Aritmetica nu e vina Armatei Române. Da, e scump să dobori dronele cu rachete. Dar în SUA și Europa mințile cele mai strălucite se străduiesc să caute soluții / Ce au găsit pentru avioanele F-16
Cele trei drone doborâte în trei zile deasupra României ne-au costat aproximativ 1,6 milioane de dolari, deși dronele au costat puțin peste 100.000 de euro împreună. Dar această problemă o au toate armatele din lume și se lucrează la ea.
România a doborât recent cu avioanele sale F-16 trei drone care au pătruns neautorizat în spațiul aerian național.
Aceste misiuni au marcat o schimbare de tactică după aproximativ trei ani în care intruziunile similare au fost doar monitorizate de autoritățile militare, dar au deschis și o nouă dezbatere: este eficient să dai jos o dronă de 40.000 de dolari cu o rachetă de zece ori mai scumpă?
Ce armament a fost folosit
În decurs de trei zile, săptămâna trecută, în spațiul aerian românesc au fost doborâte trei drone. Despre una cel puțin se știe oficial că a fost rusească, de tipul Geran-2 (Shahed-136). Toate cele trei drone au fost interceptate și doborâte de avioane de vânătoare românești F-16, dar în total au fost lansate patru rachete.
F-urile românești au tras cu succes de trei ori cu rachete AIM-9X Sidewinder, în timp ce un Eurofighter Tyhoon al Forțelor Aeriene Italiene care ajută la misiunile de poliție aeriană întărită a tras cu o rachetă IRIS-T, dar a ratat ținta.
Ambele tipuri de rachetă sunt ghidate prin infraroșu și urmăresc amprenta termică a țintei. Sunt printre cele mai moderne astfel de rachete la momentul actual, au caracteristici similare și costă ambele circa 400.000 de dolari bucata.
Practic, pentru a doborî cele trei drone au fost trase patru rachete, o valoare totală de circa 1,6 milioane de dolari. O dronă de tip Shahed-136/Geran-2 are un preț estimat între 30.000 și 50.000 de dolari.
Această disproporție de cost a generat dezbateri privind eficiența economică a misiunilor de apărare aeriană.
În SUA și în Europa sunt zeci de firme care au avansat în cercetare și, unele, în producție. Se gândesc sisteme anti-drone, de diverse feluri. Una se aplică avioanelor F-16.
Soluția transformării rachetelor neghidate în muniție de precizie
Această discrepanță financiară a determinat forțele aeriene occidentale să caute opțiuni mai ieftine pentru distrugerea țintelor lente și ieftine, precum dronele kamikaze sau chiar și unele rachete de croazieră.
În SUA și Europa au fost dezvoltate soluții mult mai ieftine, prin convertirea unor tipuri de rachete nedirijate de calibru 70mm în muniție ghidată care poate fi direcționată către țintă prin intermediul unor senzori laser.
Principiul de funcționare este unul simplu, dar eficient: avionul de vânătoare marchează drona cu un fascicul laser, iar racheta reconvertită cu un kit cu senzor laser detectează fasciculul reflectat de țintă și acționează aripioarele de ghidaj pentru a corecta traiectoria direct spre obiectiv.
APKWS II: Opțiunea americană adaptată pentru lupta contra-drone
Astfel, în SUA a fost dezvoltat de mai bine de zece ani sistemul APKWS II (Advanced Precision Kill Weapon System). BAE Systems a reușit să transforme rachetele clasice neghidate Hydra 70 prin inserția unui modul de ghidaj optic între fuzelaj și capul de luptă.
Sistemul include patru aripioare rabatabile dotate cu senzori laser semi-activi care se activează când racheta este lansată.
Racheta are o masă totală de circa 15 kilograme, o rază de acțiune de până la 12 kilometri în lansare aeriană și o viteză care depășește Mach 2.
Sistemul APKWS II a fost integrat și pe avioanele de vânătoare F-16 Fighting Falcon, F-15E și A-10 Thunderbolt II.
Simulare: Un avion F-16 angajează și doboară drone folosind rachete ghidate APKWS / Sursă: BAE
Forțele Aeriene Americane au testat sistemul în rol aer-aer în anul 2019 când un avion F-16 a distrus o țintă aeriană care simula o rachetă de croazieră. În 2021, producătorul BAE Systems a adăugat focoase cu detonație de proximitate, concepute special pentru neutralizarea dronelor de mici dimensiuni fără necesitatea unui impact direct.
Lansarea de pe avioane F-16 se face din containere specifice cu 7 sau 19 tuburi. Capacitatea de încărcare a mai multor rachete într-un singur container permite avioanelor F-16 să poarte un număr mare de muniții la o singură ieșire în spațiul aerian.
Chiar recent Forțele Aeriene SUA au folosit munițiile APKWS în cadrul conflictului din Iran, doborând dronele iraniene în zona Golfului Persic, a relatat Defense One.
Sistemul, integrat și pe avioanele F-16 din Ucraina
Muniția APKWS II se află în dotarea Forțelor Armate ale Statelor Unite, dar și a altor națiuni partenere.
Ucraina care a primit și ea acest sistem și îl utilizează pe avioanele F-16 pentru distrugerea dronelor de atac și a rachetelor de croazieră rusești, scrie The Aviationist.
În spațiul public au apărut imagini cu avioane F-16 ucrainene care decolează cu lansatoare LAU-131 care permit lansarea de șapte rachete APKWS II.
What is believed to be the first known footage showing an F-16 fighter jet operated by the Ukrainian Air Force intercepting a Russian Shahed/Geran-type long-range OWA-UAV with the APKWS II low-cost, laser-guided anti-aircraft rockets.
FZ275 LGR reprezintă alternativa europeană de calibrul 70 mm, proiectată de divizia Thales Belgium.
Recent, un avion F-16AM belgian a fost surprins la baza aeriană Kleine Brogel echipat cu o configurație impresionantă de șase lansatoare LAU-131A/A, oferind o capacitate totală de 42 de rachete.
Racheta FZ275 LGR are o lungime de 1,8 metri, o masă de 12,7 kilograme și un cap de luptă exploziv de 4,1 kilograme. Raza de acțiune ajunge la 7 kilometri la lansarea de la sol sau din elicopter și crește în cazul lansării de la altitudine de pe un avion de vânătoare.
Racheta a fost modificată prin adăugarea unui căutător laser semi-activ (SAL) care să-i permită să se ghideze spre ținta indicată de către aeronava de pe care e lansată racheta.
Capul de luptă și ghidaj conceput de Thales pentru rachetele de 70mm / Sursă: VIRGINIE LEFOUR / AFP / Profimedia
În martie, după cum relata HotNews, Forțele Aeriene Belgiene au început o campanie de teste pentru integrarea rachetelor ghidate prin laser FZ275 LGR pe avioanele de vânătoare F-16AM, același model de avion pe care îl zboară și Forțele Aeriene Române.
În cadrul testelor, un avion F-16AM belgian a fost surprins la baza aeriană Kleine Brogel echipat cu o configurație impresionantă de șase lansatoare LAU-131A/A, oferind o capacitate totală de 42 de rachete.
Racheta are o rază de acțiune cuprinsă între 1,5 km și 7 km și poate fi echipată cu diverse capete de luptă, inclusiv versiuni puternic explozive (HE) sau pre-fragmentate. Pentru rolul anti-dronă, capul de luptă al rachetei FZ123 eliberează un „nor” de mii de bile de oțel la detonare, capabil să distrugă structura fragilă a unei drone pe o rază de câteva zeci de metri.
Ucraina a semnat și un memorandum pentru producția comună de rachete anti-dronă, iar Thales plănuiește să tripleze capacitatea de producție, vizând atingerea unui volum de 10.000 de unități anual până la sfârșitul anului 2026 pentru a satisface cererea globală în creștere.
România operează același model de F-16 pe care Belgia testează noile arme anti-dronă
În acest moment, România operează 46 de avioane F-16, conform celor mai recente declarații ale generalului de flotilă aeriană Ioan Mischie, comandantul Comandamentului Componentei Aeriene din cadrul Statul Major al Forțelor Aeriene făcute la emisiunea Frontul de pe TVR Info.
Toate avioanele F-16 românești sunt modele AM/BM, trecute prin procese de modernizare. În total, România va ajunge să se bazeze operațional pe 49 de astfel de aparate de luptă – primele 17 cumpărate din Portugalia, iar următoarele 32 din Norvegia.
Alte 18 avioane F-16 au fost transferate în proprietatea României de către Olanda, dar ele vor fi folosite la Centrul European de Pregătire a piloților F-16 de la baza aeriană Fetești.
Practic, România are în prezent două escadrile complete și operaționale și o a treia în curs de operaționalizare, în timp ce alte 18 aparate (ce pot forma o a patra escadrilă) sunt folosite la centrul european de pregătire de la Fetești.
Comparația de costuri: rachete ieftine vs drone Geran-2
Prețul unei rachete dirijate laser APKWS II sau FZ275 LGR este de aproximativ 30.000 până la 40.000 de dolari pe bucata, spun producătorii, însă aceste cifre depind mult de numărul de bucăți comandate. Valoarea este redusă datorită utilizării motoarelor și fuzelajelor de 70 mm produse deja în mase mari, susțin producătorii.
În aceste condiții, raportul de preț dintre o rachetă de 70 mm și o dronă Geran-2 devine astfel aproape echivalent.
Cu alte cuvinte, în comparație cu costul de 400.000 de dolari al unei rachete AIM-9X, adoptarea muniției dirijate laser reduce cheltuielile pentru fiecare dronă doborâtă cu peste 90%.
