Arsenalul nuclear global a crescut anul trecut. Rusia şi SUA deţin împreună 90% din totalul armelor nucleare. „Ne îndreptăm spre una dintre cele mai periculoase perioade din istoria omenirii”

Numărul de arme nucleare operaţionale a crescut uşor în 2022, deoarece ţările au pus în aplicare planuri de modernizare şi extindere a forţelor pe termen lung, a anunţat luni Institutul Internaţional de Studii pentru Pace de la Stockholm (SIPRI), un important grup de reflecţie pe tema conflictelor, care avertizează în cel mai recent raport că lumea intră într-o fază periculoasă, relatează agențiile Reuters și News.ro.

Numărul estimat de focoase nucleare aflate în stocurile militare pentru o potenţială utilizare a crescut cu 86 de unităţi, ajungând la 9.576, continuând o tendinţă observată în ultimii ani, a precizat SIPRI într-un comunicat.

„Ne îndreptăm spre una dintre cele mai periculoase perioade din istoria omenirii”, avertizează Dan Smith, directorul SIPRI. „Este imperativ ca guvernele lumii să găsească modalităţi de cooperare pentru a calma tensiunile geopolitice, pentru a încetini cursa înarmărilor şi pentru a face faţă consecinţelor tot mai grave ale degradării mediului şi creşterii foametei în lume”, subliniază directorul SIPRI.

Rusia şi Statele Unite deţin împreună aproape 90% din totalul armelor nucleare, dar grupul de reflecţie precizează că dimensiunile arsenalelor lor respective par să fi rămas relativ stabile în 2022. În general, numărul de focoase nucleare din lume a continuat să scadă, în principal datorită faptului că SUA şi Rusia au dezmembrat focoase nucleare retrase din uz.

SUA au cheltuit cel mai mult pentru arsenalul lor nuclear

Într-un raport separat publicat luni, Campania Internaţională pentru Renunţarea la Arme Nucleare (ICAN), cu sediul la Geneva, a declarat că cele nouă ţări nucleare din lume au cheltuit împreună 82,9 miliarde de dolari pentru modernizarea şi extinderea arsenalelor lor anul trecut. Potrivit raportului ICAN, Statele Unite au cheltuit 43,7 miliarde de dolari, mai mult decât toate celelalte state cu arme nucleare la un loc.

China şi Rusia au fost pe locul al doilea şi al treilea în topul celor mai mari cheltuieli pentru arme nucleare, cu 11,7 miliarde de dolari şi, respectiv, 9,6 miliarde de dolari.

Cele nouă state dotate cu arme nucleare sunt, potrivit SIPRI, Statele Unite, Rusia, Regatul Unit, Franţa, China, India, Pakistan, Republica Populară Democrată Coreeană (Coreea de Nord) şi Israel.

Câte arme nucleare sunt în lume

Potrivit raportului SIPRI, din inventarul global total de 12.512 focoase nucleare, în ianuarie 2023, 9.576 se aflau în stocuri militare pentru utilizare potenţială – cu 86 mai multe decât în ianuarie 2022. Dintre acestea, se estimează că 3.844 de focoase erau desfăşurate pe rachete şi avioane, iar 2.000 – aproape toate aparţinând Rusiei sau SUA – erau menţinute în stare de alertă operaţională ridicată, ceea ce înseamnă că erau montate pe rachete sau ţinute în baze aeriene care găzduiau bombardiere nucleare.

Rusia şi SUA deţin împreună aproape 90% din totalul armelor nucleare. Dimensiunile arsenalelor lor nucleare respective (adică focoasele nucleare utilizabile) par să fi rămas relativ stabile în 2022, deşi transparenţa în ceea ce priveşte forţele nucleare a scăzut în ambele ţări în urma invaziei Rusiei în Ucraina din februarie 2022.

În plus faţă de armele nucleare utilizabile, Rusia şi SUA deţin fiecare peste 1.000 de focoase nucleare retrase anterior din serviciul militar, pe care le dezmembrează treptat.

China vine tare din urmă

Estimarea SIPRI privind dimensiunea arsenalului nuclear al Chinei a crescut de la 350 de focoase în ianuarie 2022 la 410 în ianuarie 2023, şi se aşteaptă ca acesta să continue să crească. În funcţie de modul în care decide să îşi structureze forţele, China ar putea avea cel puţin la fel de multe rachete balistice intercontinentale (ICBM) ca SUA sau Rusia până la sfârşitul deceniului.

„China a început o expansiune semnificativă a arsenalului său nuclear”, spune Hans M. Kristensen, analist la SIPRI. „Este din ce în ce mai greu de pus în concordanţă această tendinţă cu obiectivul declarat al Chinei de a avea doar forţele nucleare minim necesare pentru a-şi menţine securitatea naţională”, punctează specialistul.

Foto: ©Vadimrysev|Dreamstime.com

Cine mai are arme nucleare

Atât SUA, cât şi Regatul Unit au refuzat să facă publice informaţii privind forţele lor nucleare în 2022, ceea ce făcuseră şi în anii precedenţi, menţionează SIPRI.

Deşi se crede că Marea Britanie nu şi-a mărit arsenalul de arme nucleare în 2022, se aşteaptă ca stocul de focoase să crească în viitor, ca urmare a anunţului guvernului britanic din 2021 că îşi măreşte limita de la 225 la 260 de focoase nucleare. De asemenea, guvernul a declarat că nu va mai face publice cantităţile sale de arme nucleare, focoase desfăşurate sau rachete desfăşurate.

În 2022, Franţa şi-a continuat programele de dezvoltare a unui submarin cu rachete balistice cu propulsie nucleară (SSBN) de a treia generaţie şi a unei noi rachete de croazieră lansate din aer, precum şi de recondiţionare şi modernizare a sistemelor existente, menţionează raportul SIPRI.

India şi Pakistanul par să îşi extindă arsenalele nucleare, iar ambele ţări au introdus şi au continuat să dezvolte noi tipuri de vectori nucleari în 2022. În timp ce Pakistanul rămâne principalul obiectiv al descurajării nucleare a Indiei, India pare să pună din ce în ce mai mult accent pe armele cu rază de acţiune mai lungă, inclusiv pe cele capabile să atingă ţinte din întreaga Chină, notează raportul.

Câte rachete are Coreea de Nord

Coreea de Nord continuă să acorde prioritate programului său nuclear militar ca element central al strategiei sale de securitate naţională. Deşi Coreea de Nord nu a efectuat nicio explozie de testare nucleară în 2022, a efectuat peste 90 de teste cu rachete. Unele dintre aceste rachete, care includ noi rachete ICBM, pot fi capabile să transporte focoase nucleare. SIPRI estimează că ţara a asamblat în prezent aproximativ 30 de focoase şi deţine suficient material fisionabil pentru un total de 50-70 de focoase, ambele creşteri semnificative faţă de estimările pentru ianuarie 2022.

Israelul – care nu recunoaşte public că deţine arme nucleare – este de presupus, de asemenea, că îşi modernizează arsenalul nuclear.

„Majoritatea statelor cu arme nucleare îşi înăspresc retorica privind importanţa armelor nucleare, iar unele dintre ele chiar emit ameninţări explicite sau implicite cu privire la o eventuală utilizare a acestora”, a declarat Matt Korda, cercetător asociat în cadrul programului SIPRI privind armele de distrugere în masă şi cercetător asociat senior în cadrul Proiectului de Informare Nucleară (FAS). „Această competiţie nucleară ridicată a crescut dramatic riscul ca armele nucleare să fie folosite într-un gest de furie, pentru prima dată după cel de-al Doilea Război Mondial”, arată SIPRI.

„Cu programe de miliarde de dolari pentru modernizarea şi, în unele cazuri, extinderea arsenalelor nucleare, cele cinci state deţinătoare de arme nucleare recunoscute de Tratatul de neproliferare nucleară par să se îndepărteze din ce în ce mai mult de angajamentul lor de dezarmare în cadrul tratatului”, arată Wilfred Wan, director al Programului SIPRI privind armele de distrugere în masă.

Diplomația nucleară primește o nouă lovitură

În acelaşi timp, diplomaţia în domeniul controlului armelor nucleare şi al dezarmării a suferit un recul major în urma invaziei Rusiei în Ucraina în februarie 2022. În urma invaziei, a fost suspendat dialogul bilateral de stabilitate strategică, iar în februarie 2023, Rusia a anunţat că îşi suspendă participarea la Tratatul din 2010 privind măsurile pentru reducerea şi limitarea în continuare a armelor strategice ofensive (New START). Este ultimul tratat în vigoare de control al armelor nucleare care mai limitează forţele nucleare strategice ale Rusiei şi SUA.

De asemenea, au fost suspendate discuţiile privind un tratat care să urmeze New START, care expiră în 2026. Cu toate acestea, conform evaluării SIPRI, forţele nucleare strategice desfăşurate ale ambelor ţări au rămas în limitele New START în ianuarie 2023.

Sprijinul militar acordat de Iran forţelor ruseşti în Ucraina şi situaţia politică din Iran au umbrit, de asemenea, discuţiile privind relansarea Planului comun de acţiune cuprinzător (JCPOA) – acordul din 2015 menit să împiedice Iranul să dezvolte arme nucleare. Reluarea JCPOA pare acum din ce în ce mai puţin probabilă, estimează SIPRI.

„În această perioadă de mare tensiune geopolitică şi neîncredere, cu canale de comunicare închise între rivali înarmaţi nuclear sau care abia funcţionează, riscurile de erori de calcul, neînţelegeri sau accidente sunt inacceptabil de mari”, spune Dan Smith, directorul SIPRI. „Există o nevoie urgentă de a restabili diplomaţia nucleară şi de a consolida controalele internaţionale asupra armelor nucleare”, subliniază Dan Smith.