarecum irelevant pentru Serbia. Rusia este tara care conteaza.

Deocamdata, Tadic pare a fi candidatul cu cele mai multe sanse. Dar o victorie neasteptata a lui Nikolic – si venirea la putere a unui guvern dogmatic – ar putea face ca negocierile sa scape de sub control. Partidul sau Radical ar putea incheia o alianta cu Partidul Democratic, de extrema dreapta, al lui Kostunica, punand si mai mult la indoiala perspectivele de integrare in UE.

Miza fiind atat de mare, Occidentul trebuie sa se intrebe daca, pentru un Kosovo liber, merita sa fie din nou umilit instabilul Belgrad, sustinut de Rusia si aflat in inima Balcanilor. Este un stat mic, sarac, est-european, pe care s-ar putea ca pana la urma Uniunea Europeana sa-l vrea mai mult chiar decat Uniunea Europeana.