VIDEO „Ce lăsăm în urmă”. Ilie Bolojan și-a făcut bilanțul de premier: „Nu pretind că am fost fără greșeală”

Premierul interimar Ilie Bolojan afirmă că a preluat, atunci când a venit la Palatul Victoria, o țară „cu spatele la zid, cu deficit de încredere”, dar va preda viitorului Executiv o Românie aflată pe calea redresării corecte, „cu experiența unei guvernări fără minciună, fără populism și cu respect pentru oameni”.

Declarațiile au fost făcute luni seară, într-o conferință de presă la Palatul Victoria, în care Bolojan și-a prezentat bilanțul la conducerea guvernului, cu o zi înainte de votul de învestitură din Parlament privind cabinetul propus de Luca Niculescu.

„Am preluat o țară cu spatele la zid, cu deficit de încredere”, a declarat premierul interimar, la începutul conferinței de bilanț, care a durat aproape o oră.

„După aproape 16 luni în care am avut onoarea de a servi România din funcția de premier, (…) mandatul se va încheia. A fost un mandat intens marcat de crize interne și externe și de provocări. Am preluat o țară cu spatele la zid, cu un deficit record, nu doar bugetar, dar și de încredere. Predau viitorului Guvern o Românie aflată pe calea redresării corecte, cu experiența unei guvernări fără minciună, fără populism și cu respect pentru oameni. În iunie anul trecut, situația era atât de gravă încât nimeni nu se înghesuia să fie premier”, a spus Bolojan. 

„Nu a existat o alegere reală, ci singură variantă – să începem redresarea cu costuri inevitabile. Comisia Europeană și piețele financiare nu mai aveau încredere în noi, nu ne mai acceptau promisiuni, ci măsuri cu efect imediat. Dacă nu am fi început o reformă ordonată ar fi urmat o criză care ar fi lovit țara întreagă și fiecare familie ar fi simțit puternic acest lucru”, a mai susținut el.

Ilie Bolojan le-a mulțumit românilor pentru că „au avut de dus greul” în această perioadă, subliniind că efortul acestora a avut sens.

Principalele declarații ale lui Ilie Bolojan:

• În această perioadă, am trecut de evaluările agențiilor de rating.
• Da, a scăzut consumul pentru că am eliminat consumul pe datorie.
• Am găsit PNRR blocat și în prag de eșec. L-am renegociat și repornit. Absorbția PNRR ar fi fost de 100% dacă PSD nu bloca legea salarizării.
• Un stat corect începe prin a-și aplica sieși regulile de disciplină pe care le cere societății.
• Însă cea mai importantă reformă a fost introducerea unui alt mod de a guverna. Fără minciună, fără așteptări false, cu respect pentru banul public și pentru viitorul țării.
• Reforma pensiilor magistraților a fost o premieră pe care nimeni nu a avut curajul să și-o asume. Nu am făcut niciun pas înapoi în această privință, deși plătim și acum prețul.
• Unul dintre domeniile cele mai problematice care afectează în mod major competitivitatea României este energia. Lipsa reformelor și întârzierea investițiilor au fost resimțite atât de cetățeni prin facturi și prețuri, cât și de firme în competiția dură de pe piața internațională. Am început să deblocăm investițiile care erau îngropate sub mormane de hârtii. Am făcut pași importanți pentru creșterea capacităților de stocare, pentru întărirea rețelelor și pentru sprijinirea marilor investiții precum centralele pe gaz. Toate acestea trebuie continuate.

„Atacuri nedrepte și mincinoase”

• Când PSD nu a mai suportat pericolul ca vechiul sistem să fie demantelat prin reguli și alocări corecte, acest guvern a fost demis. Nu pentru că reformele au eșuat, ci pentru că începuseră să atingă interesele celor care vor să trăiască în continuare de pe urma unui stat nereformat.
• A trebuit să suport atacuri nedrepte și mincinoase. Am tăcut multă vreme din două motive. Nimic nu putea fi mai important decât să duc România mai departe. Încă o lege, încă un jalon PNRR, încă un punct scăzut din deficit.
• De asemenea, eram în mijlocul efortului de recredibilizare a României, iar piețele și partenerii externi erau atenți la noi. Nu am dorit să pun în pericol în niciun fel evaluările agențiilor de rating prin conflictele politice și prin instabilitate.
• În cele cinci luni de provizorat, am făcut toate eforturile pentru a menține direcția și pentru ca PNRR să fie dus la bun sfârșit în cele mai bune condiții posibile.
• Le mulțumesc miniștrilor, precum și tuturor administrațiilor locale care au reușit să-și ducă la bun sfârșit proiectele, deoarece absorbția fondurilor europene a fost un efort de echipă. O economie așezată pe baze mai sănătoase este cheia relansării economice.
• De aceea, în vara acestui an am lansat programele pentru stimularea producției locale, atragerea investițiilor românilor din diaspora și dezvoltarea tehnologiilor avansate prin scheme de sprijin care vizează investițiile, cercetarea și dezvoltarea, precum și crearea de capacități de producție noi.
• Într-o regiune marcată de război, o țară mai sigură este o necesitate, iar accesarea programului SAFE a fost o responsabilitate de siguranță națională.

„Ce lăsăm în urmă?”

• Ce lăsăm în urmă? Lăsăm un buget așezat pe o traiectorie bună, iar viitorul guvern trebuie să mențină o abordare bugetară prudentă și să consolideze modelul de creștere economică bazat pe investiții și nu pe consum.
• Trebuie să spunem adevărul și să refuze populismele. Sunt invocate în această perioadă datorii lăsate de pe urma acestui guvern.
• Nu am lăsat datorii, dar România are probleme structurale și n-o să vă evit să le pomenesc, pentru că ele vor fi provocările viitoarelor guverne.

Probleme structurale

• Avem sentințele care au fost investite cu titlu executoriu în urma proceselor generate de magistrații din România. Și așa cum știți, avem o sentință care obligă guvernul la plata a peste 5 miliarde de lei și mai sunt și alte sentințe care au fost obținute în urma miilor de procese care au fost generate în toți acești ani, fără o legislație care să nu mai permită acest tip de procese.
• Nu vom rezolva această problemă și indiferent ce va face viitorul guvern, va fi practic în imposibilitatea de a plăti astfel de sume de pe o zi pe alta.
• A doua problemă structurală pe care o avem ține de zona de energie și aici moștenim scheme de compensare din anul 2021 pentru energia electrică, care înseamnă încă facturi care n-au fost verificate de ANRE și care vor veni și în anii următori. Anul acesta am alocat pentru plata acestor restanțe 3,7 miliarde RON. Am achitat aproximativ 1,5 miliarde și dacă toate verificările vor fi în regulă, până la finalul anului vor fi achitate și diferențele de bani, sume care sunt identice cu cele alocate și anul trecut, dar și în următorii ani vor trebui continuate aceste plăți, analiza acestor restanțe și închiderea lor pentru că este o problemă care vine din spate.
• În ceea ce privește o a treia categorie de probleme structurale sunt cele din sănătate. Ani de zile, fondul care asigură plata serviciilor de sănătate a fost nefinanțat. Eram în situația în care plăteau contribuția de sănătate 6,5 milioane de români și beneficiau de servicii 16,5 milioane. Acest sistem nu putea funcționa. Prin măsurile care au fost adoptate sunt astăzi 10,5 milioane de români care contribuie și pentru prima dată anul acesta sistemul se apropie de un anumit echilibru.
• Dar fără măsuri care să treacă influențele salariale din sănătate, care generează management neperformant la o bună parte din spitale, în costul serviciilor pe care spitalele le prestează spre pacienți, n-am făcut nimic și problemele pe sănătate vor rămâne prezente și în anii următori.
• A patra problemă structurală este gestionarea investițiilor. Una din erorile care s-au făcut în toți acești ani a fost supracontractarea pe investiții. Avem o supracontractare puternică și astăzi pe programul sectorial transporturi de peste 300%. Aceeași situație este pe programul care extinde rețelele de apă și de canalizare și dacă nu se va face un management corespunzător care să prioritizeze investițiile, să le mențină pe cele viabile în finanțare, se vor crea probleme legate de plata în sectorul de construcții, de ritmul de lucrări și de creșterea costurilor pe care bugetul de stat le va avea de suportat.
• Gândiți-vă că astăzi la Ministerul Transporturilor sunt contracte de lucrări semnate de peste 30 de miliarde de euro.Bugetul anual mediu este de aproximativ 6 miliarde de euro. Asta înseamnă că cel puțin 5 ani de zile de acum înainte avem de lucru și deci orice lucrare care se începe trebuie bine gândită în așa fel încât să i se poată asigura finanțarea, altfel lucrurile nu vor fi în regulă. În ceea ce privește plățile către autoritățile locale, aici facturile care sunt în sold pe programul Anghel Saligny de 2,4 miliarde sunt achitabile fără probleme pentru că e nevoie de o rectificare de buget pentru a componentă de alocare financiară care astăzi nu poate fie folosită în interiorul ministerului, să fie alocată în această zonă și deblocarea se va face.
• De asemenea, prin eliberarea blocajului de 10% care se face la fiecare început de an prin rectificarea de buget, toate facturile de construcții care sunt în plată pot fi achitate fără probleme, inclusiv cele care vor fi emise până la finalul anului.
• Nu în ultimul rând, o a cincea problemă structurală înseamnă gestionarea companiilor de stat.Aici, în fiecare sfârșit de an, companiile care n-au făcut nicio reformă de ani de zile, unde e nevoie de restructurări și de intervenții, cer totdeauna în noiembrie și decembrie sume suplimentare pentru subvenții, pentru că nu-și fac bugetele în mod corespunzător.
• CFR, Metrorex și așa mai departe, fără buna gestionare a companiilor de stat, fără modificarea indicatorilor de performanță, fără noi contracte de management, nu vom reuși să facem ca active importante ale statului să fie gestionate mai bine în interesul cetățenilor.
• Am început și am reușit ca aceste dezechilibre să le corectăm parțial, fiind acumulate din anii anteriori, când guvernele au fugit de aceste probleme în loc să le rezolve. De la investire, singura mea grijă a fost legată de România.
• Nu pretind că am fost fără greșeală și nici că unele lucruri nu puteau fi făcute mai bine. Poate că unele lucruri ne-au scăpat, dar plec cu sentimentul că mi-am făcut datoria față de țara noastră.
• Dacă guvernul următor va ignora lecțiile recente și va reveni la vechile obiceiuri nesănătoase, va fi doar o chestiune de timp până când România va deraia din nou. Folosesc acest prilej să le mulțumesc tuturor celor cu care am colaborat, miniștrii, secretari de stat, colegii din toate ministerele, tuturor partenerilor și tuturor cetățenilor țării noastre.

Sesiunea de întrebări și răspunsuri:

Întrebare: Domnule Bolojan, pe lângă bilanțul frumos pe care l-ați făcut acestei povești, vă propun să priviți bilanțul dumneavoastră dintr-o altă perspectivă a lunilor în care v-ați aflat în mandat, respectiv oameni dați afară de la locul de muncă prin această reformă pe care le-ați ați făcut-o, o criză pe multiple domenii agravată, sistemul judiciar aproape era în pragul de a intra în colaps și, bineînțeles, a avut acea reacție fermă asupra dumneavoastră, o o ingerință clară a premierului în actul de justiție și cea mai dură reacție a celor mai importante domenii de activitate care au ieșit în stradă. În acest context, pe lângă scandalurile penale în care dumneavoastră ați fost implicat, vă întreb direct, nu este momentul să recunoașteți că ați eșuat ca lider politic și, bineînțeles, ce lăsați în urma dumneavoastră că tot ați făcut acea remarcă la finalul acestui bilanț al dumneavoastră?
Ilie Bolojan: Cred că un lucru important pe care l-am demonstrat în acest mandat este că România poate fi guvernată altfel.

Poți limita risipa banului public, poți stabili reguli corecte pentru toată lumea, le spui oamenilor adevărul, nu minți, nu creezi așteptări care nu pot fi onorate și asta este un câștig important din punctul meu de vedere. Celelalte lucruri sunt alegații.

Întrebare: Domnule premier, aș vrea să ne spuneți dacă dumneavoastră considerați că este o cheltuială justificată faptul că la Oradea, la evenimentul festival, au fost cheltuiți 6000 de euro pe o vedetă de televiziune și un influencer, (…), care au primit acești bani în condițiile în care dumneavoastră sunteți un om riguros cu banul public, este austeritate și bineînțeles bugetul este restrâns. Considerați că a fost o cheltuială justificată?
Ilie Bolojan: Fiecare autoritate locală, fiecare administrație publică din România își stabilește bugetele, își stabilește activitățile în limita bugetelor pe care le are. Guvernul României nu are competența să intervină în modul în care consiliile județene sau municipale sau orășenești stabilesc aceste bugete și fiecare răspunde din punct de vedere legal vizavi de modul în care cheltuie banii și în ultimul rând răspunde în fața cetățenilor pentru ceea ce face cu banii pe care îi alocă.

Întrebare: Aș avea o întrebare și pentru doamna Dogioiu, având în vedere că astăzi și-a depus demisia, aș vrea să știu dacă ați discutat cu domnul premier și dacă v-a făcut vreo propunere să intrați în viața politică, așa cum a convins-o și pe doamna Gorghiu și pe domnul Cîțu.
Ioana Ene Dogioiu: Nu voi intra în viața politică, acesta este primul răspuns pe care vi-l dau. În al doilea rând, mandatul meu va înceta în momentul în care decizia semnată de domnul prim-ministru Ilie Bolojan va fi publicată în Monitorul Oficial. Dacă ați citit cu atenție textul, nu este o demisie, este o cerere de revocare din funcție odată cu încetarea mandatului actualului guvern. Deci în momentul acesta, chiar dacă domnul premier a semnat sau nu, nici nu știu, nu l-am întrebat, dar probabil că a semnat deja revocarea mea din funcție, ea va intra în vigoare în momentul în care acest guvern va ieși din funcție.

Întrebare: Având în vedere că ați fost într-o coaliție timp de 11 luni cu Partidul Social Democrat, pe o scară de la 1 la 10, în ce măsură a servit PSD interesul României?
Ilie Bolojan: Suntem în următoarea situație. În primele luni când am adoptat primele pachete de măsuri, așa cum știți, coaliția a funcționat și ele au fost puse în practică. Treptat, treptat, pe măsură ce am trecut de la componenta de venituri la componenta de reducere de cheltuieli, la componenta de eliminare de privilegii, la componenta în care regulile legate de banul public erau fără echivoc. Gândiți-vă că suntem guvernul care n-am emis hotărâri de guvern cu dedicație pentru o administrație locală sau alta, singurii bani alocați fiind cele legate de situații de urgență. Situația s-a deteriorat și știți asta. Și în mod evident ceea ce s-a întâmplat legat de degradarea relațiilor din coaliție, legat de demiterea guvernului într-o perioadă de crize, plus prelungirea de aproape șase luni de zile pe care am avut-o, cu siguranță nu a fost în interesul României. Acesta este punctul meu de vedere.

Întrebare: Regretați vreo măsură pe care ați luat-o în mandatul dumneavoastră sau o măsură la care v-ați gândit și nu ați putut lua-o?
Ilie Bolojan: În ceea ce privește măsurile pe care le-am luat, ele au rezultat ca o necesitate din analiza problemelor pe care le avem legat de structura veniturilor, de exemplu, de ponderea acestora în PIB-ul României, de structura de cheltuieli. Ceea ce nu am finalizat până la capăt este reducerea structurală a cheltuielilor statului. Asta trebuie făcut în continuare pentru că legea reformei în administrație, care a fost adoptată anul acesta și a făcut efectele parțial, în principal în zona de administrație locală, în zona ministerelor mai e de lucrat pentru acest lucru.

Întrebare: Domnule premier, spuneați că PNL merge în opoziție. Spuneți-ne, vă rog, care este bilanțul, care sunt liberalii care au plecat din funcție. Aș vrea de asemenea să ne spuneți ce se întâmplă cu cele 43 de persoane susținute de PNL care activează în companiile de stat, cât timp mai rămân acolo, dacă de exemplu doamnei Dogioiu i-ați cerut să renunțe și la funcția de la ăăă radioul public și cât timp rămâneți la Vila din Primăverii pe care o folosiți acum.
Ilie Bolojan: Știți foarte bine că voi respecta toate prevederile legale. În momentul în care îmi închei mandatul, într-o perioadă rezonabilă prevăzută de lege, o voi elibera, pentru că este normal acest lucru. În ceea ce privește partea de demnitari care au fost susținuți de PNL, secretarii de stat, de exemplu, sau șefii de agenții, aceștia sau și-au depus demisia și urmează să-și încheie mandatul în zilele următoare sau vor clarifica aceste lucruri mâine, inclusiv prefecții numiți de PNL.

În ceea ce privește eliberările din funcție, pentru majoritatea, eliberarea se va face în cursul acestei săptămâni, mâine sau vineri. Sunt câteva cazuri solicitate de către domnul Luca Niculescu pentru asigurarea unor treceri și gestionări a unor probleme care se vor încheia într-o săptămână, maxim două.

Întrebare: Companiile de stat și mandatul doamnei Dogioiu de la Radio Public.
Ioana Ene Dogioiu: Dacă îmi permiteți, în ceea ce privește mandatul meu la radioul public, eu sunt reprezentanta Guvernului, nu a PNL-ului, să ne înțelegem. Acesta este și motivul pentru care mandatul meu nu a fost afectat de decizia Curții Constituționale. Sunt reprezentanta Guvernului acolo, nu sunt reprezentanta PNL-ului în Consiliul de Administrație al Radioului Public, iar numirea mea în Consiliul de Administrație al Radioului Public a fost realizată de Parlament, la propunerea Guvernului, dar prin hotărârea Parlamentului. Acolo am și depus jurământul în în fața Parlamentului. Deci n-are nicio legătură cu mandatele membrilor PNL, să nu amestecăm totuși lucrurile.

Întrebare: Ați vorbit mai devreme, vă rog, despre datoriile pe care le are statul român. Spuneați că sunt probleme structurale. Dacă ne uităm la datoriile pentru magistrați și pentru firmele din energie cumulate, ele echivalează cu costul indexării pensiilor și al salariilor de anul viitor. Aș vrea să vă întreb dacă poate o negociere cu magistrații atunci la legea bugetului, când ați luat banii de la Ministerul Justiției și i-ați mutat către alte măsuri sau poate alte soluții pe care ați fi putut să le luați cât ați condus Ministerul Energiei, ar fi putut să facă ca aceste datorii poate să fie eșalonate, să fie plătite altfel, să se scadă presiunea pe buget, pentru că vorbim despre o sumă uriașă, aproape 20 de miliarde de lei, cât costă majorarea pensiilor și a salariilor.
Ilie Bolojan: Din punctul meu de vedere, procesele și sumele care sunt stabilite ca drepturi suplimentare pentru magistrați le consider imorale, atât pentru că au fost mii de procese în acești ani, dar și comparativ cu ponderea acestora în bugetul României și cu situația reală a României. Dacă ne raportăm la toate celelalte categorii. Vă mulțumesc.

Întrebare: Domnule Bolojan, v-am auzit spunând de mai multe ori că la Ministerul Sănătății, de exemplu, au fost alocate sumele iresponsabil, aici am citat din dumneavoastră. Ne-am uitat puțin pe alocări și am văzut că, de exemplu, la Oradea au fost alocate 23 de milioane pentru un nou centru de radioterapie, la care s-au adăugat 12 milioane pentru un RMN nou. Și aceste alocări vi se par tot iresponsabile?
Ilie Bolojan: Vreau să vă fie foarte clar. Când un minister primește anvelopa pe care Ministerul de Finanțe i-o repartizează are obligația să aloce cu prioritate sumele necesare funcționării serviciilor de bază, cheltuieli de personal în cazul acesta unități de primiri urgențe, ambulanțe și așa mai departe. În condițiile în care în afara acestor alocări de bază rămân sume disponibile poate dispune să repartizeze aceste sume în forma în care consideră de cuviință. Este anormal să ai în 2025 alocare la unitatea de primire urgență Floreasca de peste 10 milioane de lei, să constați la finalul anului că-ți mai trebuie câteva milioane ca să închizi anul și în 2026 să propui sub 5 milioane de lei, adică jumătate din alocarea din 2025 care nici aceea n-a ajuns. Aceeași situație este și la UPU Târgu Mureș.

Deci vorbim de lucruri serioase și nu de încercarea de a asocia repartițiile pe care le-a făcut ministrul Sănătății personal către cine a considerat de cuviință și întrebați-l dacă l-am rugat de vreo dată să facă ceva într-o formă sau alta, dar trebuie să ai și demnitatea să recunoști că ai făcut o alocare care s-a dovedit că nu asigură funcționarea și din păcate vedem în ce situație suntem pentru că în prima fază a trebuit să facem alocările în interior, vă rog să-l întrebați pe domnul Cseke vizavi de acest subiect și vă asigur că vă va confirma. Gândiți-vă că toate lucrările din proiectele din PNRR au rămas blocate fără finanțare și am mai spus spitalul de la Bistrița, spitalul din București de la Nasta au avut constructorii plecați de pe șantier și eu personal împreună cu domnul Cseke prin alocări i-am sunat pe constructori reveniți și terminați proiectele din PNRR, dar unii erau cu filmulețele, alții erau cu munca. Ăsta e adevărul.

Ce spune despre colaborarea cu Nicușor Dan

Întrebare: Domnule premier, pentru că ați făcut bilanțul guvernării, m-aș uita puțin și la începutul mandatului atunci când părea că dumneavoastră și președintele Nicușor Dan veți forma un soi de tandem la conducerea țării, ba chiar numele dumneavoastră a fost și folosit în campania președintelui Nicușor Dan, spunea că vă va nominaliza premier. Pe parcurs relația aceasta pare că s-a fisurat, am putut să observăm cu toții, așa că v-aș întreba pe de o parte dacă fisura asta a fost produsă în momentul în care dumneavoastră ați ales să majorați TVA-ul, pe de altă parte dacă v-ați fi dorit mai mulți sprijin din partea președintelui, bineînțeles cât permite Constituția și dacă ați fost singur în acest mandat.
Ilie Bolojan: Toți oamenii de decizie din România au știut de necesitatea de a majora taxa pe valoarea adăugată. În ceea ce privește colaborarea pe care am avut-o cu dânsul, am avut o colaborare în care am mai explicat de nenumărate ori că a fost o colaborare instituțională. În ceea ce privește activitatea Guvernului, aici fiecare dintre noi avem o responsabilitate, inclusiv eu ca premier, pe care atunci când am acceptat-o știam care sunt dificultățile și trebuia să o onorăm. Dar în mod evident, oricând ai o sarcină grea de dus, orice sprijin pe care îl primești de la parteneri din altă parte este binevenit.

PNL va fi „partid de opoziție”

Întrebare: Domnule premier, pentru că v-ați făcut bilanțul de mandat, remarc sau cred cumva că tindeți să credeți că va trece acest guvern și aș vrea să vă întreb care este planul pentru după adoptarea bugetului, pentru că aveți un acord politic semnat până atunci, dacă pregătiți o moțiune de cenzură.
Ilie Bolojan: România are nevoie de o rectificare de buget urgentă care să asigure funcționarea serviciilor de bază ale statului. Are nevoie de câteva măsuri care trebuie adoptate pentru ca pe final de an, pe noiembrie și pe decembrie, cheltuielile să fie stabilizate în așa fel încât să ne putem înscrie în ținta de deficit, nu ca un obiectiv rupt de realitate, ci ca o condiție pentru ca să poți pregăti un buget serios pe anul viitor.

Dacă guvernul va înțelege acest lucru, înseamnă că vom avea șanse să trecem de evaluările de rating care vor veni la începutul anului viitor și înseamnă că dacă se păstrează această direcție, vom vedea posibilitățile de relansare în cursul anilor următori. În condițiile în care aceste aspecte de bază se păstrează, de bună guvernare și de normalitate, atunci sigur partidele fiecare își analizează modul în care depun sau nu moțiuni de cenzură. PNL va fi un partid de opoziție. Dacă aceste lucruri nu se realizează, în mod evident va trebui să taxăm într-o manieră sau alta ce se întâmplă, dar nu doresc de la acest pupitru să vă explic aspecte care țin de o altă conjunctură și de un alt context.

Întrebare: Dacă îmi permiteți o completare la o întrebare anterioară, la care să-mi răspundeți vă rog cu un număr, câți secretari de stat au plecat concret în timpul mandatului dumneavoastră? Câți și-au părăsit posturile?
Ilie Bolojan: Dacă vă referiți acum, cred că cei care sunt cu deciziile gata de semnătură din secretari de stat sunt 12.

Întrebare: Aș vrea să vă întreb dacă vă simțiți responsabil sau considerați că aveți o parte din vină pentru că România a intrat în recesiune în timpul mandatului dumneavoastră?
Ilie Bolojan: Măsurile de corectare a deficitului erau necesare a fi adoptate și nicăieri nu s-a văzut o măsură de corectare a unui deficit fără o contracție economică. Nu există nicăieri în lume așa ceva și acest lucru era asumat, tocmai de aceea n-a fost o înghesuială în 2025. Dar în felul acesta se corectează un consum care este întreținut prin împrumuturi la care România plătește niște dobânzi enorme și doar anul acesta împrumuturile se vor duce către 3% din PIB. Dacă nu facem acest lucru, vom ajunge într-o fundătură, dacă ținem această direcție, ne ducem la nivelul normal, care este baza pentru relansarea din anii următori pentru condiții mai bune. Asta este o condiție necesară. Am spus, ca să ne fie mai bine, orice om rațional care are ceva aptitudini economice știa că într-o primă etapă vom trece prin niște lucruri rele. De aia n-a fost un entuziasm pentru aceste poziții.

Scandalul Bogos

Întrebare: Și dacă mai permiteți o întrebare, pentru că a fost un întreg scandal în ultimele luni, cu domnul Bogos ați avut o colaborare instituțională?
Ilie Bolojan: La fel cum pe dumneavoastră v-aș primi într-o întâlnire și ați reclamat ceva, gândiți-vă, primești un om într-o întâlnire și dacă dumneavoastră puteți să calificați colaborări instituționale formula asta, nu cred că este în regulă, pentru că o colaborare presupune altceva. Dar când îl vezi pe un om o dată în viața ta, pe stradă, în birou, în orice întâlnire și un demnitar se vede cu zeci de oameni uneori zilnic, nu poți să numești o astfel de întâlnire, de audiență și să insinuezi acest lucru, cum încercați să faceți.

Întrebare: Ați semnat acel acord politic cu premierul desemnat și v-aș întreba în calitate de lider PNL dacă veți susține o creștere a pensiilor cu 7,3% la începutul anului viitor, o majorare a salariilor în sectorul public sau extinderea acelei scheme pentru carburanți?
Ilie Bolojan: Eu nu sunt un populist. Vă aduceți aminte cât au criticat unii creșterea de TVA? Ați văzut-o cumva în noul program de guvernare vreo scădere? Vă aduceți aminte cât au fost aruncate pe tapet combustibilul pentru agricultori, direct de la benzinărie, fără TVA, fără nimic? Îl vedeți cumva în programul de guvernare? Vă aduceți aminte de creșterile, de indexările, de toate lucrurile pe care le vedeți? Acum sigur deja lucrurile sunt mai… vă rog să urmăriți în discursuri indexarea pensiilor. Parcă n-ați mai auzit de ceva de salarii, vă rog să le urmăriți discursurile. Așa este. Așa este când creezi niște așteptări pe care atunci când ești pe o poziție de răspundere trebuie să te gândești la modul serios că trebuie să le și onorezi.

Și eu ce cred, la modul cinstit. Cred că după doi ani de zile în care salariile și pensiile au fost blocate în România, este greu să nu găsești o formulă de indexare.

Întrebare:Dar care era cel mai bun lucru?
Ilie Bolojan: Să adoptăm legea salarizării unitare, care ne rezolva două lucruri. În primul rând, nu pierdeam 770 de milioane de euro, știți asta? Dar am găsit tot felul de motive, unii.

Doi, se făcea o indexare de data asta fără să continui să agravezi nedreptățile din sectorul public. Cei care aveau salarii mai mici decât ar fi fost normal, li s-ar fi indexat salariile cu 10, 20, 25%, cei care erau peste nivelul normal de salarizare trebuiau să-i aștepte. Așa, dacă se va face o indexare, aceste nedreptăți, aceste diferențe vor fi și mai mari. Aici este de văzut ce va propune guvernul, dar sigur, toate aceste lucruri trebuie făcute într-o manieră în care dacă vii cu niște cheltuieli suplimentare, trebuie să vezi de unde le acoperi. Sau îți faci venituri în plus din alte părți sau îți reduci alte cheltuieli sau limitezi investițiile, pentru că o creștere economică de pe o zi pe alta nu se poate face. Și asta în condițiile în care vă rog să vă gândiți că țintele de deficit bugetar conform programului de guvernare, conform înțelegerii pe care am făcut-o, ar trebui să fie sub 5,3%. E singura condiție ca să scădem presiunea de pe România și în condițiile în care fondurile din PNRR nu vor mai fi anul viitor.

Întrebare: Și dacă-mi permiteți, care ar fi măsura linia roșie? Dacă va fi aceasta adoptată, PNL ia în calcul o moțiune de cenzură?
Ilie Bolojan: De un an de zile am auzit de atâtea linii roșii de la unii încât ar fi bine să nu vin cu astfel de lucruri și toate s-au dovedit nefaste.

Întrebare: Domnule premier, în primul rând vreau să îi răspundeți doamnei Dogioiu dacă i-ați semnat sau nu demisia, că stă acolo ca pe spini. În al doilea rând, vreau ca să ne spuneți și nouă pe scurt, într-un minut dacă se poate, cum credeți că o să rămână în memorie, în istorie premierul Ilie Bolojan, om din nordul țării care adus Bihorul la un nivel la care puține județe pot ajunge, aici vă felicit, și spuneți-mi de câte zile sunteți premier interimar, ministru al energiei și cam cât înseamnă asta în factorile românilor, iar apoi am să vă ofer și un cadou.
Ilie Bolojan: Bun. În această seară vor fi trimise către monitorul oficial toate deciziile legate de încetarea mandatelor celor care și-au depus demisia. Deci fiți liniștit din punctul ăsta de vedere, da?

În ceea ce privește aspectele care țin de cum va rămâne un om în percepție sau alta. Eu sunt un om corect.

Știți, ca să rămâi într-o memorie publică înseamnă să faci lucruri foarte mari, înseamnă să ai timp la dispoziție și cu siguranță după, nu știu, trei mandate la o primărie poți să rămâi în memoria oamenilor. M-am gândit că un premier săptămâna asta a fost felicitat la Bruxelles pentru că avea 10 ani de mandat și m-am gândit că România în 10 ani a avut 10 premieri. Poate trebuie să ne gândim la asta, da? Și la urme pe care le poți lăsa în mandate de genul acesta.

Jurnalist: Ok, vreau să vă mai rog ceva. Eu de trei luni, trei luni jumătate am fost în cinci județe, vi le și enumăr, Brașov, Constanța, Dolj, Bihor și Cluj. Județe unde am avut antreprenori români, autorități locale, nici un reprezentant la nivelul Guvernului, deși eu și ai mei colegi am trimis invitații pe mail, le-am adus inclusiv personal aici la Palatul Victoria, iar pe data de 24 septembrie când o instituție internațională era primită și cu care erați în discuții, am sunat să fiu primit să vă las o invitație personală să veniți în județul Bihor la Oradea unde m-am dus a doua zi și bineînțeles că am stat o oră, mi-am pierdut o oră din viață și n-am fost lăsat să intru în Palatul Victoria. Dacă asta înseamnă cenzură, să știți că e cenzură. Iar pentru mine faptul că sunteți premier interimari de 160 și ceva de zile sau câte sunt nici nu mai știu, mă bucur că nu ați făcut din România Grecia din perioada 2009-2010. (…) Iar pentru doamna Dogioiu am niște flori și să învețe să facă comunicare. Vă mulțumesc.
Ilie Bolojan: Da, vă mulțumesc pentru părerile dumneavoastră. Sunt convins că în momentul în care veți avea și alte activități în perioada următoare, în toate județele din România, veți avea o deschidere și reprezentanți ai Guvernului vor participa la toate aceste activități. Vă dați seama că dacă mă duceam la Oradea iar era o problemă de ce m-am dus la activitatea dumneavoastră la Oradea și probabil că colegii mei gândindu-mă că că mă invitați pentru Oradea au zis să nu vă creeze un puseu de emoție.

Întrebare: O completare pentru doamna Dogioiu. Doamna Dogioiu, prefigurați ca pe viitor să deveniți membru al Partidului Național Liberal? Nu imediat acum după plecarea dumneavoastră de la Guvern, dar ulterior?
Ioana Ene Dogoiu: Nu intenționez să devin membru a nici membru membra niciunui partid politic.

Explicație pentru acordul semnat cu Luca Niculescu, valabil până în martie

Întrebare: În programul de guvernare, acel acord politic pe care l-ați semnat cu domnul Lucian Niculescu, dumneavoastră și Partidul Național Național Liberal vă angajați să nu depuneți sau să susțineți o moțiune de cenzură până la 1 martie 2026. De ce acest termen? De ce martie 2027 și nu mai târziu?
Ilie Bolojan: În condițiile în care se amână depunerea legii bugetului în luna decembrie, data respectivă este o dată rezonabilă pentru aprobarea oricărei formule de buget. Vă mulțumesc foarte mult pentru participare.

Întrebare: Când domnul Luca Niculescu își va încheia mandatul de premier, România va semăna mai mult cu Oradea sau cu Craiova?
Ilie Bolojan: Asta trebuie să-l întrebați pe domnul Luca Niculescu. Nu este cazul să mă apuc eu să fac aici astfel de aprecieri, da? Vă mulțumesc foarte mult și dumneavoastră pentru această colaborare pe care am avut-o de peste un an de zile.

Ioana Ene Dogoiu: Doamnelor și domnilor, vă mulțumesc și eu pentru colaborare. Probabil că este pentru ultima oară când stau la acest pupitru. Am răspuns câtorva dintre neliniștile care au fost formulate, cu bune, cu rele. Sper că am dus corabia înainte cu toții vreme de un an și jumătate aproape.Vă doresc mult succes în continuare. Vă doresc poate o și mai bună colaborare pe viitor cu un viitor purtător de cuvânt.

În ceea ce mă privește, vreau să știți că a fost o onoare să servesc de la acest pupitru și a fost o plăcere și o onoare să lucrez cu dumneavoastră așa cum a fost, uneori mai tensionat, uneori mai vesel, uneori mai liniștit, uneori mai cu asperități, dar vă mulțumesc tuturor și sper să ne revedem cu bine din alte poziții.

Știrea inițială: Liderul liberalilor anunțase sâmbătă, după ce PNL a decis să voteze Guvernul Luca Niculescu şi să treacă în opoziţie, că demnitarii din cadrul formațiunii sale îşi vor depune demisiile la începutul acestei săptămâni.

„Ca efect al deciziei de a intra în opoziţie, demnitarii susţinuţi de PNL îşi vor depune demisiile în primele zile ale săptămânii următoare şi nu vor mai ocupa posturile care sunt deţinute astăzi cu sprijinul Partidului Naţional Liberal”, a afirmat Ilie Bolojan.

Astfel, începând de astăzi, liberalii care au fost numiți în funcții pe linie de partid au început deja să-și depună demisiile, după ce Ilie Bolojan le-a dat termen până la finalul acestei săptămâni.

Cristina Pocora și-a anunțat demisia din funcția de consilier de stat în cadrul Cancelariei premierului. „PNL a decis să meargă în opoziție. Mi-am depus demisia din funcția de Consilier de Stat în Cancelaria Prim-Ministrului Ilie Bolojan. Este firesc să îmi asum decizia partidului din care fac parte și prin propriile fapte”, a scris ea pe Facebook.

Și purtătoarea de cuvânt a guvernului Bolojan, Ioana Dogioiu, a demisionat din funcție, mai devreme în cursul zilei de luni, postând pe Facebook documentul prin care și-a anunțat plecarea din funcție.

Directorul IICCMER, Daniel Șandru, și-a depus și el demisia. „Dată fiind procedura administrativă, eliberarea din funcție, la cerere, va intra în vigoare miercuri, 21 octombrie 2026”, a precizat el.

Demisii s-au anunțat, de altfel, și la nivelul prefecturilor. Printre cei care au făcut astfel de anunțuri se numără prefectul judeţului Vrancea – Liviu Macovei, prefectul județului Constanța – Adrian Picoiu, precum și prefectul județului Bistrița-Năsăud, Stelian Dolha.

Bolojan: Luni voi face o dare de seamă asupra activității guvernamentale

Duminică seară, premierul Bolojan a anunțat că în cursul zilei de luni va prezenta într-o conferință de presă un bilanț al activității guvernamentale din perioada petrecută la șefia Guvernului.

El a fost întrebat, la B1 TV, despre faptul că PSD, partid care se pregătește să facă parte din noul guvern, a cerut, deja, o analiză a activității Guvernului Bolojan.

„Mâine va fi o conferință de presă în care voi face o dare de seamă asupra activității guvernamentale pe care am exercitat-o de anul trecut până acum și vom face publice aceste date. Un lucru este cât se poate de clar: când generezi promisiuni care nu pot fi onorate, în loc să fii responsabil să nu faci asta, foarte probabil miniștrii PSD vor veni cu retorica moștenirii dezastruoase, ca să explice de ce nu pot să onoreze așteptările pe care le-au creat. Știm asta, nu este niciun fel de problemă, dar sunt niște realități. Când ai niște alocări bugetare în care trebuie să te încadrezi, vă rog să vă gândiți, de exemplu, în condițiile în care la Ministerul Transporturilor ai avut aproximativ 5 miliarde alocare pe fonduri europene prin PNRR și ai semnat contracte care se duc la peste 19 miliarde și le-ai început, pe toate acele contracte, înseamnă că ai acționat într-o manieră în care știi că nu-ți ajung banii. Și una din gravele noastre probleme este gestionarea programelor de investiții, prea multe lucrări care nu au finanțare, pentru că e o gravitate mare. Și unul din elementele pe care le-am avut în vedere în această perioadă a fost să asigurăm un maxim posibil al investițiilor, dar în același timp să temperăm începerea unor lucrări care nu au finanțare”, a răspuns Ilie Bolojan, citat de Agerpres.

Șeful interimar al Guvernului a dat ca exemplu proiecte ale CNI sau de la Ministerul Transporturilor începute de ani de zile și neterminate.

„Șantiere care nu evoluează, sau pentru că nu au finanțare sau pentru că constructorii nu sunt capabili, sau pentru că au apărut tot felul de contestații, dar una peste alta, asta înseamnă lucrări care se degradează, lucrări care își cresc costurile, pentru că fiecare an înseamnă posibilități de indexare și așa mai departe, pierderi pentru bugetul de stat, pentru că sunt lucrări la prețuri mai mari, pierderi pentru autoritățile locale, pentru că și ele trebuie să cofinanțeze, și percepția cetățenilor de bătaie de joc vizavi de ritmul lucrărilor publice. Și, atunci, aici o prioritate este într-adevăr să lucrezi pe proiectele strategice, pe cele mari, și anul acesta principala noastră preocupare au fost proiectele din PNRR”, a afirmat Bolojan.

Premierul interimar a menționat între proiectele cărora li s-a acordat prioritate pe cel privind Autostrada Moldovei, precizând că aceasta va fi operațională până la Pașcani cel mai târziu în primăvara anului viitor.

„Asta trebuie să facem și în continuare. Faptul că în anumite zone s-a lucrat bazându-se că vor fi bani, asta este un calcul pe care l-au făcut atât ministerele respective, eronat poate, sau constructorii respectivi, și aici e o problemă de a face lucrări doar în limita posibilităților financiare pe care le ai. Restul sunt povești, dar nu există un pachet de restanțe care să depășească, să spunem, posibilitățile de rectificare bugetară. Nu există astfel de probleme. (…) Există restanțe de plată, dar prin rectificările bugetare care se vor face, fluxul acesta de plăți poate fi acoperit. Dar, v-am spus, când generezi lucrări care n-au acoperire, înseamnă o iresponsabilitate, pentru că vei crea niște probleme”, a mai argumentat Ilie Bolojan.