Ar trebui reconstruit „Cuibul de Vultur” al lui Hitler, distrus în incendiu? Ce spun experții

Cabana-fortăreață montană a lui Adolf Hitler, Kehlsteinhaus, a fost concepută pentru a transmite o imagine de putere de neînfrânt. În octombrie, a fost distrusă într-un incendiu. A fost una dintre ultimele vestigii arhitecturale ale dictaturii lui Hitler, iar experții sunt împărțiți dacă trebui restaurată sau lăsată în ruină, relatează The Guardian.

Refugiul istoric nazist de pe vârful muntelui, cunoscut sub numele de „Cuibul Vulturului”, este situat pe un vârf alpin la o altitudine de 1.834 de metri, în Berchtesgaden, Bavaria. Construită între 1937 și 1938, din piatră și granit, clădirea a fost ridicată pentru recepțiile lui Hitler.

Oferea priveliști uimitoare asupra sudului Germaniei și Austriei și devenise o atracție populară pentru turiști, dar și loc de comemorare.

În interior, se regăseau multe dintre elementele caracteristice opulenței naziste, inclusiv marmură de Untersberg donată de Mussolini, oglinzi venețiene și fotolii opulente din piele verde.

În seara de 23 octombrie, cabana a fost mistuită într-un incendiu, suspectat fiind un tânăr de 33 de ani, cu antecedente de tulburări psihice, potrivit autorităților. Peste 200 de pompieri au luptat atunci cu flăcările. Locul atrage peste 300.000 de vizitatori în fiecare an, dar în acea zi era închis pentru public.

Astăzi, nu au mai rămas decât ruine carbonizate din fosta cabană de oaspeți. Clădirea este închisă pe termen nelimitat.

„Chiar dacă o bombă a Forțelor Aeriene Britanice ar fi lovit clădirea pe 25 aprilie 1945 – așa cum s-a întâmplat cu majoritatea celorlalte construcții din ceea ce era, la acea vreme, «zona interzisă a Führerului» … cu greu ar fi putut suferi daune mai grave decât cele provocate de incendiu”, a relatat ziarul munchenez Süddeutsche.

Ar trebui reconstruit?

Incendiul a declanșat o dezbatere cu privire la oportunitatea și modul în care ar trebui să se reconstruiască pe acest amplasament toxic pentru următoarea generație de vizitatori, reducând în același timp riscul – niciodată complet eliminat – de a crea un loc de pelerinaj pentru neonaziști.

În timp ce locurile asociate cu victimele lui Hitler, inclusiv fostele lagăre de concentrare, sunt conservate pe termen nelimitat, problema modului în care trebuie tratate obiectele aparținând făptașilor rămâne una delicată, mai ales având în vedere renașterea extremei drepte în Germania și, în general, în Europa.

Ministrul bavarez al culturii, Markus Blume, a declarat că va fi convocată o comisie de experți în conservarea patrimoniului, constucții și cultura germană a comemorării Holocaustului, pentru a stabili ce să facă mai departe cu „Cuibul Vulturului”.

Având în vedere legăturile inseparabile ale clădirii cu regimul nazist și cu crimele acestuia, Blume a subliniat că „orice reconstrucție trebuie să facă dreptate acestei responsabilități istorice”.

Această capodoperă a ingineriei alpine – a cărei construcție a durat puțin peste un an și a necesitat efortul a 3.800 de muncitori – este cunoscută în limba germană, într-o manieră mai prozaică, drept „Kehlsteinhaus”, după numele muntelui pe care este amplasată.

„Acest proiect de prestigiu, împreună cu drumul care duce spre el a costat aproximativ 30 de milioane de mărci germane (Reichsmark)”, echivalent a 155 de milioane de euro în banii de astăzi, a declarat Felix Bohr, istoric specializat în epoca nazistă.

„Hitler îndrăgea arhitectura care îi făcea pe ceilalți oameni să pară mici. El a ținut neapărat să se implice în planificarea și construcția clădirilor destinate propagandei”, a mai spus istoricul.

Cabana a fost finalizată în 1938 și a fost utilizată, în principal, pentru a primi și a impresiona oaspeți de stat, diplomați și jurnaliști străini aleși.

La mică distanță, mai jos pe munte, în cadrul stațiunii Obersalzberg, se afla reședința personală a lui Hitler – Berghof –, loc în care acesta a petrecut aproximativ un sfert din cei 12 ani cât s-a aflat la putere. Se știe că Hitler a vizitat „Cuibul Vulturului” de doar 14 ori până în 1939, după care nu a mai revenit niciodată, din cauza izbucnirii celui de-al Doilea Război Mondial.

„Nu-mi pot imagina că cei responsabili ar opta pentru o simplă reproducere a arhitecturii naziste, dar nici nu poate fi lăsată în stare de ruină”, a spus Sven Keller, directorul Centrului de Documentare Obersalzberg, o instituție educativă situată pe acel amplasament.

„În schimb, ar trebui să găsim modalități de a integra vestigiile materiale cu noile informații și elementele educaționale, evidențiind straturile temporale, inclusiv utilizarea locului ca destinație turistică încă din anii 1950. Incendiul a adăugat un nou strat istoric la istoria Obersalzbergului, iar acest lucru ar trebui să fie, de asemenea, vizibil”, a adăugat el.

Ascensiunea extremei drepte, luată în calcul

Noile realități politice din Germania și Austria, unde formațiunile de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) și Partidul Libertății se află în fruntea sondajelor, vor trebui, de asemenea, luate în considerare, a spus el.

De cealaltă parte, istoricul Bohr a afirmat că acest context îngrijorător l-a determinat să se opună oricărei reconstrucții a „Cuibului Vulturului”.

„Megalomania lui Hitler ar trebui să rămână o ruină. Sugestia mea ar fi să se asigure, pe cât posibil, conservarea structurii rămase și să se folosească aceasta pentru a transmite istoria locului”, a spus el.

„Mai ales având în vedere puterea partidului AfD și ascensiunea extremismului de dreapta în Germania, accentul ar trebui pus pe acceptarea ideologiei naziste, nu pe restaurarea decorurilor sale”, a conchis el.