Armenii – o comunitate pe cale de disparitie la Braila

Pe teritoriul judetului nostru au trait si inca mai sunt comunitati de rusi-lipoveni, greci, evrei, bulgari, nemti si armeni. Fiecare a adus cu sine traditiile si obiceiurile sale si se straduiesc cu greu sa le pastreze. Acest lucru se intampla deoarece numarul membrilor acestor comunitati a scazut drastic la Braila si odata cu aceasta ei au cazut in „uitare”.

Comunitatea armeana in Braila este atestata documentar din 1 septembrie 1828 in catagrafia primului ispravnic al Brailei, Grigore Taut. Pe atunci Braila era impartita in trei mahalale plus Ulita Targului, principala artera comerciala, unde locuiau 25 de familii de armeni si 21 de familii de evrei..

Din cele 25 de familii aremenesti, 8 faceau parte din categoria fruntasilor, 7 din cea a mijlocasilor si 9 din categoria codasilor. In anul 1832 armenii s-au organizat intr-o colonie si s-au asezat intr-o mahala care din acest motiv s-a si numit „mahalaua armeneasca”.

Dupa incetarea ostilitatilor ruso-turce soldate cu plecarea turcilor din Braila, armenii s-a intors in Braila si primul lor gand a fost ridicarea unei biserici. Aceasta a fost construita din scanduri spre sfarsitul anului 1828 in culoarea verde a mahalalei armenesti pe actuala strada I.L.Caragiale colt cu strada Galati vis-a-vis de biserica armeneasca de azi.

In anul 1843 aceasta a ars dupa care a fost daramata locul devenind viran. In data de 1 mai 1868 a fost pusa temelia noii biserici si terminata trei ani mai tarziu pe 4 iulie, fiind sfintita si purtand hramul „Sf. Maria”. Printre epitropii de seama au fost Ghita Basarabeanu, Tateos Avachian, Magardici Aslan si Garabet Gargiovan.

Aceasta biserica a suferit numeroase renovari iar cea mai importanta a fost facuta la 9 aprilie 1934 de industriasul Grigore Bervizeanu din Galati care a renovat atat in interior cat si in exterior biserica si a construit pe locul vechii cladiri din paianta aflata in curtea bisericii o casa parohiala care exista si astazi.

Odata cu trecerea in nefiinta in 1962 a preotului Garibian, slujbele religioase erau tinute de parintele Emilian Gavnidas din Galati care a decedat si el in anul 1974. Astfel, atat parohia din Braila cat si cea din Galati au ramas fara preot. Astazi, la cerere, vine la Braila pentru a sluji cu ocazia sarbatorilor speciale preotul de la Suceava, Alaci Oxen sau cel din Bucuresti, Darchis Tasghian.

Incepand cu anul 1974 biserica armeana din Braila a devenit monument istoric. Aceasta trebuie restaurata integral. „Este pacat sa lasam biserica sa moara. Tatal meu a muncit aici 20 de ani si trebuie sa avem grija de patrimoniul bisericesc” sustine Marian Agajamian, presedintele Uniunii Armenilor din Braila.

Asa cum era firesc, in Braila exista si un cimitir armenesc atestat documentar din 25 iunie 1891 amplasat pe locul unde se afla acum biserica Sf. Gheorghe. Astazi aceasta se afla la marginea orasului, langa cimitirul catolic. Aici se afla si un frumos monument al martirilor armeni, comandat de enoriasii bisericii din Viena.

In memoria tuturor armenilor martiri ai genocidului din 1915, ziua de 24 aprilie este considerata zi de doliu.

„Din randul comunitatii armene s-au ridicat numerosi oameni de afaceri precum industriasii Agop Alexian si Ardases Garabet sau comercianti ca Hampartum Cealichia, Keork Ohanessian, Serope Bagdasarian si multi altii. In prezent numarul armenilor din Braila a scazut simtitor, ajungand la circa 14 familii.

Ei incearca sa-si mentina spiritul comunitar adunandu-se in jurul bisericii si luptand sa-si mentina pe cat se poate traditiile” ne-a declarat Marian Agajamian, presedintele Uniunii Armenilor din Braila.