„Arheologia deresponsabilizării”, un laitmotiv pentru achitarea anchetatorilor lui Gheorghe Ursu?

După 1989, foști nomenclaturiști, securiști noi și vechi, convertiți în politicieni postdecembriști, istorici, oameni de cultură, ofițeri de „intelligence” etc. au acreditat ideea că în România a existat o represiune sistematică împotriva românilor, însă aceasta a fost opera „alogenilor” și a avut loc în contextul unui regim de ocupație sovietică. Complementar acestei teze, au mai susținut că după 1964 nu a mai existat o represiune sistematică împotriva românilor, ci cel mult câteva fapte individuale ale unor angajați ai aparatului represiv. Le-au descris ca având un caracter accidental și le-au definit drept abuzuri ale unor „determinați” lucrători din Securitate, Miliție și alte structuri colaboraționiste, exonerând astfel nu doar Securitatea, Miliția, ci chiar statul comunist de orice responsabilitate^[1].

La 34 de ani de la căderea regimului comunist în decembrie 1989, Înalta Curte de Casație și Justiție a preluat, cu bună știință sau în necunoștință de cauză, această teză nomenclaturist-securistă, motivându-și hotărârea de achitare a ofițerilor învinuiți de asasinarea lui Gheorghe Ursu astfel:

„Spre deosebire de anii 1948-1964, în care s-au produs acele atrocități împotriva poporului român, reținute și în hotărârile anterior menționate, la nivelul anului 1985 nu se mai poate considera că există o intenție clară de exterminare sistematică a oricărui opozant din partea autorităților statului, prin acte materiale ce s-ar circumscrie infracțiunii analizate și care să permită încadrarea oricărui comportament nelegal față de persoanele aflate în detenție în acest tip de infracțiune. […]

Așadar, Înalta Curte reține că, prin probele administrate în cauză, inclusiv în apel, s-a făcut dovada unor interacțiuni ale organelor de stat (chiar organe ale securității) cu mai multe persoane determinate, însă nu s-a făcut dovada existenței, în perioada în care se reține comiterea infracțiunii de către inculpați, a unui conflict (adversități) între autorități și populație sau parte din aceasta, în cadrul căruia să existe o preocupare sistematică aautorităților de exterminare fizică sau psihică a populației sau a unei părți din acesta pe diverse motive (așa cum s-a întâmplat în perioada anilor 1948- 1965, împrejurări reținute prin hotărârile penale la care s-a făcut referire în cele ce preced).

Un conflict limitat la câteva persoane determinate nu poate fi considerat ca situație premisă a infracțiunii de tratamente neomenoase. Or, exact această situație premisă de intenție sistematică de exterminare din partea autorităților face diferența dintre infracțiunile contra păcii și omenirii și infracțiunile individuale cu același element material cuprinse în celelalte titluri ale Codului penal (omor, supunere la rele tratamente, tortură etc.)”^[2].

Firește, ne putem întreba de unde știe ÎCCJ că toată opoziția și întreaga activitate de reprimare a opozanților, disidenților și contestatarilor regimului comunist a fost doar „un conflict limitat la câteva persoane determinate”?

Nu cumva ÎCCJ și-a bazat motivarea tocmai pe „arheologia deresponsabilizării” care, în ultimii 30 de ani, s-a impus drept cheia de interpretare a represiunii comuniste? Nu cumva tocmai lipsa accesului la documentele create de regimul comunist în anii 1972-1982 și trecerea lor sub consemn i-au îngăduit ÎCCJ să motiveze astfel achitarea foștilor ofițeri de securiști? Este de la sine înțeles că faptele și actele ofițerilor de Securitate sau Miliție din acea perioadă nu pot fi decât „secrete” – ceea ce cauzează, pe de o parte, imposibilitatea documentării acțiunilor represive, de natură sistematică și în formă continuată, comise de instituțiile polițienești ale statului comunist și de regimul comunist împotriva cetățenilor români. Pe de altă parte, este greu de înțeles de ce un stat democratic, pro-occidental, cel puțin la nivel declarativ, continuă să păstreze secrete secretele regimului comunist.

Până când nu vor fi ridicate consemnele de pe toate documentele produse nu doar până la 31 decembrie 1989, ci și în primii ani de după 1990, nu va liberalizat accesul la arhive^[3], orice tentativă de a face dreptate victimelor și de a-i pedepsi pe făptuitori va fi sorită eșecului. –Citeste intregul articol si comenteaza pe Contributors.ro

„Arheologia deresponsabilizării”, un laitmotiv pentru achitarea anchetatorilor lui Gheorghe Ursu?

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”