Are România ceva de învățat din victoria unei femei în alegerile prezidențiale din Mexic? Jurnaliști mexicani explică un rezultat considerat „istoric”
În Mexic, o țară unde în fiecare zi zece femei sunt ucise și șase declarate dispărute, o femeie a câștigat alegerile prezidențiale. Este acesta un semnal suficient de puternic privind reducerea violenței de gen? HotNews.ro a vorbit cu mai mulți jurnaliști mexicani pentru a înțelege dacă victoria Claudiei Scheinbaum în alegerile prezidențiale din 5 iunie, poate fi un exemplu din care și România ar avea ceva de învățat.
- Din 2019, din cauza numeroaselor asasinate și dispariții ale fetelor, mișcarea feministă din Mexic a căpătat o amploare fără precedent.
- Totuși cele două femei care au concurat în finala prezidențială din Mexic s-au ferit să abordeze poziții contondente legat de violența de gen.
- „Nu suportăm ca o femeie să ne dea ordine, dar adorăm femeile care reușesc să o facă”, este explicația pe care a oferit-o HotNews.ro un jurnalist mexican.
Cel mai votat președinte din istoria Mexicului
Pentru prima dată în 200 de ani de independență, președinția Mexicului a fost câștigată de o femeie. Victoria Claudiei Scheinbaum într-o societate atât de patriarhală cum e cea mexicană a fost considerat de presa internațională ca fiind una „istorică”.
Claudia Scheinbaum a devenit președintele cel mai votat din istoria țării, cu 59,35 % din opțiuni.
Noua președintă este fosta șefă a guvernului capitalei și a candidat din partea partidului de guvernământ, Morena (Movimiento de Regeneración Nacional). Fiică a unor emigranți evrei din Europa de Est (Lituania și Bulgaria) ea a obținut un doctorat în Inginerie și Energie.
A predat apoi cursuri la Universitățile Stanford și Berkeley din California, aplecându-se asupra dezvoltării sectorului energetic la nivel mondial și a impactului său climatic în America Latină.
În studenție, Claudia Scheinbaum a fost activistă pentru democrație și dreptate socială, iar în 1986 a fost unul din liderii studenților în greva din 1986 în UNAM, cea mai importantă universitate publică din America Latină, care s-a opus încercării guvernului de a percepe taxe pentru învățământul superior.
Parcursul politic al Claudiei Sheinbaum a început în 2000, când a devenit secretar de mediu pentru Districtului Federal Mexican. A făcut parte din membri fondatori ai partidului Morena, a fost aleasă șefă a unuia dintre cele 16 districte teritoriale ale Ciudad de Mexico în 2015, iar din 2018 s-a aflat la conducerea guvernului capitalei.
Pentru că alegerea primei președinte femei într-o țară patriarhală cum este Mexic a fost văzută în presa internațională ca „un semn al schimbării”, HotNews.ro a contactat mai mulți jurnaliști din această țară pentru a înțelege care sunt factorii ce au dus la acest eveniment și dacă și România are ceva de învățat din acest exemplu.
Fondatoarea publicației independente Pie de Página crede că succesul Claudiei Sheinbaum se bazează, totuși, pe sprijinul fostului președinte
Daniela Pastrana editoarea publicației independente „Pie de Pagina” din Ciudad de Mexico crede că țara trece printr-o „schimbare culturală profundă” și că nu există doar exemplul președintei în ceea ce privește femeile ajunse în funcții de conducere:
„13 femei ocupă postul de guvernatoare statale și opt primărițe în capitală, dintr-un total de 16. Fără să mai vorbim de faptul că, de anul trecut, avem prima femeie care a ajuns șefă a Procuraturii Generale din Ciudad de Mexico.”
În ceea ce privește schimbarea vieții femeilor mexicane, Daniela spune însă că nu este suficient ca posturile de conducere să fie ocupate de femei, ci și ca „acestea să aibă o agendă anti-patriarhală și să se opună sistemelor de dominație generate de capitalism și colonialism.”
Jurnalista amintește că există în lume femei cu funcții de decizie dar care nu au adus nicio transformare pozitivă pentru viața femeilor din țările lor: Georgia Merloni din Italia, Patricia Bullrich în Argentina sau Dina Boluarte, președinta din Peru.
Din campania președintei au lipsit lucruri importante pentru drepturile femeilor
Însă în ceea ce o privește pe Claudia Sheinbaum, jurnalista de la Pie de Página este optimistă deoarece aceasta vine din mișcarea studențească:
„Totuși, președinta are limitări, atât personale, cât și impuse de contextul general al unei lumi capitaliste, neoliberale. Și au lipsit multe lucruri din campania ei electorală, cum ar fi propunerea de a ridica drepturile femeilor, printre care cele reproductive, la rang constituțional. Claudia nu a avut până acum nicio poziție cu privire la acest subiect.”
Daniela mai crede că Scheinbaum a demonstrat mult interes în lupta pentru drepturilor migranților mexicani în SUA și are încredere că va schimba lucruri pentru situația vulnerabilă, atât a migranților mexicani, cât și a celor din alte țări din centrul și sudul Americii.
„Suntem acest loc îngrozitor de tranzit pentru cei care vin din sud și vor să ajungă în SUA, iar Claudia Sheinbaum se va confrunta cu o situație dificilă, pentru că va trebui să se descurce cu Donald Trump.”
Întrebată care au fost factorii care au influențat victoria lui Scheinbaum în alegeri, jurnalista răspunde fără să stea pe gânduri: sprijinul fostului președinte, Andrés Manuel López Obrador (AMLO).
Spune că Mexicul este prea tradițional și conservator și probabil nu ar fi reușit niciodată această victorie dacă ar fi venit din rândurile feministelor de stânga. Pentru că AMLO are o ideologie greu de încadrat, are numeroși simpatizanți din ambele tabere, iar votul lui de încredere i-a impulsat pe mexicani să o voteze pe Scheinbaum.
Claudia Sheinbaum a pus bazele partidului Morena alături de AMLO, care a susținut-o și a spus despre ea că „este mult mai inteligentă decât mine”.
Jurnalistă la televiziunea TVUNAM: „Va trebui să găsească o cale de mijloc”
Ixchel Cisneros este jurnalistă la televiziunea specializată pe educație și cultură TVUNAM, și la revista lunară Gatopardo. Ea crede că „dacă ești femeie nu înseamnă automat că vei avea în agenda politică planuri privind îmbunătățirea vieții femeilor, diminuarea violenței de gen sau drepturi LGBTQ+”.
Ixchel cred că noua președintă va trebui să găsească o cale de mijloc între cererile categoriilor mai conservatoare de populație și a celor care cer dreptul la întreruperea sarcinii, la căsătoria între persoane de același sex, adopție homoparentală și toate subiectele care cauzează conflicte serioase în rândul populației.
„Îmi doresc politici publice care să fie cu adevărat gândite pentru toți cetățenii acestei țări, inclusiv femei, inclusiv fete și adolescenți trans, dar asta trebuie să cerem de la întreaga structură, nu doar de la președintă”, mai spune jurnalista.
Jurnalistă la Diario de Querétaro și Presencia Universitaria: „Claudia Sheinbaum nu a abordat niciodată o poziție contondentă privind violența de gen”
Cecilia Conde este feministă și jurnalistă pentru publicațiile Presencia Universitaria și Diario de Querétaro. Ea nu crede însă că succesul la președinție al Claudiei Sheinbaum este neapărat o veste bună pentru femeile mexicane.
Jurnalista acuză partidul Morena și pe Claudia Sheinbaum că ar fi sufocat populația cu o campanie prozelitistă care a început, în mod ilegal, cu luni bune înainte de termenul la care erau programate.
Cecilia i-a luat un interviu noii președinte în 2022.
„Cinci dintre candidații Morena au început să facă tururi prin țară pentru a-și prezenta proiectul politic, deși, în mod legal, campania a început abia pe 1 martie. La scurt timp după, o alianță a început să facă același lucru.”
Cecilia adaugă că Morena a organizat evenimente masive, mascate sub denumirea de conferințe cu simpatizanți, pentru a-și consolida brandul politic și cel personal și a folosit resurse publice în acest scop.
Totuși, jurnalista nu poate nega faptul că alegerea unei femei președinte este o victorie în istoria unei țări atât de „machiste”. Și mai grozav, spune ea, este faptul că principalul oponent al lui Scheinbaum a fost tot o femeie.
„Pe de altă parte, dacă te uitai la proiectele politice ale ambelor candidate, nu vedeai nimic concret care să garanteze politici publice mai bune pentru femei. Candidata opoziției, de exemplu, Xóchitl Gálvez Ruiz, susținea că este de acord cu dreptul femeilor de a decide asupra propriului corp și că va lupta împotriva violenței femeilor, dar semna acorduri cu organizații conservatoare, de dreapta, implicate în mișcări pro-life și pentru familie. Ceea ce nu oferea un peisaj promițător.”
Cecilia se mai teme că Scheinbaum nu va îmbunătăți cu nimic una dintre cele mai grave probleme ale femeilor mexicane: violența de gen. „Niciodată nu a abordat o poziție contondentă privind astfel de politici publice.”
„În Mexic, femeile au salarii mai mici cu 35% decât bărbații”
Din 2019, motivate de numeroasele asasinate și dispariții ale fetelor și femeilor, mișcările feministe au luat o amploare fără precedent în Mexic, punând bazele a ceea ce se cunoaște drept „al patrulea val feminist”.
Conform Ceciliei, grupurile feministe o acuză pe Scheinbaum că, în timpul manifestațiilor stradale desfășurate pe străzile capitalei în perioada în care ea a condus Ciudad de Mexico, jandarmii și polițiști au tratat cu violență persoanele care protestau.
Nu crede că a reacționat bine în fața acțiunilor feministe care, susținând că manifestările pacifiste nu au avut niciun rezultat în trecut, au decis să recurgă la acțiuni mai radicale, precum marcarea numelor victimelor violenței pe ziduri sau spargerea vitrinelor.
„Pentru feministe, rezultatul alegerilor are un gust dulce-amar. Nimeni nu chestionează parcursul ei și pregătirea de care a dat dovadă, dar nu a luat nicio poziție pentru femei. Nici pentru decalajul salarial de gen (de 35%), nici pentru că femeile muncesc dublu față de bărbați (dacă adaugăm munca domestică), nici în ceea ce privește violența și femicidele. Cu excepția înființării unor procuraturi dedicate, care oricum există demult, dar nu funcționează cum trebuie.”
Cecilia susține că, întrebată de o jurnalistă despre dreptul la avort, Scheinbaum a evitat răspunsul.
Din 2021, Curtea Supremă de Justiție a decis că nicio femeie nu poate fi judecată dacă decide să avorteze. Cu toate acestea, majoritatea celor 32 de state nu au făcut încă această schimbare în legislație.
În plus, ca și în cazul femeilor românce, mulți medici ginecologi refuză să realizeze această procedură.
„Tot ce am reușit până acum am reușit prin reformele împinse de grupările colective feministe”
Întrebată care au fost etapele premergătoare alegerii unei președinte, Cecilia insistă asupra mentalității patriarhale din Mexic, amintind vocile care o consideră pe Scheinbaum doar „o marionetă a fostului președinte, bărbat”. Amintește, însă, reformele din ultimii ani care au obligat partidele politice să includă mai multe femei și crede că schimbarea a fost influențată de acțiunile femeilor care au s-au luptat pentru a ocupa locuri în putere.
„Tot ce am reușit până acum, nu am reușit prin căi pașnice sau prin dorința politică, ci prin multele reforme împinse de aceste grupări colective feministe. De fapt, partidele au încercat chiar să ia în derâdere aceste legi, pentru ca puterea să rămână în mâinile aceleiași categorii de populație. Cred că asta s-ar putea replica în alte părți.
Jurnalist la buletinul de știri al Universității din Querétaro: „Scheinbaum reprezintă continuitatea unui regim totalitar”
Marco Lara, care se descrie ca partizan al politicii de centru-dreapta, consideră că Scheinbaum reprezintă continuitatea unui regim pe care el îl definește ca „totalitar”, căruia nu îi place presa critică, și că aceasta va continua proiectul politic început de fostul președinte de a schimba Constituția
„Dacă actualul președinte nu a reușit să facă schimbările pe care și le-a propus a fost pentru că nu deținea suficientă putere în Parlament, putere pe care Claudia o are acum, cu Morena deținând o majoritatea în Senat și în Camera Deputaților.”
Marco spune că există această teamă, de căderea într-un sistem totalitar, pentru că un singur partid deține atâta putere legislativă încât să producă schimbări constituționale majore. Se teme că propunerile sociale ale fostului președinte ar putea fi puse în aplicare de Scheinbaum fără o garanție că bugetul statului le poate susține.
Jurnalistul are bănuiala că, în spatele președintei, se află și va continua să se afle AMLO.
Jurnalist colaborator cu grupul Milenio: „Cea mai mare problemă o va avea cu grupurile feministe”
Alejandro Almazán este jurnalist colaborator cu grupul Milenio (cel mai important ziar din Mexic), documentarist și autor. El consideră că părerile negative asupra lui Scheinbaum în societate sunt o urmare a aceea ce el numește „războiul murdar” împotriva noii președinte.
Ca urmare a acestui război unii au acuzat-o inclusiv că nu ar fi o adevărată catolică, pentru că are părinți evrei. Alejandro spune însă că sunt aceleași voci care susțin că Mexic este pe punctul de a se transforma într-o a doua Venezuela.
În timpul campaniei electorale s-a publicat chiar o carte cu titlul „Marea mincinoasă. Biografia politică a Claudiei Scheinbaum”.
Alejandro spune că marea problemă pe care o va avea Scheinbaum va fi cu persoanele feministe, pentru că, spune el, este înconjurată de un cerc de politiciene feministe transfobe.
Alejandro a scris o carte împreună cu soția sa, „Jefas y jefes. Las crisis políticas que forjaron a la Ciudad de México” (Șefi și șefe. Crizele politice care au format Ciudad de Mexico), unde explică de ce Claudia Scheinbaum a criminalizat de la început feminismul, numind manifestantele drept „adepte ale vandalismului”, ceea ce a cauzat răspunsuri încă și mai violente.
„Nu suportăm ca o femeie să ne dea ordine, dar adorăm femeile care reușesc să o facă”
Întrebat care au fost condițiile pentru ca o țară atât de patriarhală să ajungă să voteze un președinte femeie, Alejandro îmi dă un răspuns ce ține de psihologia poporului mexican care este unul al contradicțiilor, „al bipolarității”.
„Ne declarăm împotriva homosexualilor, ba chiar insultele uzuale pe care le folosim includ acest element de dispreț, dar avem un cult al cântărețului Juan Gabriel, care a fost gay. La fel și cu femeile. Pe de o parte, nu suportăm ca o femeie să ne dea ordine, dar adorăm femeile care reușesc să o facă.”
Mai crede că personalitatea puternică, împreună cariera științifică și politică solidă a Claudiei Scheinbaum au funcționat ca un magnet pentru popor. Că trăsăturile ei de personalitate care, conform stereotipurilor de gen, ar fi mai degrabă atribuite unui bărbat, au conferit o încredere subconștientă votanților.
* De la începutul campaniei electorale, la ultimele alegeri din Mexic au fost asasinați 37 de candidați la funcții locale, din care 24 aparținând partidului Morena.
INTERVIURILE HotNews.ro