Argumente pro si contra parteneriat stat-biserica. Vezi o disputa pe tema unei legi cu mize mari care va ajunge la presedintele Basescu pentru promulgare. Cine o contesta si de ce
„Biserica va avea monopol asupra serviciilor sociale finantate de la stat”. „Parteneriatul stat-Biserica aduce este un proiect pe care statul ar trebui sa-si permita sa cheltuiasca”. „Relatia Biserica-autoritati are un iz electoral”. Acestea sunt doar cateva dintre reactiile pe care le-a generat adoptarea de catre deputati a proiectului Legii privind parteneriatul dintre stat si culte in domeniul serviciilor sociale. Initiata de 90 de democrat-liberali, legea a trecut, marti, de Parlament si mai asteapta doar promulgarea presedintelui pentru a fi pusa in aplicare.
Prin acest proiect, bisericile recunoscute din Romania vor putea realiza orfelinate, aziluri de batrani sau orice alte programe sociale, cu finantare asigurata de maxim 80% de la bugetul public si 20% din partea cultelor, donatii sau sponsorizari. Proiectul prevede ca unitatile de cult pot sa ingrijeasca copii aflati in dificultate, adulti cu dizabilitati, batrani fara venituri sau cu venituri mici si familii sarace. Potrivit proiectului, din fonduri publice, vor fi finantate aceste programe initiate de culte religioase pentru dezvoltarea si derularea de servicii sociale si actiuni caritabile, precum si pentru formarea si instruirea corpurilor de voluntari care activeaza in domeniul asistentei sociale.
- Raluca Turcan: Statul trebuie sa isi permita un astfel de proiect. Pericolul politizarii este minim
Raluca Turcan
Foto: Agerpres
Contactata de HotNews.ro, Raluca Turcan – cea care a propus legea – a declarat ca proiectele trebuie sa treaca prin filtrul Consiliilor judetene si al Consiliilor locale, care sunt „variate ca influenta politica”. „Pericolul politizarii acestui proiect este diminuat, pentru ca filtrele sunt atat profesionale, cat si transparente. Bineinteles ca orice proiect derulat in lume, atata timp cat este derulat de oameni, poate sa aiba o componenta subiectiva sau politica, in cazul in care acele persoane sunt oameni politici”, a continuat initiatoarea legii.
Intrebata daca statul isi permite finantarea acestor proiecte (in contextul in care Guvernul le-a recomandat initiatorilor sa tina cont de „presiunile si riscurile determinate de evolutia economica interna si externa”), Raluca Turcan a precizat ca „statul trebuie sa isi permita”. „Statul este foarte avantajat pe termen lung, pentru ca daca aceasta componenta alternativa a statului functioneaza bine, treptat, asa cum discutam chiar cu unii presedinti de consilii judetene, o parte din serviciile de asistenta sociala de stat pot sa fie transferate la unitatile de cult”, a explicat aceasta.
In ce priveste sumele care vor fi suportate de stat si cine va da bani pentru cheltuielile cu personalul si cheltuielile curente pe care le implica ridicarea unui astfel de centru, Turcan sustine ca, „prin lege, nu sunt lucruri batute in cuie prin care sa spun ca Biserica pune la dispozitie incaperea, cheltuielile le plateste autoritatea locala sau Biserica. Proiectele sunt variate”.
Democrat-liberalul a precizat ca proiectul, „fiind gandit sub forma unuia national, se face prin finantare pe proiect national si bugetare in bugetul de stat”. Practic, in momentul in care se stabileste bugetul, se previzioneaza o suma de bani alocata pentru acest proiect. „Nu pot eu sa fac (o estimare a sumelor pe care le va scoate un astfel de centru de la bugetul de stat, n.red.). In primul rand, sumele variaza”.
- Ludovic Orban: Toate Bisericile vor fi in dependenta directa fata de Guvern, care nu uita potentialul electoral al Bisericii
Ludovic Orban
Foto: Agerpres
Deputatul liberal Ludovic Orban a votat impotriva acestui proiect de lege si este unul dintre putinii parlamentari care au argumentat aceasta decizie. Liberalul a declarat pentru HotNews.ro ca, prin aceasta lege, „Biserica este pusa in subordinea puterii politice”. „Statul n-are bani sa achite obligatiile legale in domeniul serviciilor sociale si acum vrea sa isi si extinda aria de acoperire”, avertizeaza Orban, care precizeaza ca „fondurile vor fi alocate de la centru, prin decizii ale Guvernului, iar activitatea sociala a Bisericii va fi conditionata”.
Apoi, „prin aceasta decizie, se creeaza o discriminare intre organizatiile care tin de Biserica si cele care nu tin de Biserica”, sustine Orban. Potrivit acestuia, un alt argument impotriva proiectului este legat de faptul ca „se creeaza si o discriminare intre beneficiari, pentru ca nu exista niciun criteriu de alocare a fondurilor”.
Pe de alta parte, „Biserica este cea mai credibila institutie pentru a atrage fonduri in domeniul serviciilor sociale. Asa, Biserica nu mai are niciun interes sa creeze singura mecanismele de fundraising, de voluntariat sau tot ce tine de serviciile sociale, pentru ca de acum inainte ele vor fi platite de la stat”. Liberalul a revenit la dependenta pe care o creeaza proiectul de lege intre Biserica si autoritatile statului, precizand ca politicienii au astfel in vedere „potentialul electoral al Bisericii”.
„Proiectul pune toate Bisericile in dependenta directa fata de Guvern, atat in ceea ce priveste intierea proiectelor, cat si in ceea ce priveste derularea acestora. O buna bucata de vreme, autoritatile locale au avut in gestiune serviciile sociale, acum se face din nou o recentralizare a serviciilor sociale„, a precizat acesta.
- Radu Preda, teolog: Metodele indirecte de ajutorare ar fi scos cu totul din joc ipoteza momelii electorale
Radu Preda
Foto: Agerpres
De cealalta parte, Radu Preda, doctor in teologie, lector la Facultatea de Teologie Ortodoxa a Universitatii „Babes-Bolyai” din Cluj, a explicat pentru HotNews.ro ca „cel putin principiul acestui proiect este bun si european”. „A recunoaste subsidiar ca activitatea cultelor religioase este benefica nu este un demers gresit„, a declarat Radu Preda, precizand ca parteneriate de acest gen functioneaza si in alte state. Numai ca, in cele mai multe tari, „cultele au fonduri proprii”.
„Prin incasarea directa, tot prin ajutorul statului desigur, a unui procent anume din impozitul pe venit, cultele au propriul lor buget si colaboreaza in termenii: cat ai tu si cat imi dai tu, ca rest? Ori, la noi, cultele nu au un buget fix, ceea ce cumva complica situatia. Dar principiul este cel clasic al subsidiaritatii, care este si la baza politicii europene. Faci ce poti tu, si daca nu mai poti te ajutam noi, sigur cu conditia ca proiectul sa fie de interes”, a explicat acesta.
Ideea acestei legi este „sa scoatem din zona improvizata care se schimba la fiecare ciclu electoral ajutorul pe care statul il da partii religioase in diversele proiecte„, a precizat Preda, adaugand: „mi-as dori foarte mult sa nu mai proiectam in termeni de troc raportul dintre stat si Biserica. (…) Si s-a vazut pana acum. Nimeni nu a castigat in mod real „mituind” Bisericile sau cultele religioase. Sa nu fim naivi si sa credem ca lumea e naiva. Statistic vorbind, sociologic, nu cred ca se poate demonstra cu pertinenta ca cineva ar fi castigat sau ar fi pierdut alegerile in functie de cum s-a pus bine sau rau cu un cult religios„.
„Ceea ce mie mi-ar conveni mult mai mult si atunci asta chiar nu ar mai putea fi momeala electorala, mi-ar placea sa fie mai mult metode indirecte de ajutorare, de pilda facilitati fiscale, adica intarirea acestei laturi indirecte pe care o prevede de altfel si Legea Cultelor din 2006, a punctat teologul.
In ceea ce priveste carentele acestui proiect de lege, Radu Preda sustine ca lipsesc datele tehnice si ca proiectul „concretizeaza partial ceea ce si Legea Cultelor spune”. „Dar as fi vrut-o ceva mai tehnic si mai precisa in ceea ce priveste identificarea surselor de finantare. De altfel, sa nu uitam ca este o lege care nu a avut avizul Guvernului, asta e interesant, si nici avizul Comisiei Juridice, tocmai pentru ca nu s-au identificat in mod transparent si univoc sursele de finantare. Ceea ce ar zice Comisia Juridica a Camerei Deputatilor, sub semnatura lui Daniel Buda, ca ar contrazice Constitutia. Ceea ce este adevarat, adica nu poti emite acte legislative care produc efecte financiare fara sa indici sau sa identifici in mod clar care este sursa lor de finantare. S-ar fi putut face mai tehnic”, sustine Preda.
Acesta a adaugat ca si traseul urmat de proiect in Parlament este unul interesant. „Anul trecut, Comisia Juridica renuntase la ea, pentru ca si-a dat seama ca dubleaza in mare parte prevederile Legii cultelor, pentru ca acum sa reapara. Tinand cont de ambuteiajul de texte care asteapta sa intre in plen, este totusi o performanta”.
- Asociatia Secular-Umanista din Romania: Aceasta lege poate deschide calea unor ingerinte politice
Asociatia Secular-Umanista din Romania (ASUR) face apel la presedintele Traian Basescu sa nu promulge aceasta lege. Contactat de HotNews.ro, Alexandru Toma Patrascu, unul dintre membrii fondatori ai asociatiei, a declarat ca „este o lege nociva pentru ca introduce o discriminare marcanta intre cultele religioase si celelalte ONG-uri care ofera servicii sociale”.
„Aceasta lege nu isi are rostul”, deoarece exista reglementari in domeniu care prevad ca serviciile publice de asistenta sociala pot incheia conventii de parteneriat cu oricare alt furnizor de servicii sociale, inclusiv cultele religioase. „Acum, cultele devin mai egale decat ceilalti egali. Si atunci te intrebi: se va respecta principiul echidistantei statului fata de ceilalti actori din piata, din moment ce cultele beneficiaza de o lege speciala?„.
„Ne este frica ca nu cumva aceasta lege sa deschida calea unor ingerinte politice, pentru ca stim cum banii pentru primarii se dau pe culoarea politica a primarului sau a consiliului. Acesti bani care urmeaza a fi folositi de cultele religioase sunt dati de Ministerul Muncii, care minister va avea intotdeauna o coloratura politica. Ne intrebam care este rostul acestei legi, in prag de alegeri„, a declarat Alexandru Toma Patrascu.
Potrivit asociatiei, „presedintele este in acest moment singura stavila in calea intrarii in vigoare a legii si reiteram apelul facut anterior la nepromulgarea ei„.
- Institutul pentru Politici Publice despre „Monopolul Bisericii asupra serviciilor sociale finantate de la stat”
Un apel catre presedinte a fost lansat si de Institutul pentru Politici Publice. Intr-o scrisoare deschisa adresata liderului de la Cotroceni, Institutul pentru Politici Publice (IPP), impreuna cu Fundatia Alpha Transilvana, Fundatia „Estuar”, Fundatia Pentru Voi, Reteaua Romanian Harm Reduction Network (RHRH), Asociatia „Alaturi de Voi” si Federatia Organizatia Nationala a Persoanelor cu Handicap din Romania au solicitat ca actul normativ sa fie retransmis Parlamentului spre re-examinare.
Organizatiile semnatare sustin ca „legea este in contradictie flagranta cu principiul competitiei libere in furnizarea de servicii sociale, instituind practic un al doilea monopol, dupa cel al Statului, al unitatilor de cult, asupra furnizarii de servicii de asistenta sociala finantate in proportie de 80% din bugetul de stat”.
In al doilea rand, legea incalca prevederile Conventiilor internationale la care Romania este semnatara (Conventia cu privire la Drepturile Copilului, Conventia Natiunilor Unite privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilitati) in ceea ce priveste angajarea finantarii din bani publici pentru procesul de institutionalizare a persoanelor aflate in situatii vulnerabile, se arata in scrisoarea deschisa.
- Biserica Catolica aloca cei mai multi bani pentru programe sociale in Romania
Revista „Forbes Romania” a realizat in 2010 Topul Filantropilor din Romania. Potrivit acesteia, Biserica Catolica, prin Fundatia Caritas, a alocat in 2009 cele mai multe fonduri din Romania pentru programe de binefacere, in tara noastra. Mai exact, Caritas ocupa locul intai in functie de bugetul alocat programelor sociale derulate in anul 2009, cu un buget de 12,97 milioane de euro, transmite Adevarul.
Toate organizatiile Caritas din Romania deruleaza parteneriate cu autoritatile locale. Ele furnizeaza servicii copiilor din mediile defavorizate, persoanelor cu nevoi speciale, batranilor, familiilor numeroase si cu venituri mici. Potrivit sursei citate, in Bucuresti, 90% din beneficiarii Caritas sunt ortodocsi.
Biserica Ortodoxa, prin intermediul Patriarhiei Romane, ocupa locul al doilea in Topul Filantropilor din Romania. In 2009, Patriarhia Romana a derulat proiecte in valoare totala de 10,6 milioane de euro. In cadrul acestor proiecte au fost infiintate centre pentru copii, pentru batrani, cantine si brutarii sociale, centre medico-sociale si policlinici.
- Traseul proiectului legislativ in Parlament
Proiectul de lege a fost adoptat cu 254 de voturi „pentru”, sapte „impotriva” si cinci abtineri. Programul va fi finantat in proportie de 80% de la bugetul public si 20% de biserica, donatii sau sponsorizari. Legea a fost propusa de deputatul PDL Raluca Turcan si initiata de aproximativ 90 de parlamentari PDL.
Proiectul prevede ca „activitatile desfasurate in cadrul programelor si proiectelor finantate potrivit prezentei legi sunt supuse controlului Curtii de Conturi”. Totusi, in raspunsul trimis la acest proiect in 2010, Guvernul preciza ca nu sustine adoptarea proiectului in forma prezentata. Executivul le recomanda initiatorilor sa tina cont de „presiunile si riscurile determinate de evolutia economica interna si externa” atunci cand propun adoptarea „oricaror masuri ce presupun angajarea de cheltuieli suplimentare de la bugetul de stat”.
Proiectul a fost inregistrat in Parlament pentru dezbatere in 30.04.2009 la Senat si a primit aviz favorabil de la Comisia pentru drepturile omului, culte si minoritati, Comisia pentru munca, familie si protectie sociala si Comisia pentru administratie publica, organizarea teritoriului si protectia mediului. Lipseste insa avizul Comisiei pentru Buget-Finante. In Senat, proiectul a fost votat de 40 de senatori si s-a inregistrat doar 1 vot impotriva. (Vezi aici traseul legii in Parlament)
- Ce prevede proiectul
Presedintele Comisiei pentru cultura, arte, mijloace de informare in masa, deputatul Raluca Turcan, a precizat ca, prin implicarea Bisericii, initiativa „ofera o solutie complementara de suport social, in conditiile in care este cunoscut deficitul de resurse la bugetul de stat, mai ales pe fondul crizei economice”. „Autoritatile administratiilor locale vor deveni parteneri la proiecte prin punerea la dispozitie a terenurilor, cladirilor si a unor sume de bani necesare derularii actiunilor finantate”, precizeaza Turcan.
Aceasta a explicat ca proiectul se deruleaza sub forma unui program national prin care „unitatile de cult identifica nevoia sociala, care poate sa plece de la copiii necajiti, copiii cu parinti plecati la munca in strainatate, pana la varstnici sau persoane cu dizabilitati. Dupa ce se creioneaza un proiect, acestea sunt trimise la Ministerul Muncii si Protectiei Sociale si in urma evaluarii criteriilor de eligibilitate in acest proiect e facuta selectia”.
Potrivit legii, autoritatea contractanta este autoritatea administratiei publice locale (consiliul judetean, consiliul local, consiliul general al mun. Bucuresti sau consiliul local al sectoarelor mun. Bucuresti) care organizeaza selectia publica in vederea finantarii din fonduri publice a programelor si proiectelor inaintate de solicitantii eligibili.
Solicitantul este un cult sau o unitate de cult, asociatia sau fundatia infiintata de acesta, precum si asocierea dintre aceste persoane juridice in vederea depunerii unei propuneri de proiect in cadrul selectiei publice de proiecte.
Obiectivele acestor programe sociale sunt infiintarea, organizarea si acordarea de servicii sociale destinate unor categorii de persoane vulnerabile. Pentru a solicita finantare, cultele trebuie sa detina un raport de oportunitate acordat de catre autoritatea administratiei publice locale pe a carei raza teritoriala se deruleaza programele initiate.
Finantarea programelor se realizeaza prin programe multianuale de interes national, aprobate prin hotarari ale Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii. Fondurile destinate finantarii programelor se asigura de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Muncii. Pentru acordarea finantarii de la bugetul de stat a proiectelor selectate, cultele au obligatia de a asigura cofinantarea acestora in cuantum de cel putin 20% din totalul sumei aprobate.
In termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a legii, Ministerul Muncii este obligat sa elaboreze norme metodologice de aplicare a acesteia si le va supune spre aprobare prin hotarare a Guvernului.
- Raluca Turcan: Nu cred ca Biserica trebuie sa intervina doar in constructia de icoane, clopotnite, cladiri
Intr-un interviu acordat septembrie anul trecut HotNews.ro, Raluca Turcan a declarat ca „Biserica poate sa vina cu niste centre de zi, pentru educatie. (…) Eu nu cred ca Biserica trebuie sa intervina doar in constructia de icoane, clopotnite, cladiri. (…) Misiunea sociala, interventia directa in societate, accentul pus pe caritate trebuie mult mai bine sprijinit in Romania”.
- Theodor Baconschi: Parteneriatul stat-biserica inseamna ca statul sa delege catre biserica tot ce inseamna orfelinate, un anumit tip de invatamant
Amintim ca despre parteneriatul stat-biserica a vorbit si ministrul de Externe, Theodor Baconschi. Intr-un interviu acordat HotNews.ro, acesta declara in octombrie anul trecut ca „un partid popular are misiunea de a incheia un parteneriat stat-biserica pentru ca amandoua lucreaza cu propriile instrumente si in propriul registru pentru binele comun. (…) Cunoscand foarte bine Biserica Ortodoxa Romana si ierarhia ei, eu stiu ca n-are sens sa le cer sprijin politic partizan. Asta ar denatura misiunea bisericii. Dar cred ca pentru binele comun putem lucra in foarte multe domenii sociale, putem sa ne inspiram reciproc optiunile si mai cred ca un asemenea parteneriat stat-biserica este totusi necesar”.
Intrebat ce inseamna parteneriatul stat-biserica, Baconschi a declarat ca „statul sa delege legislativ si prin infrastructura catre biserica o parte din asistenta sociala. De pilda, tot ce inseamna orfelinate, tot ce inseamna un anumit tip de invatamant”.
INTERVIURILE HotNews.ro